ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 561/2021

Ședința publică din data de 10 martie 2021

Deliberând asupra recursului, din examinarea actelor și lucrărilor dosarului, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată la 4 octombrie 2018, reclamanta Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Ploiești - Administrația Județeană a Finanțelor Publice Argeș a chemat în judecată pe pârâtul A., solicitând instanței obligarea acestuia la plata sumei de 740.165 RON, în temeiul at. 169 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 85/2014.

Prin sentința nr. 942 din 17 decembrie 2018, Tribunalul Specializat Argeș a respins cererea formulată de reclamanta Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Ploiești - Administrația Județeană a Finanțelor Publice Argeș împotriva acestei sentințe, reclamanta Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Ploiești - Administrația Județeană a Finanțelor Publice Argeș a declarat apel.

Prin decizia nr. 28/A-COM din 7 ianuarie 2019 pronunțată de Curtea de Apel Pitești, secția a Ii-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, în dosarul nr. x/2017, s-a constatat perimat apelul de reclamanta Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Ploiești - Administrația Județeană a Finanțelor Publice Argeș.

La 20 ianuarie 2020, împotriva deciziei nr. 28/A-COM din 7 ianuarie 2019 pronunțată de Curtea de Apel Pitești, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, în dosarul nr. x/2017, Direcția Generală Regională a Finațelor publice Ploiești - Administrația Județeană a Finanțelor Publice Argeș a declarat recurs, care a fost înaintat spre soluționare Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Recurenta-reclamantă a invocat în drept dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. care prevăd că hotărârea poate fi casată când aceasta a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a normelor de drept material.

În argumentarea cererii de recurs, arată, în esență, că intimatul-pârât A. a decedat la 13.03.2019, după pronunțarea sentinței atacate cu apel și înainte de stabilirea primului termen de judecată în apel.

Recurenta s-a aflat în imposibilitatea introducerii în cauză a moștenitorilor, dat fiind faptul că nu a fost deschisă procedura succesorală privind pe defunctul A., astfel cum a comunicat Camera Notarilor Publici Pitești, motiv pentru care Curtea de Apel Pitești a dispus prin încheierea de ședința din 11.06.2019, suspendarea cauzei.

La 6 decembrie 2019, înainte de împlinirea termenului de perimare, recurenta arată că a formulat cerere de repunere pe rol, cerere care întrerupe cursul perimării, în conformitate cu dispozițiile art. 417 C. proc. civ.

Astfel, apreciază recurenta, prin hotărârea pronunțată, instanța a încălcat această dispoziție legală și nu a constatat că perimarea a fost întreruptă prin cererea de repunere pe rol formulată de reclamantă la 6 decembrie 2019.

Totodată, mai arată recurenta, la 8 ianuarie 2020 a depus la dosar cerere de amânare prin care a solicitat acordarea unui termen de judecată în vederea introducerii în cauză a moștenitorilor defunctului A., întrucât, prin adresa nr. x/12.12.2019, Camera Notarilor Publici Pitești a comunicat faptul că a fost eliberat certificatul nr. x/2019 în vederea deschiderii procedurii succesorale la B..

Instanța de apel, consideră recurenta, a respins în mod nelegal cererea de amânare formulată și dovedită, deși nicio parte procesuală nu era prejudiciată prin amânarea cauzei.

Prin adresa nr. x/08.01.2020, B. a comunicat faptul ca dosarul succesoral nu a fost înregistrat, întrucât succesorii legali nu au depus actele necesare, prin urmare, nu a fost eliberat certificatul de moștenitor în cauză.

Astfel, împrejurarea că nu s-a putut formula cererea de introducere în cauză a moștenitorilor, nu este imputabilă reclamantei.

Totodată, apreciază că în cauză au fost încălcate și prevederile art. 416 alin. (1) C. proc. civ., instanța de apel constatând perimat apelul fără a fi întrunite cerințele textului legal menționat.

În opinia recurentei, erau incidente dispozițiile art. 418 alin. (3) C. proc. civ.:

"Perimarea se suspendă, de asemenea, pe timpul cât partea este împiedicată de a stărui în judecată din cauza unor motive temeinic justificate, precum și în alte cazuri expres prevăzute de lege".

Solicită admiterea recursului, casarea deciziei atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare Curții de Apel Pitești.

Intimatele-pârâte nu au depus răspuns la întâmpinare.

În temeiul art. 493 C. proc. civ., s-a dispus întocmirea raportului asupra admisibilității în principiu a recursului, iar prin încheierea din 23 septembrie 2020, Înalta Curte a dispus comunicarea raportului către părți, care au depus puncte de vedere asupra raportului întocmit.

Recurenta a formulat cerere de introducere în cauză a intimatei-pârâte C., în calitate de moștenitoare a defunctului A..

Prin încheierea din 20 ianuarie 2021, Înalta Curte a admis în principiu recursul, stabilind termen de judecată la 10 martie 2021, în vederea soluționării recursului în ședință publică, cu citarea părților.

Examinând decizia recurată, prin prisma criticilor formulate și prin raportare la dispozițiile legale aplicabile, Înalta Curte constată că recursul este fondat și urmează a fi admis pentru următoarele considerentele:

Din examinarea criticilor formulate de către recurentă, Înalta Curte apreciază, în aplicarea dispozițiilor art. 489 alin. (2) C. proc. civ., că deși aceasta a indicat motivul de nelegalitate reglementat de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. - încălcarea sau aplicarea greșită a normelor de drept material -, criticile dezvoltate se încadrează în motivul de recurs prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ. potrivit căruia - prin hotărârea dată, instanța a încălcat regulile de procedură a căror nerespectare atrage sancțiunea nulității, în speță, susținându-se greșita aplicare a normelor procedurale ce reglementează sancțiunea perimării.

Astfel, motivele de recurs vizează încălcarea prevederilor art. 417 C. proc. civ. referitoare la întreruperea cursului perimării, raportat la conduita procesuală a părții, critici subsumabile pct. 5 al art. 488 din cod.

Înalta Curte constată că legea nu circumstanțiază natura actului de procedură îndeplinit de partea care justifică un interes; pe de altă parte, singura condiție care reiese din textul evocat privește însușirea acelui act de procedură de a atesta ieșirea părții dintr-o pasivitate culpabilă și că aceasta intenționează continuarea judecății sau reluarea procedurii judiciare.

Recurenta a susținut că instanța nu s-a pronunțat cu privire la cererea de repunere pe rol formulată la 6 decembrie 2019 și în mod eronat a respins cererea de amânare a judecării cauzei, formulată la 8 ianuarie 2020, pentru introducerea în cauză a moștenitorilor defunctului A., având în vedere adresele emise de Camera Notarilor Publici și B..

Se constată ca fiind fondate criticile recurentei, în raport cu dispozițiile legale care reglementează instituția perimării, ca sancționând o anumită atitudine a părții în legătură cu desfășurarea procedurii în fața instanței de judecată.

Potrivit art. 416 alin. (1) C. proc. civ., "orice cerere de chemare în judecată, contestație, apel, recurs, revizuire și orice altă cerere de reformare sau de retractare se perimă de drept, chiar împotriva incapabililor, dacă a rămas în nelucrare din motive imputabile părții timp de 6 luni".

Alin. (3) al articolului stipulează în sensul că "Nu constituie cauze de perimare cazurile când actul de procedură trebuia efectuat din oficiu, precum și cele când, din motive care nu sunt imputabile părții, cererea n-a ajuns la instanța competentă sau nu se poate fixa termen de judecată".

În cauză, se observă că instanța de apel a dispus suspendarea judecății la data de 11 iunie 2019, conform art. 412 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ., având în vedere că intimatul A. a decedat, iar apelanta Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Ploiești -Administrația Județeană a Finanțelor Publice Argeș nu a solicitat introducerea în cauză a moștenitorilor acestuia.

La 6 decembrie 2019, Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Ploiești -Administrația Județeană a Finanțelor Publice Argeș a formulat o cerere de repunere pe rol a cauzei, asupra căreia instanța nu s-a pronunțat, criticile recurentei sub acest aspect fiind întemeiate.

De asemenea, prin decizia recurată în mod greșit s-a reținut că cererea de repunere pe rol a cauzei formulată la 8 ianuarie 2020 nu întrunește cerințele prevăzute de art. 415 alin. (2) C. proc. civ. și s-a respins cererea de amânare formulată de reclamantă pentru introducerea în cauză a moștenitorilor defunctului pârât A..

Astfel, instanța de apel a constatat că termenul de perimare de 6 luni a început să curgă la data de 11 iunie 2019, data suspendării judecății și că de la momentul suspendării nu au mai fost îndeplinite acte de procedură în vederea judecării recursului de către partea care justifică un interes, așa încât reiterarea cererii de repunere pe rol formulată de apelanta - reclamantă la 8 ianuarie 2020 nu ar fi produs niciun efect cu privire la sancțiunea perimării care ar fi intervenită de drept.

Însă prin prisma dispozițiilor legale care reglementează perimarea, aceasta se înfățișează nu numai ca o sancțiune procedurală pentru nerespectarea termenului prevăzut de lege dar și ca o prezumție tacită de desistare, dedusă din faptul nestăruinței vreme îndelungată în judecată, având astfel un caracter mixt.

Totodată, textele de lege menționate prevăd expres că pentru a opera sancțiunea perimării este necesară îndeplinirea unor cerințe, printre care și aceea ca dosarul să fi rămas în nelucrare din motive imputabile părții.

Dacă partea a fost în imposibilitate de a acționa, această împrejurare este incompatibilă cu noțiunea de "motive imputabile" folosită de dispoziția legală.

Or, în cauză, se constată că nu este întrunită cerința prevăzută de lege privind rămânerea dosarului în nelucrare din motive imputabile părții, dată fiind stăruința acesteia de a continua judecata desprinsă din actele procedurale îndeplinite.

Așa cum s-a reținut în decizia recurată, reclamanta a solicitat acordarea unui termen de judecată în vederea introducerii în cauză a moștenitorilor defunctului A., învederând instanței faptul că prin adresa nr. x/12.12.2019, Camera Notarilor Publici a comunicat faptul că a fost eliberat certificatul nr. x/2019 în vederea deschiderii procedurii succesorale la B., societate care a comunicat, prin adresa nr. x/08.01.2020, că dosarul succesoral nu a fost înregistrat, întrucât succesorii legali nu au depus actele necesare.

Astfel, din actele dosarului reiese că reclamanta a întreprins demersuri și a formulat cereri din care rezultă neîndoielnic dorința sa de a se judeca și nicidecum desistarea sa de procedura judiciară în curs.

În acest context, se constată că recurenta, învederând instanței că s-a emis certificatul în vederea deschiderii procedurii succesorale, a cerut repunerea pe rol a cauzei și acordarea unui termen de judecată în vederea introducerii în cauză a moștenitorilor defunctului A..

Astfel, se constată că pentru termenul stabilit de curtea de apel la 14 ianuarie 2020, apelanta - reclamantă Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Ploiești -Administrația Județeană a Finanțelor Publice Argeș a întreprins demersuri, atât pentru repunerea cauzei sale pe rol, cât și pentru justificarea demersului său procesual, din toate acestea reieșind dorința sa de se judeca, conform motivelor care i-au justificat acțiunea.

Prin urmare, este eronată reținerea instanței de apel referitoare la intervenirea sancțiunii perimării, în condițiile în care nu este îndeplinită cerința lăsării în nelucrare a dosarului din motive imputabile părții, în cauză neputând opera prezumția tacită de desistare, având în vedere toate demersurile părții din care rezultă cu evidență dorința continuării judecății.

Ca atare, în speță nu era îndeplinită cerința premisă a dispozițiilor art. 416 alin. (1) C. proc. civ. - aceea a rămânerii cauzei în nelucrare din motive imputabile părții, timp de 6 luni - pentru ca instanța de apel să poată constata intervenită perimarea prevăzută de dispozițiile art. 420 alin. (1) C. proc. civ., decizia recurată fiind dată cu aplicarea greșită a dispozițiilor procedurale în materie, prevăzute de textele legale evocate.

Aceasta întrucât, depășind momentul la care putea fi făcută această constatare - prin îndeplinirea de acte de procedură de către parte - instanța de apel nu mai putea trage concluzia asupra unei desistări de la judecată a părții și nici pe cea a intervenirii sancțiunii perimării, câtă vreme conduita părții a fost, în mod evident, una contrară desistării, corespunzând voinței exprimate, a continuării judecății.

În consecință, văzând dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., se va admite recursul reclamantei, se va casa decizia și se va trimite cauza, spre o nouă judecată, aceleiași instanțe de apel.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de recurenta-reclamantă DIRECȚIA GENERALĂ REGIONALĂ A FINANȚELOR PUBLICE PLOIEȘTI - ADMINISTRAȚIA JUDEȚEANĂ A FINANȚELOR PUBLICE PITEȘTI împotriva deciziei nr. 28/A-COM din 14 ianuarie 2020 pronunțate de Curtea de Apel Pitești, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal.

Casează decizia recurată și trimite cauza spre o nouă judecată aceleiași instanțe de apel.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 10 martie 2021.