ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 645/2023

Cererea de chemare în judecată Prin contestația la executare înregistrată la data de 17 aprilie 2019, la Judecătoria Sectorului 1 București, sub nr. x/2019, contestatorul A. a solicitat desființarea actelor de executare întocmite în baza titlului executoriu reprezentat de procesul-verbal nr. x din data de 13 ianuarie 2016. Prin sentința civilă nr. 4806 din data de 21 august 2019, Judecătoria Sectorului 1 București a admis excepția tardivității formulării contestației împotriva executării silite înseși, invocată din oficiu, a respins contestația împotriva executării silite înseși, ca tardiv formulată, și a respins, în rest, contestația la executare, ca neîntemeiată. Apelul declarat de contestator a fost respins prin decizia civilă nr. 562 din data de 22 mai 2020 a Tribunalului București, secția a V-a civilă. Împotriva acestei hotărâri, contestatorul a formulat o cerere de revizuire, înregistrată sub nr. x/2020, care a fost respinsă prin decizia nr. 1500 din data de 10 iunie 2021 pronunțată de Tribunalul București, secția a IV-a civilă.

Hotărârea Tribunalului București, secția a IV-a civilă Prin decizia civilă nr. 2414A din data de 7 octombrie 2021, Tribunalul București, secția a IV-a civilă a respins cererea de îndreptare, lămurire și completare a deciziei nr. 1500 din data de 10 iunie 2021 a aceleiași instanțe, formulată de contestator, ca neîntemeiată.

Hotărârea Curții de Apel București, secția a IV-a civilă Prin decizia civilă nr. 708R din data de 5 octombrie 2022, Curtea de Apel București, secția a IV-a civilă a admis excepția netimbrării recursului, invocată din oficiu, și a anulat recursul formulat de A., ca netimbrat.

Calea de atac formulată în cauză Împotriva deciziei civile nr. 708 R din data de 5 octombrie 2022 pronunțate de Curtea de Apel București, contestatorul A. a formulat recurs invocând incidența motivelor de casare prevăzute de dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 5 și 6 din C. proc. civ. Acesta arată că instanța nu s-a pronunțat asupra unor situații care făceau obiect al recursului, respectiv asupra excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 135 alin. (1) din C. pen.. Astfel, în opinia sa, au fost încălcate reguli de procedură a căror nerespectare atrage sancțiunea nulității.

Apărări formulate Intimata Direcția Generală Impozite și Taxe Locale Sector 1 București a formulat, în termen procedural, întâmpinare, prin care a invocat excepția inadmisibilității recursului cu motivarea că are ca obiect o hotărâre definitivă, și a solicitat respingerea recursului ca inadmisibil. În subsidiar, a invocat excepția nulității căii de atac pentru lipsa motivelor de casare și a temeiului legal și a solicitat anularea recursului. II. Soluția și considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție Analizând recursul, sub aspect formal, din perspectiva excepției de inadmisibilitate, invocate de intimata Direcția Generală Impozite și Taxe Locale Sector 1 București, a cărei analiză este prioritară, în raport de prevederile art. 248 alin. (2) din C. proc. civ., Înalta Curte constată următoarele: C. proc. civ. a stabilit un sistem coerent al căilor de atac, același pentru toate persoanele aflate în situații juridice identice, dând eficiență, astfel, principiului stabilit prin art. 129 din Constituție privind exercitarea căilor de atac în condițiile legii procesuale civile, precum și celui privind liberul acces la justiție statuat prin art. 21 din legea fundamentală, respectiv exigențelor art. 13 din Convenția europeană pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. În acest sens, art. 457 din C. proc. civ. stipulează că hotărârea judecătorească este supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condițiile și termenele stabilite de aceasta, indiferent de mențiunile din dispozitiv. Astfel, căile de atac ale hotărârilor judecătorești nu pot exista în afara legii, în sens contrar, încălcându-se principiului legalității consfințit prin art. 457 menționat anterior și art. 129 din Constituție. Potrivit dispozițiilor art. 483 alin. (1), (2) și 3 din C. proc. civ.: (1) Hotărârile date în apel, cele date, potrivit legii, fără drept de apel, precum și alte hotărâri în cazurile expres prevăzute de lege, sunt supuse recursului. (2) Nu sunt supuse recursului, hotărârile pronunțate în cererile prevăzute la art. 94 pct. 1 lit. a)-j), în cele privind navigația civilă și activitatea în porturi, conflictele de muncă și asigurări sociale, în materie de expropriere, în cererile pronunțate în materia protecției consumatorilor, a asigurărilor, precum și în cele ce decurg din aplicarea Legii nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligațiilor asumate prin credite. De asemenea, nu sunt supuse recursului, hotărârile date de instanțele de apel în cazurile în care legea prevede că hotărârile de primă instanță sunt supuse numai apelului. (3) Recursul urmărește să supună instanței competente examinarea, în condițiile legii, a conformității hotărârii atacate cu regulile de drept aplicabile. Prin urmare, sunt supuse recursului hotărârile nedefinitive, pentru care legea prevede expres această cale de atac. În cazul în care recursul este îndreptat împotriva unei hotărâri, care nu are prevăzută nicio cale de atac, ordinară sau extraordinară, sancțiunea care intervine este inadmisibilitatea acesteia, întrucât părțile implicate în proces efectuează un act pe care legea nu îl prevede. Obiectul prezentului recurs este reprezentat de decizia civilă nr. 708 R din data de 5 octombrie 2022 a Curții de Apel București, secția a IV-a civilă, prin care s-a admis excepția netimbrării recursului, invocată din oficiu, și, s-a anulat recursul formulat de A., ca netimbrat. Nefiind îndeplinită cerința timbrajului, Curtea de Apel București, secția a IV-a civilă nu a fost legal învestită să verifice aspectele învederate de contestator, inclusiv să analizeze admisibilitatea excepției de neconstituționalitate invocate de acesta. Recurentul a supus controlului judiciar o hotărâre care nu are prevăzută nicio cale de atac, acest aspect fiind menționat, expres, chiar în dispozitivul deciziei atacate, întrucât hotărârea împotriva căreia a fost declarat recursul este definitivă, fiind pronunțată ca urmare a soluționării unui alt recurs. Prin urmare, cum cererea de recurs a fost formulată împotriva unei decizii definitive, care nu poate face obiect al recursului, calea extraordinară de atac formulată în cauză este inadmisibilă.