ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 630/2023

Ședința publică din data de 25 aprilie 2023

Asupra cauzei de față, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin acțiunea înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 5 București sub nr. x/2022, reclamanta A. S.R.L. a solicitat, în contradictoriu cu pârâtele B. S.R.L. și C., ca instanța, prin hotărârea ce o va pronunța, să oblige în solidar pârâții la repararea prejudiciului de imagine cauzat prin plata sumei de 1 leu, obligarea societății pârâte să publice hotărârea pe care o va pronunța instanța, în format text, pe pagina de internet a ziarului D..

În drept, a invocat dispozițiile art. 194 C. proc. civ., art. 10 din CEDO, art. 30 alin. (6) din Constituție, art. 1 și art. 3 din Carta drepturilor fundamentale a UE, art. 1349 alin. (1) și alin. (2), art. 1357-1358 C. civ.

II. Hotărârile pronunțate de instanțele aflate în conflict

Pentru a pronunța această soluție, instanța a reținut că cererea formulată de reclamantă are ca obiect pretenții între un consumator și un profesionist, motiv pentru care devin incidente dispozițiile art. 121 C. proc. civ., ce stabilesc competența exclusivă a instanței de la domiciliul consumatorului.

Această instanță a reținut că este sesizată cu o acțiune în răspundere civilă delictuală pentru o presupusă faptă ilicită privind publicarea unui articol într-o publicație din Iași, ce aparține societății pârâte S.C. B. S.R.L., cu sediul în București. Prin publicarea articolului, s-ar fi produs un prejudiciu societății reclamante, care are sediul principal în București.

S-a apreciat că în cauză nu este vorba despre un consumator, așa cum s-a făcut referire de către Judecătoria Sectorului 5 București, ci obiectul este o acțiune în răspundere civilă delictuală privind presupusa faptă ilicită referitoare la o publicație, prejudiciul fiind produs societății reclamante.

Astfel, constatând incidența în cauza a dispozițiilor art. 113 alin. (1) pct. 9 C. proc. civ. și a dispozițiilor art. 116 din același act normativ, a reținut că instituirea unei competențe teritoriale alternative reprezintă un drept exclusiv al reclamantului, exercitat cu ocazia depunerii cererii de chemare în judecată la Judecătoria Sectorului 5 București, astfel că această din urmă judecătorie este competentă să soluționeze prezenta cauză.

III. Soluția și considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție

Analizând conflictul de competență, în temeiul dispozițiilor art. 135 alin. (1) C. proc. civ., raportat la art. 133 alin. (2) C. proc. civ., Înalta Curte constată următoarele:

Obiectul acțiunii îl constituie angajarea răspunderii civile delictuale a pârâților, corespunzător încălcării dreptului la imagine al reclamantei.

În materia competenței teritoriale, regula de drept comun este înscrisă în dispozițiile art. 107 alin. (1) C. proc. civ., potrivit cărora cererea de chemare în judecată se introduce la instanța în a cărei circumscripție domiciliază sau își are sediul pârâtul, dacă legea nu dispune astfel.

În speță, invocarea de către reclamantă a răspunderii civile delictuale, în conformitate cu dispozițiile art. 1349 și art. 1357 C. civ., determină incidența art. 113 alin. (1) pct. 9 C. proc. civ.

Conform acestor dispoziții, în materia răspunderii civile delictuale, în afară de instanța de domiciliu a pârâtului, mai este competentă instanța în circumscripția căreia s-a săvârșit fapta ilicită sau s-a produs prejudiciul, pentru cererile privind obligațiile izvorâte dintr-o asemenea faptă.

În aplicarea prevederilor mai sus evocate, competența teritorială de soluționare a cererilor ce izvorăsc dintr-un fapt ilicit este alternativă între instanța domiciliului pârâtului, instanța în circumscripția căreia s-a săvârșit fapta ilicită și instanța în raza căreia s-a produs prejudiciul. Toate aceste instanțe sunt deopotrivă competente să judece pricina.

De asemenea, potrivit dispozițiilor art. 116 din același cod "reclamantul are alegerea între mai multe instanțe deopotrivă competente", iar, în cauză, se reține că alegerea de competență a fost deja realizată de reclamantă, prin introducerea cererii de chemare în judecată pe rolul Judecătoriei Sectorului 5 București, în a cărei circumscripție teritorială își are sediul pârâta.

Așadar, în toate cazurile de competență teritorială alternativă, reclamantul este cel care face alegerea între mai multe instanțe deopotrivă competente.

Cum în materia răspunderii civile delictuale, legiuitorul instituie o competență teritorială alternativă, Judecătoria Sectorului 5 București nu mai putea să dispună, nici din oficiu și nici la solicitarea pârâtului, declinarea competenței de soluționare a cauzei în favoarea unei alte instanțe competente alternativ.

De altfel, în speță nu există niciun element care să atragă dispozițiile referitoare la protecția consumatorului, cum în mod eronat a reținut Judecătoria Sectorului 5 București.

Pentru aceste considerente, în temeiul dispozițiilor art. 135 alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sectorului 5 București.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sectorului 5 București.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 25 aprilie 2023.