ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2132/2022

Ședința publică din data de 3 noiembrie 2022

Deliberând asupra cauzei de față, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin sentința civilă nr. 805 din 16 septembrie 2021, Tribunalul Sălaj, secția I civilă a respins, ca nefondată, acțiunea formulată de reclamanta A. împotriva pârâtului Spitalul județean de urgență Zalău.

Prin decizia civilă nr. 66/A din 16 februarie 20211, Curtea de Apel Cluj, secția I civilă a respins, ca nefondat, apelul declarat de reclamanta A., prin reprezentant legal B. în calitate de președinte al Asociației "C.".

Împotriva deciziei civile nr. 66/A din 16 februarie 2022 pronunțată de Curtea de Apel Cluj, secția I civilă a declarat recurs reclamanta A. prin reprezentant legal B. în calitate de președinte al Asociației "C.".

În motivarea căii de atac, recurenta-reclamantă a arătat că a exercitat recurs având în vedere faptul că drepturile personalității părții vătămate au fost grav încălcate prin acțiunea/inacțiunea personalului medical din cadrul Spitalului județean de urgență Zalău, dar și de către magistrații care au soluționat cauza.

În aprecierea recurentei reclamante motivarea deciziei recurate este nelegală și netemeinică, deoarece instanța nu a respectat prevederile Constituției României și dispozițiile legale incidente.

În dezvoltarea motivelor de recurs invocate a expus următoarele aspecte:

- instanța a judecat cauza fără a ține cont de solicitarea de a fi casată în întregime sentința, având în vedere că magistratul învestit cu soluționarea cauzei s-a pronunțat de două ori în cauza supusă judecății fiind astfel incidente dispozițiile art. 43 C. proc. civ.

- instanța de apel nu i-a permis reprezentantului B. să susțină cauza pe fond și nici să depună concluzii, scrise motivat de faptul că acesta nu are studii de drept;

- cererea de apel a fost respinsă în mod greșit și nelegal ca fiind nefondată, deși cele patru condiții ale acțiunii răspundere delictuală sunt întrunite în cauză. În dezvoltarea acestei critici, recurenta reclamantă a expus argumentele pentru care apreciază că sunt întrunite condițiile pentru antrenarea răspunderii civile delictuale, și anume: prejudiciul, fapta ilicită, raportul de cauzalitate între fapta ilicită și prejudiciu și vinovăția autorului faptei ilicite. De asemenea, a indicat dispozițiile art. 1.349, art. 1.381 C. civ. și art. 36 din Legea drepturilor pacientului nr. 46/2003.

- motivarea deciziei recurate este nelegală și netemeinică, întrucât au fost probate susținerile cu acte medicale, însă instanța de apel a reținut că reclamanta nu a făcut dovada vreunei fapte ilicite comise de un prepus al paratului.

Față de aceste argumente a solicitat admiterea recursului, obligarea pârâtului la plata despăgubirilor morale suma de 500.000 RON către persoana vătămată - A., prin reprezentant legal B.. De asemenea, a solicitat acordarea cheltuielilor de judecată de către instanța care va rejudeca cauza, precizând cuantumul acestora la 1.150 RON.

În drept, au fost indicate prevederile art. 488 alin. (1) pct. 5 și 6 C. proc. civ.

În cauză nu a fost parcursă procedura de filtru, data inițială a dosarului fiind ulterioară datei de 21 decembrie 2018, dată la care a intrat în vigoare Legea nr. 310/2018 pentru modificarea și completarea Legii nr. 134/2010 privind C. proc. civ., precum și pentru modificarea și completarea altor acte normative, lege prin care au fost abrogate dispozițiile art. 493 din C. proc. civ. referitoare la procedura de filtru.

Intimatul-pârât Spitalul județean de urgență Zalău a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului.

Recurenta-reclamanta a formulat răspuns la întâmpinare, prin care a combătut apărările formulate de intimatul-pârât.

Prin rezoluția din 12 septembrie 2022, s-a stabilit termen de judecată la 3 noiembrie 2022, cu citarea părților, în ședință publică, în vederea soluționării recursului.

II. Considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție

Analizând cu prioritate excepția nulității recursului, în conformitate cu dispozițiile art. 248 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte constată că aceasta este întemeiată pentru considerentele ce urmează a fi expuse:

Se reține că potrivit art. 489 alin. (1) C. proc. civ. "Recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, cu excepția cazului prevăzut la alin. (3)", iar potrivit alin. (2) al aceluiași articol "Aceeași sancțiune intervine în cazul în care în motivele invocate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute la art. 488".

În conformitate cu textele legale enunțate rezultă că nu este suficient ca recursul să fie depus și motivat în termenul prevăzut de lege, ci este necesar ca motivele formulate să se circumscrie cazurilor de nelegalitate expres și limitativ reglementate de art. 488 alin. (1) C. proc. civ.

În consecință, în măsura în care recursul nu este motivat ori atunci când aspectele învederate în cererea de recurs nu pot fi încadrate în dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 1-8 C. proc. civ., calea de atac va fi lovită de nulitate.

În litigiul pendinte, se constată că recursul nu conține critici care să poată fi încadrate în cazurile de nelegalitate prevăzute de art. 488 C. proc. civ., iar afirmațiile recurentei din cuprinsul cererii de recurs nu reprezintă o motivare a căii de atac în sensul exigențelor textului legal anterior menționat.

Motivarea recursului conform exigențelor prevăzute de dispozițiile art. 486 alin. (1) C. proc. civ. presupune ca în cuprinsul motivelor de recurs să fie expusă o argumentare juridică a nelegalității hotărârii atacate, prin indicarea dispozițiilor legale pretins încălcate ori greșit aplicate de instanță.

În cuprinsul cererii de recurs formulate împotriva deciziei nr. 66/A din 16 februarie 2022 pronunțată de Curtea de Apel Cluj, secția I civilă, recurenta-reclamantă și-a expus nemulțumirea față de soluția de respingere a apelului pe care l-a exercitat, fără a prezenta aspecte de nelegalitate susceptibile de încadrare în motivele de recurs prevăzute de art. 488 alin. (5) și (6) C. proc. civ.

Deși se invocă motivul de recurs prevăzut de art. 488 alin. (5) C. proc. civ., Înalta Curte reține că susținerile în ceea ce privește împrejurarea că judecătorul învestit cu soluționarea cauzei în primă instanță ar fi încălcat dispozițiile care reglementează incompatibilitatea nu pot fi subsumate acestui motiv de nelegalitate.

Această concluzie se impune, întrucât recurenta-reclamantă nu a arătat raționamentul juridic care, în opinia sa, demonstrează nelegalitatea deciziei recurate din această perspectivă, ci s-a rezumat la a afirma că magistratul a încălcat legea, deoarece a pronunțat încheierea din 7 aprilie 2021 în dosarul nr. x/2021 al Tribunalului Sălaj.

Instanța de apel a reținut că în dosarul nr. x/2021 judecătorul nu a soluționat pe fond cauza, întrucât cererea de chemare în judecată a fost anulată în procedura prealabilă, ca atare nu a devenit incompatibil să soluționeze aceeași cerere. Prin urmare, prin prisma motivului de recurs prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., recurenta-reclamantă trebuia să expună regulile de procedură civilă pe care instanța de apel le-a încălcat când a reținut caracterul nefondat al criticilor sale privind incompatibilitatea.

Nici afirmația recurentei-reclamante în sensul că reprezentantului său legal nu i s-a permis să susțină cauza pe fond nu este susceptibilă de încadrare în acest motiv de recurs, în condițiile în care aceasta nu a fost însoțită de argumente relative la modul în care dispozițiile art. 83 C. proc. civ. ar fi fost încălcate de către instanța de apel.

Printr-o altă critică a susținut că cele patru condiții ale acțiunii în răspundere delictuală sunt întrunite în cauză, motivarea deciziei recurate fiind nelegală și netemeinică, întrucât au fost probate susținerile cu acte medicale, însă instanța de apel a reținut că reclamanta nu a făcut dovada vreunei fapte ilicite comise de un prepus al pârâtului.

Cu toate că s-a făcut trimitere la dispozițiile art. 1.349 și art. 1.381 C. civ. și la art. 36 din Legea drepturilor pacientului nr. 46/2003, față de modul în care recurenta-reclamantă a formulat aceste critici, Înalta Curte constată că, în realitate, se contestă situația de fapt reținută și modul de interpretare a probelor de către instanțele de fond, iar nu modul în care ar fi fost încălcate aceste norme de drept material de instanța de apel.

Invocarea corectă a motivului de casare reglementat de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. presupune enunțarea principiilor sau a regulilor de drept aplicabile speței, interpretarea pe care recurentul o consideră corectă și discordanța acestei interpretări cu cea dată de instanța a cărei hotărâre se atacă. Așadar, descrierea încălcării unei norme de drept material trebuie să fie argumentată în concret, prin raportare la datele speței și nu se poate face prin enunțuri generice, lipsite de acoperire argumentativă.

Întrucât situația de fapt este stabilită în mod suveran de instanțele de fond, fiind sustrasă cenzurii instanței de recurs, care nu realizează un control al temeiniciei hotărârii, ci doar unul de legalitate, astfel cum prevede expres art. 483 alin. (3) C. proc. civ., Înalta Curte reține că aceste susțineri nu pot fi încadrate în motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

Cât privește motivul de recurs reglementat de art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ., Înalta Curte constată că recurenta-reclamantă l-a invocat în mod formal, în condițiile în care nu a învederat vicii privind motivarea hotărârii recurate, în sensul că ar lipsi motivarea, considerentele ar avea caracter contradictoriu sau străin de natura pricinii.

Pentru considerentele expuse, reținând că în cauză nu este posibilă încadrarea criticilor în motivele de recurs, în condițiile dispozițiilor art. 496 alin. (1) C. proc. civ., constatând că nu au fost identificate motive de ordine publică ce ar putea fi invocate din oficiu, Înalta Curte urmează a aplica sancțiunea expres prevăzută de art. 489 alin. (2) C. proc. civ., respectiv anularea recursului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Anulează recursul declarat de reclamanta A. prin reprezentant legal B. în calitate de președinte al Asociației "C." împotriva deciziei civile nr. 66 A din 16 februarie 2022 pronunțată de Curtea de Apel Cluj, secția I civilă.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 3 noiembrie 2022.