ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2014/2022

Ședința publică din data de 25 octombrie 2022

Asupra cauzei de față, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea adresată Tribunalului București, secția a V- civilă la 11 noiembrie 2018 și înregistrată sub nr. x/2018, reclamanta A. în contradictoriu cu pârâta S.C B. S.R.L, a formulat cerere de chemare în judecata prin care a solicitat: să se constate ca fiind reziliat de plin drept Contractul de management și impresariat artistic nr. 55/16.11.2017, prin efectul/operarea pactului comisoriu prevăzut la art. 9.4 si 9.5 din contract; obligarea pârâtei la plata sumei de 14.499,21 USD (echivalentul sumei de 58.939,288 RON calculate la cursul BNR al dolarului de 4.0651 RON din data de 09.10.2018) reprezentând remunerația datorată artiștilor și interpreților, precum și din cesiunea drepturilor patrimoniale de autor asupra operelor create de aceasta în perioada iunie 2018 și iulie 2018 în baza Contractului de management si impresariat artistic nr. 55/16.11.2017, precum și obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de acest litigiu.

Prin sentința civilă nr. 2359 din 11 octombrie 2019, pronunțată de Tribunalul București, secția a V-a civilă s-a admis acțiunea formulată de reclamanta A. în contradictoriu cu pârâta S.C. B. S.R.L. având ca obiect "drept de autor și drepturi conexe". A constatat reziliat Contractul de management și impresariat artistic nr. 55/16.11.2017. A obligat pârâta să plătească reclamantei suma de 14.499,21 $ echivalentul în RON la data efectuării plății.

Împotriva sentinței civile nr. 2359 din 11 octombrie 2019, pronunțate de Tribunalul București, secția a V-a civilă în dosarul nr. x/2018 a formulat apel pârâta S.C. B. S.R.L..

Prin încheierea de ședintă din 16 iunie 2021 a Curții de Apel București, secția a IV-a civilă, pronunțată în dosarul nr. x/2018, în temeiul art. 75 din Legea nr. 85/2014 s-a suspendat judecarea apelului formulat de apelanta-pârâtă S.C. B. S.R.L., împotriva sentinței civile nr. 2359/11.10.2019, pronunțate de Tribunalul București, secția a V-a civilă în dosarul nr. x/2018, în contradictoriu intimata-reclamantă A..

Împotriva încheierii pronunțate de Curtea de Apel București, reclamanta A. a declarat recurs.

În cuprinsul memoriului de recurs, reclamanta a arătat în esență, că atât cererea de chemare în judecată, cât și apelul formulat în cauza nr. x/2018 au fost înregistrate pe rolul instanțelor de judecată înainte de intrarea în faliment a societății debitoare, astfel că, în raport cu dispozițiile art. 75 alin. (2) din Legea nr. 85/2014, judecata în speța de față era exceptată de la măsura suspendării de drept.

Mai arată că soluția pronunțată de instanța de apel este nelegală, fiind interpretate greșit prevederile Legii nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență și implicit ale art. 75 din acest act normativ, producând intereselor recurentei o vătămare importantă prin nejudecarea căii de atac, deoarece creanța acesteia este înscrisă doar provizoriu în tabelul creanțelor debitoarei S.C. B. S.R.L., aceasta căpătând caracter definitiv doar în urma judecării apelului.

În drept, s-au invocat dispozițiile art. 488 pct. 5 C. proc. civ.

II. Soluția și considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție

Înalta Curte, analizând încheierea atacată în raport cu criticile formulate, în limitele controlului de legalitate și temeiurilor de drept invocate, reține drept fondat recursul pentru următoarele considerente:

În analiza prezentului recurs se află chestiunea legalității unei măsuri procedurale reglementate de Legea nr. 85/2014, respectiv suspendarea judecării apelului declarat de pârâta S.C. B. S.R.L., instanța de apel, în adoptarea măsurii, făcând aplicarea prevederilor art. 75 din Legea nr. 85/2014.

Recurenta a indicat drept motiv de nelegalitate a încheierii recurate punctul 5 al art. 488 alin. (1) C. proc. civ., întrucât criticile formulate vizează interpretarea și aplicarea unei norme de procedură, recursul urmând a fi analizat prin prisma acestei ipoteze de casare.

În argumentarea cererii de recurs, recurenta a susținut că măsura suspendării luată de curtea de apel, prin încheierea atacată, este nelegală, întrucât în cauză este aplicabil cazul de excepție prevăzut de dispozițiile art. 75 alin. (2) din Legea nr. 85/2014, care prevăd o excepție de la suspendarea de drept a căilor de atac promovate de debitor împotriva acțiunilor unor creditori începute înaintea deschiderii procedurii, motiv pentru care continuarea judecării cauzei se impune.

Din perspectiva criticilor aduse încheierii recurate, sub aspectul incidenței măsurii suspendării apelului declarat de pârâta S.C. B. S.R.L., Înalta Curte reține că în considerarea dispozițiilor prevăzute de art. 75 alin. (1) din Legea nr. 85/2014, în mod nelegal, instanța de recurs a suspendat judecarea cauzei.

Astfel, se constată că prin încheierea de ședință din data de 11 noiembrie 2020, pronunțată de Tribunalul București, secția a VII-a civilă în dosarul nr. x/2020, a fost admisă cererea debitorului B. S.R.L. și în temeiul art. 145 alin. (1) raportat la art. 71 alin. (1) din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență, s-a dispus intrarea în faliment prin procedura simplificată a debitorului, care are calitatea de pârâtă în prezenta cauză, fiind numit administratorul judiciar provizoriu al societății.

Curtea de Apel București, secția a IV-a civilă, prin încheierea din data de 16 iunie 2021, pronunțată în dosarul x/2018, a dispus suspendarea judecării cauzei privind apelul declarat de către pârâta S.C. B. S.R.L. împotriva sentinței civile nr. 2359/11.10.2019 pronunțate de Tribunalul București, secția a V-a civilă în dosarul nr. x/2018, în contradictoriu cu intimata-reclamantă A., având ca obiect drepturi de autor și drepturi conexe.

Înalta Curte reține că potrivit reglementării cuprinse în art. 75 alin. (1) din Legea nr. 85/2014, de la data deschiderii procedurii se suspendă de drept toate acțiunile judiciare, extrajudiciare sau măsurile de executare silită pentru realizarea creanțelor asupra averii debitorului, iar valorificarea drepturilor acestora se poate face numai în cadrul procedurii insolvenței, prin depunerea cererilor de admitere a creanțelor.

Așadar, unul dintre efectele juridice ale deschiderii procedurii insolvenței, reglementat prin art. 75 alin. (1) din Legea nr. 85/2014, privește suspendarea tuturor acțiunilor judiciare, extrajudiciare sau a măsurilor de executare silită demarate pentru realizarea creanțelor asupra averii debitorului.

Totodată, dispozițiile alin. (2) al aceluiași articol arată că nu sunt supuse suspendării de drept prevăzute la alin. (1): a) căile de atac promovate de debitor împotriva acțiunilor unui/unor creditor/creditori începute înaintea deschiderii procedurii [...].

Înalta Curte mai arată că data deschiderii procedurii de insolvență este stabilită prin dispozițiile art. 72 alin. (6) din aceeași lege ca fiind data sentinței prin care s-a deschis fie procedura generală a insolvenței, fie procedura simplificată, după caz.

Raportând aceste prevederi la situația din cauza dedusă judecății, se constată că recurenta-reclamantă a învestit instanța cu o acțiune în realizarea creanțelor împotriva societății aflate în insolvență, care are calitatea de pârâtă și că acțiunea introductivă de instanță, promovată la data de 11 noiembrie 2018, este anterioară deschiderii procedurii de faliment, dispusă de Tribunalul București, secția a VII-a civilă prin încheierea de ședință din data de 11 noiembrie 2020.

Or, în condițiile în care instanța de apel a fost învestită cu soluționarea unei căi de atac promovate de debitor împotriva acțiunii unui creditor începute înaintea deschiderii procedurii falimentului, se reține greșita aplicare în cauză de către Curtea de Apel București a dispozițiilor art. 75 alin. (1) din Legea nr. 85/2014, în cauză fiind incident exact cazul de excepție instituit de alin. (2) lit. a) al aceluiași articol, care prevede că nu sunt supuse suspendării de drept prevăzute la alin. (1) căile de atac promovate de debitor împotriva acțiunilor unui creditor începute înaintea deschiderii procedurii.

Pentru ansamblul tuturor acestor considerente, în temeiul art. 496 și art. 497 C. proc. civ., instanța de recurs va admite ca fondat, recursul promovat, va casa încheierea recurată și va trimite cauza pentru continuarea judecății, la aceeași curte de apel.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de reclamanta A. împotriva încheierii de ședință din 16 iunie 2021, pronunțate de Curtea de Apel București, secția a IV-a civilă.

Casează încheierea și dispune trimiterea cauzei aceleiași instanțe spre continuarea judecății.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 25 octombrie 2022.