ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1186/2023

Ședința publică din data de 15 iunie 2023

După deliberare, asupra conflictului negativ de competență, constată următoarele:

Prin cererea de valoare redusă înregistrată la data de 5 octombrie 2022, pe rolul Judecătoriei Vatra Dornei, sub nr. x/2022, reclamanta A. a chemat în judecată pe pârâtul B., solicitând instanței ca prin hotărârea ce o va pronunța să fie obligat pârâtul să-i plătească suma de 1.027,24 RON, reprezentând contravaloare servicii furnizate și neachitate, suma de 62,79 RON, cu titlu de penalități de întârziere, calculate de creditorul inițial asupra valorii totale a facturii, dobânda legala penalizatoare de la data cesiunii (30.03.2022) până la data plății, precum și a sumei de 121,57 RON reprezentând taxe comerciale, taxe financiare, taxe TV și echipamente, precum și obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată.

Prin sentința nr. 417 din data de 21 martie 2023, Judecătoria Vatra Dornei a admis excepția necompetenței teritoriale invocată din oficiu și a declinat competența de soluționare a cererii având ca obiect "cerere de valoare redusă", formulată de reclamanta A. în contradictoriu cu pârâtul B., în favoarea Judecătoriei Cluj-Napoca.

Pentru a dispune astfel, instanța a reținut incidența prevederilor art. 121 C. proc. civ. și faptul că reclamanta este un profesionist, în sensul definit de art. 3 alin. (2) și alin. (3) din C. civ., iar pârâtul este consumator, în sensul definit de pct. 13 din Anexa la Legea nr. 296/2004 privind Codul consumului republicată.

Astfel, art. 121 C. proc. civ. reglementează o competență teritorială exclusivă a instanței, în a cărei circumscripție se află domiciliul consumatorului. Este totuși permisă alegerea de competență prin convenția părților, care este valabilă doar dacă a fost făcută după nașterea dreptului la despăgubire. Convenția poate fi scrisă sau, în cazul litigiilor născute, verbală în fața instanței. Instanța a reținut că în prezenta cauză nu există o convenție a părților, prin care să fie desemnată Judecătoria Vatra Dornei pentru a soluționa prezenta cauză.

În raport de prevederile art. 129 alin. (2) pct. 3, art. 130 alin. (2) din C. proc. civ., instanța a invocat, din oficiu, excepția necompetenței teritoriale și a reținut că Judecătoria Cluj-Napoca este competentă să judece prezenta cauză, în raport de reședința pârâtului (consumatorului) din Cluj- Napoca, județul Cluj.

Învestită prin declinare, prin sentința civilă nr. 5154/CC din 26 aprilie 2023, Judecătoria Cluj-Napoca a admis excepția necompetenței teritoriale invocată din oficiu, a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Vatra Dornei, a constatat ivit conflictul negativ de competență și a dispus înaintarea dosarului la Înalta Curte de Casație și Justiție în vederea soluționării acestuia.

Instanța a reținut incidența prevederilor art. 121 din C. proc. civ. precum și faptul că domiciliul activ al consumatorului se află în Mun. Vatra Dornei, Calea x, bl. B. sc. A, jud. Suceava. Instanța arată că, în situația neîndeplinirii procedurii de citare la această adresă, urmează a fi aplicate dispozițiile art. 167 C. proc. civ., dacă este cazul.

La adresa din Cluj-Napoca, str. x, jud. Cluj, pârâtul a avut stabilită reședința în perioada 11.10.2007-09.10.2008.

Potrivit art. 86 C. civ., reședința persoanei fizice este locul unde își are locuința secundară. Mențiunea privind stabilirea reședinței se înscrie la cererea persoanei fizice, care locuiește mai mult de 15 zile la adresa, la care are locuința secundară, iar mențiunea ce se acordă pentru perioada solicitată nu poate fi mai mare de 1 an, persoana interesată putând solicita efectuarea unei noi mențiuni în actul de identitate cu privire la reședință, în conformitate cu prevederile art. 31 din H.G. nr. 97/2005.

Drept urmare, la momentul înregistrării cererii de valoare redusă ce formează obiectul cauzei, pârâtul nu avea stabilită, în mod valabil, reședința pe raza Municipiului Cluj-Napoca pentru a fi atrasă competența de soluționare a acestei instanțe.

Examinând conflictul negativ de competență, Înalta Curte reține că Judecătoriei Vatra Dornei îi revine competența de soluționare a cauzei, în considerarea următoarelor dispoziții legale și argumente:

Înalta Curte constată că este sesizată cu un conflict negativ de competență care se circumscrie ipotezei prevăzute de art. 133 alin. (2) teza I din C. proc. civ., conflict ivit ca urmare a declinărilor reciproce între Judecătoria Vatra Dornei și Judecătoria Cluj Napoca.

Obiectul demersului judiciar, ce a stat la baza declanșării conflictului negativ de competență îl constituie cererea reclamantei A., care a învestit instanța cu procedura specială referitoare la cererea de valoare redusă.

Din motivarea cererii de chemare în judecată reiese că suma pretinsă de reclamantă rezidă din neîndeplinirea obligațiilor contractuale asumate de pârât, prin încheierea contractului de furnizare servicii nr. x din 25 mai 2019, sens în care C. S.A. și reclamanta au încheiat Contractul de cesiune de creanță din 30 martie 2022.

Potrivit dispozițiilor art. 121 din C. proc. civ., reținute de ambele instanțe aflate în conflict, "cererile formulate de un profesionist împotriva unui consumator pot fi introduse numai la instanța domiciliului consumatorului. Dispozițiile art. 126 alin. (2) rămân aplicabile."

Alin. (2) al art. 126 din C. proc. civ. stipulează că, "în litigiile din materia protecției drepturilor consumatorilor, precum și în alte cazuri prevăzute de lege, părțile pot conveni alegerea instanței competente, în condițiile prevăzute la alin. (1), numai după nașterea dreptului la despăgubire. Orice convenție contrară este considerată ca nescrisă."

Totodată, art. 1028 alin. (2) din C. proc. civ. prevede că, în cererile cu valoare redusă, competența teritorială se stabilește, potrivit dreptului comun, iar potrivit art. 107 alin. (1) din C. proc. civ., cererea de chemare în judecată se introduce la instanța în a cărei circumscripție domiciliază sau își are sediul pârâtul, dacă legea nu prevede altfel.

Înalta Curte constată că instanțele aflate în conflict negativ au reținut incidența dispozițiilor legale, care stabilesc competența de soluționare a cauzei în favoarea instanței de la domiciliul pârâtului (consumatorul), însă se află în dezacord cu privire la interpretarea acestei noțiuni.

Raportând normele legale enunțate la situația de fapt dedusă judecății, Înalta Curte reține că, în ceea ce privește persoana fizică, domiciliul reprezintă un atribut de identificare al acesteia, fiind definit prin dispozițiile art. 87 din C. civ., în capitolul referitor la identificarea persoanei fizice, ale cărui dispoziții prevăd că "domiciliul persoanei fizice, în vederea exercitării drepturilor și libertăților sale civile, este acolo unde aceasta declară că își are locuința principală."

Domiciliul persoanei fizice, conform regulilor procesuale civile referitoare la stabilirea competenței teritoriale de soluționare a unei cereri de chemare în judecată, se identifică cu domiciliul în fapt al acesteia, scopul normelor care guvernează procesul civil fiind în sensul asigurării cunoașterii de către parte a existenței procesului și a actelor de procedură îndeplinite în cadrul acestuia.

Dacă titularul și-a declarat domiciliul sau reședința, dovada acestora se face, ca regulă, pe baza mențiunilor din cartea de identitate, conform art. 91 alin. (1) din C. civ.

Totodată, în doctrina și în practica judiciară, s-a arătat constant că "noțiunea de domiciliu trebuie luată într-un sens mai larg, interesând nu atât locuința statornică sau principală a pârâtului, ci adresa unde pârâtul locuiește efectiv."

Potrivit verificărilor efectuate, din oficiu, de ambele instanțe, la Direcția pentru Evidența Persoanei și a Bazelor de Date, în scopul identificării corecte a domiciliului/reședinței pârâtului, în vederea soluționării excepției necompetenței teritoriale, pârâtul figurează, din 29 martie 2019 până la data emiterii fișei de evidență, cu domiciliul activ în municipiul Mun. Vatra Dornei, jud. Suceava, iar cu reședința în Cluj-Napoca, str. x, jud. Cluj, în perioada 11.10.2007-09.10.2008.

Înalta Curte reține că, din actele și lucrările dosarului, nu reiese că pârâtul ar fi locuit efectiv, la data introducerii cererii de chemare în judecată, respectiv 5 octombrie 2022, la adresa din Cluj-Napoca, str. x, jud. Cluj, în contextul în care reședința pârâtului a figurat la această adresă doar în perioada 11.10.2007-09.10.2008 și nu există alte elemente de fapt sau probe administrate, care să conducă la o concluzie contrară.

Contractul nr. x din 25 mai 2019 a fost încheiat după operarea modificărilor privind schimbarea domiciliului pârâtului (astfel cum reiese din copia cărții de identitate a pârâtului, aflată la fila x), fiind menționată adresa din Vatra Dornei, iar pârâtul nu a indicat o altă adresă în vederea comunicării facturilor aferente serviciilor prestate în baza convenției încheiate cu C. S.A.

Mențiunea din cuprinsul procesului-verbal aflat la dosarul Judecătoriei Vatra Dornei ("destinatarul nu mai locuiește la adresă") nu face dovada că pârâtul locuiește în fapt în județul Cluj. De altfel, pentru termenul din data de 21 martie 2023, Judecătoria Vatra Dornei a dispus citarea pârâtului la ambele adrese, respectiv din Vatra Dornei și din Cluj Napoca, iar procesele-verbale de înmânare a citațiilor au fost restituite cu mențiunea că actul de procedură a fost lăsat la cutia poștală .

Noțiunea de "domiciliu"., care interesează regulile procedurii civile în general și, implicit, competența de soluționare a cererii pendinte, în particular, nu corespunde unei interpretări stricto sensu, ci aceasta poate fi asimilată și unei situații de fapt, relevate de înscrisuri apte a proba această împrejurare de fapt, deoarece scopul normelor, care guvernează procesul civil este acela al asigurării cunoașterii procesului și a actelor de procedură îndeplinite în cursul acestuia. Or, în cauza de față, numai stabilirea în favoarea instanței în care pârâtul își are domiciliul, conform evidențelor Direcției pentru Evidența Persoanelor și Administrarea Bazelor de Date, poate răspunde acestor deziderate.

Prin urmare, întrucât dovada domiciliului pârâtului s-a realizat potrivit legii, respectiv pe baza relațiilor solicitate de la Direcția pentru Evidența Persoanei și a Bazelor de Date, rezultă că pârâtul locuiește în municipiul Vatra Dornei, localitate aflată în raza teritorială a Judecătoriei Vatra Dornei, aceasta fiind instanța competentă în soluționarea cauzei, în aplicarea dispozițiilor legale incidente, respectiv art. 121 coroborat cu art. 126 alin. (2) din C. proc. civ.

Pentru aceste considerente, în temeiul art. 135 alin. (4) din C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Vatra Dornei.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Vatra Dornei.

Definitivă.

Pronunțată astăzi, 15 iunie 2023, prin punerea soluției la dispoziția părților, prin mijlocirea grefei, conform art. 402 C. proc. civ.