ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1159/2023

Obiectul cererii de chemare în judecată Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Tribunalului Mehedinți, secția I civilă, în 21 mai 2019, sub nr. x/2019, astfel cum a fost precizată la data de 12 noiembrie 2019, reclamantul A. a solicitat ca pârâtul Penitenciarul de Maximă Siguranță Craiova să fie obligat la plata sumei de 100.000 euro reprezentând prejudiciul moral și material pentru faptul că s-a îmbolnăvit, întrucât în perioada 21.02.2009-18.11.2017, cât a stat în camera nr. 114, secția 8B32, nu a beneficiat de apă caldă și căldură, din actele medicale rezultând că suferă de bronșită pulmonară cronică, cefalee și gastrită. În ceea ce privește celelalte condițiile neprielnice din penitenciar, a arătat că a fost despăgubit de Statul Român prin hotărârea pronunțată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului.

Decizia pronunțată de Tribunalul Mehedinți Prin sentința civilă nr. 62 din 22 decembrie 2021, pronunțată de Tribunalul Mehedinți, secția I civilă, a fost respinsă cererea formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâtul Penitenciarul de Maximă Siguranță Craiova și chematul în garanție Statul Român, prin Ministerul Finanțelor Publice-Direcția Generală a Finanțelor Publice Mehedinți, Administrația Finanțelor Publice Turnu Severin; a fost admisă excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de chematul în garanție; a fost respinsă cererea de chemare în garanție formulată de pârât, ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.

Decizia pronunțată de Curtea de Apel Craiova Prin decizia nr. 200/2022 din 30 mai 2022, pronunțată de Curtea de Apel Craiova, secția I civilă, a fost respins, ca nefondat, apelul formulat de reclamantul A. împotriva sentinței civile nr. 62 din 22 decembrie 2021, pronunțată de Tribunalul Mehedinți, secția I civilă. Prin încheierea din 16 iunie 2022, pronunțată de Curtea de Apel Craiova, secția I civilă, s-a dispus din oficiu îndreptarea erorii materiale din dispozitivul deciziei civile nr. 200 din 30 mai 2022, în sensul că se va menționa că aceasta este supusă recursului în termen de 30 de zile de la comunicare.

Calea de atac exercitată în cauză Împotriva încheierii din 16 iunie 2022, pronunțată de Curtea de Apel Craiova, secția I civilă, în dosarul nr. x/2019, a formulat recurs reclamantul A., la data de 09 septembrie 2022. În cuprinsul cererii de recurs, fără a proceda la încadrarea criticilor formulate în motivele de casare reglementate de art. 488 alin. (1) C. proc. civ., recurentul-reclamant a arătat condițiile de detenție din penitenciar, precum și modalitatea în care i-a fost afectată starea de sănătate ca urmare a executării pedepsei privative de libertate în Penitenciarul de Maximă Siguranță Craiova, solicitând admiterea recursului și acordarea de daune morale și financiare, în temeiul art. 3 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.

Apărările formulate în cauză La 04 noiembrie 2022, intimatul Penitenciarul Craiova a formulat întâmpinare, prin care a invocat excepția nulității recursului pentru neîncadrarea criticilor în motivele de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) C. proc. civ.. În subsidiar, a solicitat respingerea recursului ca nefondat. La 23 decembrie 2022, recurentul-reclamant a formulat răspuns la întâmpinare, prin care a solicitat înlăturarea apărărilor formulate de intimată și admiterea recursului.

Procedura de filtru Învestită cu soluționarea căii de atac, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția I civilă a procedat la întocmirea raportului asupra admisibilității în principiu a căii de atac. Prin raport, s-a reținut că, partea are deschisă calea de atac a recursului, recursul este scutit de la plata taxei judiciare de timbru, este formulat în termenul legal și îndeplinește cerințele de formă prevăzute de art. 486 alin. (1) lit. a), c), d) și e) din C. proc. civ., sub sancțiunea nulității. Totodată, s-a reținut că, având în vedere prevederile art. 493 C. proc. civ., completul de filtru urmează să dispună asupra admisibilității în principiu a recursului și să aprecieze cu privire la încadrarea criticilor formulate de recurentul-reclamant în motivele de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) C. proc. civ., având în vedere și excepția nulității recursului, invocată de intimatul-pârât Penitenciarul Craiova, prin întâmpinare. De asemenea, raportorul a opinat că recurentul nu a formulat critici care să poată fi circumscrise motivelor de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) C. proc. civ. Completul de filtru C10, constatând că raportul întrunește condițiile art. 493 alin. (3) din C. proc. civ., a dispus comunicarea raportului părților, pentru ca acestea să depună puncte de vedere, așa cum prevăd dispozițiile art. 493 alin. (4) din C. proc. civ. Potrivit dovezilor aflate la dosarul de recurs, raportul asupra admisibilității în principiu a recursului a fost comunicat părților în perioada 17-22 martie 2023. Recurentul-reclamant a depus punct de vedere la raport, prin care a solicitat admiterea recursului. II. Soluția și considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție Examinând recursul, în condițiile art. 493 alin. (5) C. proc. civ., în raport cu excepția nulității recursului, invocată de intimatul-pârât Penitenciarul Craiova, a cărei analiză este prioritară, față de dispozițiile art. 248 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte constată următoarele: Cu titlu prealabil, se reține că prin rezoluția de primire, s-a dispus citarea recurentului pentru a preciza dacă înțelege să formuleze recurs împotriva deciziei civile nr. 200/2022 din 30 mai 2022 a Curții de Apel Craiova, secția I civilă sau împotriva încheierii de îndreptare eroare materială din 16 iunie 2022, pronunțată de aceeași instanță, aceste aspecte fiind consemnate și în cuprinsul raportului asupra admisibilității în principiu a recursului. Întrucât recurentul nu a răspuns solicitării instanței, prezenta instanță de recurs se consideră învestită cu soluționarea recursului declarat împotriva încheierii de îndreptare eroare materială din 16 iunie 2022, pronunțată de Curtea de apel Craiova, secția I civilă, astfel cum rezultă din cuprinsul cererii de recurs. Analizând cererea de recurs, se observă că acesta nu cuprinde critici de nelegalitate cu privire la încheierea atacată. Potrivit art. 486 alin. (1) lit. d) C. proc. civ., cererea de recurs va cuprinde motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul și dezvoltarea lor, sau, după caz, mențiunea că acestea vor fi depuse printr-un memoriu separat, iar alin. (3) al aceluiași articol sancționează cu nulitatea lipsa din cererea de recurs a motivelor de nelegalitate. Totodată, conform dispozițiilor art. 489 alin. (1) C. proc. civ., recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, cu excepția cazului în care se invocă motive de casare de ordine publică, care pot fi ridicate din oficiu de către instanță, chiar după împlinirea termenului de motivare a recursului. Aceeași sancțiune intervine și în cazul în care criticile formulate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute de art. 488 C. proc. civ., astfel cum rezultă din cele statuate de art. 489 alin. (2) din același act normativ. A motiva recursul înseamnă, pe de o parte, arătarea cazului de nelegalitate prin indicarea unuia dintre motivele prevăzute limitativ de art. 488 C. proc. civ., iar, pe de altă parte, dezvoltarea acestuia, în sensul formulării unor critici concrete cu privire la judecata realizată de instanța care a pronunțat hotărârea recurată, din perspectiva motivului de nelegalitate invocat. În cauză, prin încheierea din 16 iunie 2022, pronunțată de Curtea de Apel Craiova, secția I civilă, în dosarul nr. x/2019, s-a dispus din oficiu îndreptarea erorii materiale din dispozitivul deciziei civile nr. 200 din 30 mai 2022, în sensul că se va menționa că aceasta este supusă recursului în termen de 30 de zile de la comunicare. Prin cererea de recurs, recurentul-reclamant nu a prezentat critici cu privire la încheierea atacată, ci a arătat condițiile de detenție din penitenciar, precum și modalitatea în care i-a fost afectată starea de sănătate ca urmare a executării pedepsei privative de libertate în Penitenciarul de Maximă Siguranță Craiova, solicitând admiterea recursului și acordarea de daune morale și materiale, în temeiul art. 3 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului. Astfel, prin cererea de recurs, recurentul nu a dedus judecății veritabile critici de nelegalitate susceptibile de încadrare în dispozițiile art. 488 C. proc. civ., prin care să demonstreze, în concret, nelegalitatea măsurii dispuse prin încheierea recurată și să combată cele reținute de instanță, în sensul că decizia pronunțată în apel are deschisă calea de atac a recursului. În aceste condiții, având în vedere că, în cauză, recurentul nu a prezentat critici de nelegalitate și că nu au fost identificate motive de ordine publică, care să poată fi invocate din oficiu, în condițiile art. 489 alin. (3) C. proc. civ., Înalta Curte constată că cererea de recurs dedusă judecății nu îndeplinește cerințele prevăzute sub sancțiunea nulității de art. 486 alin. (3) din același act normativ. Pentru aceste considerente, în temeiul art. 493 alin. (5) C. proc. civ., Înalta Curte va anula recursul declarat de reclamantul A. împotriva încheierii din 16 iunie 2022, pronunțată de Curtea de Apel Craiova, secția I civilă, în dosarul nr. x/2019.