ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1155/2023

Ședința publică din data de 15 iunie 2023

Deliberând, asupra conflictului negativ de competență, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Giurgiu, secția civilă, sub nr. x/2018, la data de 18 octombrie 2018, reclamanții A., B., în calitate de reprezentanți legali ai fiului lor minor C., fost elev al Colegiului Ion Maiorescu din mun. Giurgiu, în temeiul art. 194, art. 352 C. proc. civ. raportat la art. 1349, art. 1381, art. 252, art. 70, art. 71, art. 72, art. 74 lit. f) și art. 77 din C. civ., Convenția cu privire la drepturile copilului, Legea nr. 272/2004, au chemat în judecată pârâta D. Florina, pentru ca instanța de judecată să constate următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Giurgiu, secția civilă, în data de 18 decembrie 2018, sub nr. x/2018, reclamanții A. și B. au chemat în judecată pe pârâta H. pentru ca prin hotărâre judecătorească să se dispună obligarea pârâtei la plata către reclamanți a sumei de 50.000 euro cu titlu de despăgubiri, obligarea pârâtei pe cheltuiala acesteia la publicarea dispozitivului sentinței pronunțate în cauză, după rămânerea definitivă, în cotidianul Jurnalul Giurgiuvean și într-un cotidian național, precum și să constate caracterul ilicit al faptelor săvârșite de pârâta H., cât și interzicerea săvârșirii faptelor ilicite, pe viitor față de întreaga familie, ștergerea comentariilor referitoare la adresa reclamanților și a minorului acestora de pe pagina sa de socializare Facebook și încetarea încălcărilor și interzicerea pe viitor.

În drept, reclamanții au invocat încălcarea dreptului la demnitate și onoare a fiului acestora minor prin nerespectarea de către pârâtă a dispozițiilor art. 26 alin. (2) și art. 30 alin. (6) din Constituția României, art. 70, art. 72, art. 74 și art. 252 C. civ., în ceea ce privește caracterul ilicit al afirmațiilor jignitoare, denigratoare și tendențioase făcute de pârâta H. la adresa fiului reclamanților, precum și a părinților, încălcarea dreptului minorului la învățământ, prin acțiuni denigratoare, jignitoare și discriminatorii concretizate prin semnarea numeroaselor plângeri de excludere a minorului din Colegiul Național Ion Maiorescu, acțiunile denigratoare și defăimătoare la adresa minorului și a familiei acestuia care au constat în semnarea mai multor plângeri împotriva minorului, prezentarea în presa scrisă și audiovizuală a identității minorului și a părinților reclamanți prin folosirea de expresii defăimătoare și jignitoare, totodată prelucrând în scop denigrator și tendențios datele cu caracter personal ale minorului, precum și ale acestora ca reprezentanți legali, având în vedere edițiile scrise și on-line ale cotidianului F., preluate și de alte publicații din presa locală și scrisă, G..

Pârâta H. a formulat întâmpinare și cerere reconvențională în data de 13 februarie 2019.

În ceea ce privește cererea reconvențională, pârâta a solicitat, în calitate de reprezentant legal/părinte al fiului minor I. și în nume personal, obligarea în solidar a reclamanților A. și B. la plata sumei de 50.000 euro, reprezentând daune morale, iar, în temeiul dispozițiilor art. 253 alin. (1) lit. b) C. civ., a solicitat obligarea reclamanților A. și B. la încetarea folosirii de cuvinte/expresii jignitoare la adresa fiului acesteia, cât și a acesteia, precizând că în cuprinsul cererii de chemare în judecată formulate de reclamanții A. și B., aceștia au folosit calificări și cuvinte jignitoare la adresa acesteia și a fiului său.

În drept, a invocat dispozițiile art. 209 C. proc. civ., art. 72, art. 252 și urm., art. 1357 și urm. din C. civ.

Prin sentința civilă nr. 115 din 11 iunie 2019, pronunțată de Tribunalul Giurgiu, secția civilă în dosarul nr. x/2018, a fost admisă excepția necompetenței materiale a Tribunalului Giurgiu, invocată din oficiu și declinată competența de soluționare a cauzei, în favoarea Judecătoriei Giurgiu.

Prin cererea înregistrată în data de 11 octombrie 2019, reclamanții au invocat excepția necompetenței materiale a Judecătoriei Giurgiu, declinarea cauzei în favoarea Tribunalului Giurgiu și au solicitat să se constate că s-a ivit conflict negativ de competență, cu consecința sesizării instanței competente pentru soluționare.

Ca urmare a admiterii cererii de strămutare a dosarului nr. x/2018 de la Tribunalul Giurgiu la Tribunalul Teleorman, conform încheierii din 14 septembrie 2021, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a IV-a civilă, Tribunalul Giurgiu, secția civilă a înaintat dosarul nr. x/2018 la care se află conexate dosarele nr. x/2019, nr. y/2018, la Tribunalul Teleorman.

Cauza s-a înregistrat pe rolul Tribunalului Teleorman, secția civilă, sub nr. x/2018.

Prin sentința civilă nr. 229 din 27 iulie 2022, Tribunalul Teleorman, secția civilă a admis în parte cererea formulată de reclamanții pârâți A. și B., respectiv de reclamantul C., prin reprezentanții legali - A. și B., în contradictoriu cu pârâta D. și cu pârâta-reclamantă H., a obligat pârâta D. și pe pârâta-reclamantă H. să plătească suma de câte 5000 euro reclamanților A. și B., precum și suma de câte 5000 euro reclamantului C., cu titlu de despăgubiri morale, a respins cererea reconvențională formulată de reclamantul I. prin reprezentant legal H., având ca obiect despăgubiri morale în contradictoriu cu pârâții-reclamanți A. și B. și, pe cale de consecință, a admis în parte cererea formulată de C., A. și B. având ca obiect cheltuieli de judecată, cu obligarea pârâtelor la plata către reclamanți a cheltuielilor de judecată.

Împotriva acestei sentințe au declarat apel pârâta D. Florina și pârâta-reclamantă H., în nume personal și în calitate de reprezentant legal/părinte al minorului I., iar, la data de 14 octombrie 2022, reclamanții-pârâți A. și B., în calitate de reprezentanți legali, dar și convențional, prin avocat pentru fiul minor, C., apeluri care au fost înregistrate inițial pe rolul Curții de Apel București, secția a IV-a civilă, sub nr. x/2018.

Prin încheierea de ședință din 20 octombrie 2022, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a IV-a civilă, în dosarul nr. x/2018, în baza art. 200 alin. (2) C. proc. civ., s-a constatat necompetența materială procesuală a secției a IV-a civile și s-a dispus trimiterea dosarului secției specializate competente din cadrul Curții de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie.

Pentru a dispune astfel, această instanță a reținut că, analizând cererea principală și cererea conexă formulate de reclamanții A. și B., în calitate de reprezentanți legali ai fiului lor minor, C., precum și cererea reconvențională formulată de pârâta H., în calitate de reprezentant legal/părinte al fiului minor, I. și în nume personal, litigiul dedus judecății pune în discuție cu precădere aspecte ce vizează analizarea încălcării drepturilor nepatrimoniale a doi minori, normele de drept comun din C. civ. privitoare la angajarea răspunderii civile delictuale fiind invocate în corelație cu reglementările în materie referitoare la drepturile copilului.

Potrivit art. 35 alin. (2) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară "în cadrul curților de apel funcționează, în raport cu complexitatea și numărul cauzelor, secții sau, după caz, completuri specializate pentru cauze civile, cauze cu profesioniști, cauze penale, cauze cu minori și de familie, cauze de contencios administrativ și fiscal, cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale, insolvență, concurență neloială sau pentru alte materii, precum și completuri specializate pentru cauze maritime și fluviale."

Prin decizia nr. 17/2018 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - completul competent să judece recursul în interesul legii, s-a stabilit că:

"În interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 129 alin. (2) pct. 2, art. 129 alin. (3), art. 130 alin. (2) și (3), art. 131, art. 136 alin. (1), art. 200 alin. (2) din C. proc. civ. și ale art. 35 alin. (2) și art. 36 alin. (3) din Legea nr. 304/2004, necompetența materială procesuală a secției/completului specializat este de ordine publică".

S-a mai reținut că în cadrul Curții de Apel București funcționează o secție specializată în soluționarea cauzelor cu minori, respectiv secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie, și având în vedere natura litigiului, în considerarea principiului specializării consacrat de Legea nr. 304/2004, această instanță a apreciat că revine secției specializate în cauze cu minori, competența de soluționare a apelurilor formulate în cauză.

Învestită prin declinare, Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie, prin încheierea nr. 16A din 23 martie 2023, a admis excepția necompetenței materiale procesuale a acestei secții, ca secție specializată în judecarea cauzelor cu minori și de familie, și a declinat competența de soluționare a cauzei privind pe apelanții-reclamanți A., B. și C., prin reprezentanții legali - A. și B., precum și pe apelanții-pârâți D. Florina, I., prin reprezentant legal H., și pe pârâta-reclamantă H., în favoarea secției a IV-a civile din cadrul Curții de Apel București, învestită inițial cu soluționarea cauzei civile. A constatat existența unui conflict negativ de competență între cele două secții civile ale Curții de Apel București, a suspendat judecata cauzei și a înaintat cauza Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția I civilă, în vederea soluționării conflictului.

Pentru a hotărî astfel, această instanță a apreciat că, față de natura și obiectul pricinii soluționate prin sentința apelată, litigiul dedus judecății nu se circumscrie sferei litigiilor ce intră în competența instanțelor specializate care soluționează, conform legii, cauzele cu minori și de familie.

Conform C. civ., instanța de tutelă și de familie este instanța judecătorească competentă să soluționeze cererile și să administreze procedurile în materia ocrotirii persoanei fizice și în materia raporturilor de familie.

A mai reținut că, prin prisma art. 96 C. proc. civ., se determină și sfera litigiilor cu minori și de familie care intră în competența materială procesuală exclusivă a secției a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie a Curții de Apel București, ca instanță de control judiciar, o competență specializată atribuită acesteia în conformitate cu Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, cu modificările si completările ulterioare, act normativ care la art. 35 alin. (2) prevedea că "În cadrul curților de apel funcționează secții sau, după caz, complete specializate pentru cauze civile, indiferent de obiectul lor sau de calitatea părților, cauze penale, cauze cu minori si de familie, cauze de contencios administrativ si fiscal, cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale, societăți, registrul comerțului, insolvență, concurență neloială sau pentru alte materii, precum și, în raport cu natura și numărul cauzelor, complete specializate pentru cauze maritime si fluviale."

În acest context, instanța a subliniat că este exclusă stabilirea competenței instanței specializate prin raportare la împrejurarea că una dintre părțile litigante este un minor, prevederile art. 44 alin. (1)- (2) din Legea nr. 304/2022 fiind incidente exclusiv judecării cauzelor penale cu minori, neputând fi aplicate prin analogie în alte materii.

De asemenea, a arătat că este lipsită de relevanță împrejurarea că litigiul dedus judecății pune în discuție și aspecte care vizează analizarea încălcării drepturilor nepatrimoniale a doi minori ori că normele de drept comun din C. civ. privitoare la angajarea răspunderii civile delictuale sunt invocate de părțile în cauză în corelație cu reglementări speciale referitoare la drepturile copilului, în măsura în care în raport cu obiectul și natura litigiului dedus judecății acesta nu se încadrează în categoria litigiilor civile, care sunt atribuite expres prin lege în competența specializată a instanțelor de minori și familie.

A mai apreciat că litigiul de față, aflat în faza procesuală a apelului, nu poate atrage competența instanței specializate în soluționarea cauzelor cu minori și de familie nici în considerarea obiectului și naturii litigiului, astfel cum au fost acestea stabilite de instanța de fond, aspect relevant inclusiv prin prisma faptului că necompetența materială procesuală poate fi invocată de părți ori de judecător doar în fața primei instanțe, până la primul termen de judecată la care părțile sunt legal citate și pot pune concluzii, în condițiile art. 131 din C. proc. civ.

În acesta context, instanța a apreciat că instanțele judecătorești învestite cu cererile introductive au statuat asupra propriei competențe materiale în primă instanță, exclusiv din perspectiva valorii obiectului pricinii, conform dreptului comun.

Prin încheierea din data de 18 iunie 2019, pronunțată de Tribunalul Giurgiu, secția civilă, în dosarul nr. x/2018, a fost respinsă excepția de necompetență materială, apreciindu-se că instanța a fost sesizată corespunzător dispozițiilor art. 95 C. proc. civ., în condițiile în care determinarea competenței se face conform art. 98 din cod, cu observarea valorii fiecărei pretenții în parte, ipoteză care nu se regăsește în cauză, întrucât reclamanții au formulat pretenții întemeiate pe același raport juridic și aflate într-o strânsă legătură.

De altfel, anterior, Judecătoria Giurgiu s-a pronunțat prin încheierea de conexare a propriului dosar la cauza ce forma obiectul dosarului nr. x/2018 și asupra competenței sale materiale tot prin raportare la valoarea pretenției deduse judecății.

Prin urmare, specializarea primei instanțe (complet/secție) se impunea fi respectată în mod corespunzător și în calea de atac.

Concluzionând, această instanță a observat că în ceea ce privește soluționarea incidentului procedural al strămutării, dispusă de la Tribunalul Giurgiu la Tribunalul Teleorman, secția a IV-a civilă a Curții de Apel București și-a reținut propria competență, ca instanță de drept comun în materie civilă, conform art. 96 pct. 4 C. proc. civ., soluționându-l ca atare prin încheierea nr. 35F/2021 din 16 septembrie 2021. Așadar, soluționarea apelurilor nu intră în competența secției civile specializate în judecarea cauzelor cu minori și de familie, motiv pentru care se impun a fi soluționate de secția civilă a Curții de Apel București căreia i-a fost repartizat, în mod aleatoriu, ca litigiu civil de drept comun, respectiv secția a IV-a civilă, unde dosarul a fost înregistrat inițial, cu respectarea principiului continuității.

II. Soluția și considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție

Examinând conflictul negativ de competență cu a cărui judecată a fost legal sesizată, în temeiul dispozițiilor art. 133 pct. 2 coroborate cu cele ale art. 135 alin. (1) din C. proc. civ., Înalta Curte reține următoarele:

Obiectul prezentului demers judiciar îl reprezintă cererea principală și cererea conexă formulate de reclamanții A. și B., în calitate de reprezentanți legali ai fiului lor minor, C., prin care au solicitat atragerea răspunderii civile delictuale a pârâtelor D. Florina și H., ca urmare a acțiunilor denigratoare la adresa reclamanților și a fiului lor, care au condus la încălcarea dreptului la demnitate și onoare și a dreptului la învățământ ale minorului, precum și la încălcarea dreptului la demnitate, onoare și reputație ale părinților, dar și cererea reconvențională formulată de pârâta H., în calitate de reprezentant legal/părinte al minorului I. și în nume personal, prin care a solicitat angajarea răspunderii civile delictuale a reclamanților pârâți pentru atingeri aduse demnității și onoarei pârâtei reclamante și fiului său minor.

În drept, reclamanții au invocat dispozițiile art. 1349, art. 1381 art. 252 art. 70, art. 71, art. 72, art. 74 lit. f), art. 77 C. civ., Convenția cu privire la drepturile copilului și Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului.

Sub aspectul situației de fapt, se reține că cererea de chemare în judecată a fost înregistrată inițial pe rolul Tribunalul Giurgiu, secția civilă, care prin încheierea din 18 iunie 2019, pronunțată în dosarul nr. x/2018, a respins excepția de necompetență materială, prin raportare la valoarea pretențiilor solicitate de reclamanți.

Judecătoria Giurgiu a pronunțat, în 14 octombrie 2019, încheierea de conexare a dosarului nr. x/2018 la prezentul dosar, iar în cuprinsul respectivei încheieri a respins excepția necompetenței sale materiale tot prin raportare la valoarea pretenției deduse judecății.

În acest context factual, se constată că aspectul competenței materiale procesuale de soluționare a prezentului litigiu a fost tranșat definitiv la prima instanță, întrucât cauza a fost soluționată în fond de către un complet civil de drept comun din cadrul Tribunalului Teleorman, secția civilă, iar nu de către un complet specializat în cauze cu minori și de familie.

Câtă vreme chestiunea competenței materiale procesuale (specializată) nu a fost invocată în fața primei instanțe (la nivelul căreia există structuri specializate inclusiv pentru materia cauzelor cu minori și de familie), se impune concluzia că acest aspect nu mai putea fi invocat cu privire la competența secției instanței superioare chemate să soluționeze calea de atac, întrucât competența instanței de control judiciar este derivată din competența primei instanțe care a judecat efectiv procesul.

Competența instanței de apel, fiind una derivată, se stabilește în raport cu instanța ori, după caz, secția ori completul (specializat sau nu) care a judecat procesul în primă instanță. În măsura în care necompetența materială, inclusiv cea procesuală, nu a fost invocată în termenul legal, respectiv la primul termen de judecată în fața primei instanțe la care părțile legal citate pot pune concluzii, potrivit art. 130 alin. (2) C. proc. civ., ea se acoperă definitiv, iar instanța sesizată devine competentă să judece litigiul, prin efectul unei prorogări de competență sui generis, chiar dacă în mod normal nu ar fi fost competentă să judece astfel de litigii.

Argumentele expuse sunt susținute și de considerentele din cuprinsul deciziei nr. 18/17.10.2016, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul competent să judece recursul în interesul legii, incidentă în cauza dedusă judecății, chiar dacă obiectul pricinii este altul, de vreme ce există identitate de rațiune în ceea ce privește aspectele tranșate cu privire la competența materială procesuală a tribunalelor/secțiilor specializate. Astfel, la paragraful 164 din cuprinsul acestei decizii s-a reținut că în căile de atac se păstrează în mod corespunzător competența materială procesuală a instanței care a judecat litigiul în fond.

De altfel, se reține că potrivit comunicatului de pe pagina oficială a instanței supreme, prin decizia nr. 4 din 24 aprilie 2023, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul competent să judece recursul în interesul legii a admis recursul în interesul legii formulat de Colegiul de conducere al Curții de Apel Galați și, în consecință, a stabilit că "În interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 129 alin. (2) pct. 2, art. 130 alin. (2), art. 131 alin. (1), art. 133 și art. 136 din C. proc. civ., competența materială procesuală a instanței de control judiciar se va determina:

· cu respectarea specializării primei instanțe (complet/secție), care se va aplica în mod corespunzător și în calea de atac;

· în considerarea obiectului și naturii litigiului, astfel cum au fost acestea stabilite de instanța de fond, în cazul soluționării în prim grad de jurisdicție a litigiului de către o instanță care nu cuprinde structuri specializate (secții/completuri)".

Relevant este și aspectul că prin încheierea nr. 35F/2021 din 16 septembrie 2021, Curtea de Apel București, secția a IV-a civilă s-a declarat competentă să judece incidentul procedural al strămutării, admițând cererea de strămutare a dosarului nr. x/2018 al Tribunalului Giurgiu și dispunând strămutarea dosarului la Tribunalul Teleorman.

Pentru aceste considerente, Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel București, secția a IV-a civilă, urmând a dispune în acest sens, pe calea regulatorului de competență, conform art. 135 din C. proc. civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel București, secția a IV-a civilă.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 15 iunie 2023.