ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1136/2023

Ședința publică din data de 15 iunie 2023

După deliberare, asupra cauzei de față, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin încheierea din 30 iunie 2022, Tribunalul Iași, secția I civilă a anulat, ca insuficient timbrată, cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul A., arătându-se că petentul nu a făcut dovada achitării timbrajului datorat, deși a fost încunoștințat în acest sens, conform dovezii de îndeplinire a procedurii de comunicare acte din 15 iunie 2022 si nici nu a contestat dispoziția instanței.

Împotriva acestei hotărâri a formulat apel reclamantul A., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.

Prin decizia nr. 7/2023 din 16 ianuarie 2023, Curtea de Apel Iași, secția civilă a respins, ca inadmisibil, apelul formulat de reclamantul A. împotriva încheierii din 30 iunie 2022, pronunțată de Tribunalul Iași, secția I civilă, reținându-se, în esență, că din interpretarea per a contrario a dispozițiilor art. 200 alin. (5) și (6) C. proc. civ., rezultă că legiuitorul a exclus alte căi de atac împotriva încheierii de anulare a cererii, cu excepția reexaminării.

Împotriva acestei decizii a declarat recurs recurentul-reclamant A., considerând-o nelegală și netemeinică.

II. Soluția și considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție

Examinând recursul, în raport cu excepția inadmisbilității recursului, invocată din oficiu, față de dispozițiile art. 248 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte constată următoarele:

Unul dintre principiile fundamentale care guvernează procesul civil este acela al legalității căilor de atac prevăzut expres de art. 457 C. proc. civ. și care presupune că părțile nu pot uza în scopul apărării drepturilor și intereselor lor legitime decât de mijloacele procesuale prevăzute de lege și, astfel, nu pot exercita decât căile de atac reglementate legal.

Principiul enunțat este consacrat și la nivel constituțional, fiind înscris în art. 129 din Constituție, text care prevede dreptul părților de a folosi căile de atac, însă numai în condițiile legii.

În speță, se constată că decizia recurată este o hotărâre definitivă, prin care s-a respins, ca inadmisibil, apelul formulat împotriva unei încheieri prin care a fost anulată, ca insuficient timbrată, cererea de chemare în judecată.

Potrivit art. 200 alin. (5) C. proc. civ., împotriva încheierii de anulare, reclamantul va putea face numai cerere de reexaminare, solicitând motivat să se revină asupra măsurii anulării, iar potrivit alin. (7) al aceluiași articol, cererea de reexaminare împotriva încheierii prin care a fost anulată cererea de chemare în judecată, se soluționează prin încheiere definitivă dată în camera de consiliu, cu citarea reclamantului, de un alt complet al instanței respective, desemnat prin repartizare aleatorie.

Prin urmare, prin dispozițiile anterior menționate, legiuitorul a stabilit expres că împotriva încheierii de anulare se poate face doar cerere de reexaminare, iar hotărârea prin care se soluționează cererea de reexaminare formulată împotriva încheierii prin care a fost anulată cererea de chemare în judecată este definitivă.

Or, în speță, astfel cum a reținut și instanța de apel, reclamantul a formulat distinct cerere de reexaminare, respinsă prin încheierea din 05 octombrie 2022, pronunțată de Tribunalul Iași, secția I civilă.

Prin urmare, din moment ce recurentul a beneficiat deja de o judecată în calea de atac a reexaminării încheierii de anulare a cererii sale de chemare în judecată, în ceea ce privește problemele deduse judecății, nu se poate susține că prin respingerea ca inadmisibilă a cererii i se încalcă accesul la justiție, consacrat de Convenția Europeană a Drepturilor Omului și Constituția României, întrucât în acest sens, în cauza Botten împotriva Norvegiei, Curtea a reamintit că modalitatea de aplicare a art. 6 din Convenție depinde de caracteristicile procedurii în justiție, de întreaga procedură internă și de rolul cuvenit instanțelor în ordinea juridică internă, urmând să se țină seama de natura situației de drept intern, de competența instanțelor, de modul în care interesele reclamantului au fost expuse și prezentate în fața instanței și, în special, de natura problemei pe care aceasta a trebuit să o soluționeze.

Pentru aceste considerente, în aplicarea dispozițiilor art. 496 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de reclamantul A. împotriva deciziei civile nr. 7/2023 din 16 ianuarie 2023, pronunțată de Curtea de Apel Iași, secția civilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de reclamantul A. împotriva deciziei civile nr. 7/2023 din 16 ianuarie 2023, pronunțată de Curtea de Apel Iași, secția civilă.

Definitivă.

Pronunțată astăzi, 15 iunie 2023, prin punerea soluției la dispoziția părților de către grefa instanței.