ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1034/2023

HOTĂRÂRE

07.06.2023

CAMERĂ

civil_1

RĂSFOIEȘTE: Înalta Curte de Casație și Justiție · 2023
DESCARCĂ: PDF · DOCX 🔒 Pro

Citează această cauză

ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1034/2023 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2023)

Ședința publică din data de 7 iunie 2023

Asupra conflictului negativ de competență, reține următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Cererea de chemare în judecată

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Tulcea în data de 14 aprilie 2020, sub nr. dosar x/2020, reclamanta A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâtele S.C. B. S.R.L. și S.C. C. S.R.L. să se constatate nulitatea absolută a contractului de schimb încheiat de pârâte, autentificat sub nr. x/24.05.2017 de BNP "D.", cu privire la imobilul în suprafață de 15.000 mp, teren arabil, situat in extravilanul comunei Valea Nucarilor, jud. Tulcea, individualizat în tarlaua x, parcela x, identificat cu numărul cadastral x, intabulat în Cartea funciară a comunei Valea Nucarilor nr. 35394; restituirea în deplină proprietate și posesie, liber de orice sarcini, a suprafeței de 15.000 mp, teren arabil, situat în comuna Valea Nucarilor, județul Tulcea, intabulat în Cartea funciară a comunei Valea Nucarilor nr. 35394; obligarea pârâtelor la plata daunelor morale în valoare de 10.000 RON și a daunelor materiale în valoare de 10.000 RON, precum și obligarea acestora la plata cheltuielilor de judecată.

În drept, au fost invocate dispozițiile art. 1246, art. 1254, art. 1349 C. civ. și art. 192 C. proc. civ.

La termenul de judecată din data de 03.06.2021, reclamanta a depus la dosar precizări cu privire la primul capăt de cerere, în sensul că acesta vizează constatarea nulității absolute parțiale a contractului de schimb autentificat sub nr. x/24.05.2017 de BNP "D.", încheiat între cele două pârâte, cu privire la terenul arabil în suprafață de 15.000 mp, situat in extravilanul comunei Valea Nucarilor, Jud. Tulcea, individualizat în tarlaua x, parcela x, identificat cu numărul cadastral x, intabulat în Cartea funciară a comunei Valea Nucarilor nr. 35394, temeiul de drept pe care se întemeiază cererea fiind art. 1246, 1247, 1249, 1250, 1254 C. civ. și art. 174, 175, 178, 179 C. proc. civ.

Prin sentința civilă nr. 2877 din 19 octombrie 2021, Judecătoria Tulcea a admis în parte acțiunea și a constatat nulitatea absolută parțială a contractului de schimb autentificat sub nr. x/24.05.2017 la BNP "D." pentru suprafața de 15.000 mp, teren arabil situat în extravilanul comunei Valea Nucarilor, județ Tulcea, individualizat în tarlaua x, parcela x, având nr. cadastral x, intabulat în cartea funciară a comunei Valea Nucarilor nr. 35394, fosta CF nr. x; a dispus restituirea terenului în natură, în deplină proprietate și posesie, liber de sarcini și rectificarea cărții funciare în sensul arătat, numai de la momentul rămânerii definitive a hotărârii; a respins capătul de cerere vizând obligarea pârâtelor la plata daunelor materiale și morale, ca nefondat; a obligat pârâtele în solidar la plata sumei de 1.533 RON cu titlu de cheltuieli de judecată.

Prin decizia civilă nr. 354 din 15 aprilie 2022, Tribunalul Tulcea, secția civilă, de contencios administrativ și fiscal a admis excepția netimbrării apelului promovat de pârâta S.C. B. S.R.L., a anulat apelul promovat de pârâta S.C. B. S.R.L. împotriva sentinței civile nr. 2877/19.10.2021, ca netimbrat; a respins apelul pârâtei S.C. C. S.R.L. împotriva sentinței civile nr. 2877/19.10.2021, ca nefondat și a păstrat sentința civilă nr. 2877/19.10.2021 a Judecătoriei Tulcea ca legală și temeinică.

Hotărârile care au generat conflictul de competență

2.1 Prin încheierea nr. 29 din 01 februarie 2023, Curtea de Apel Constanța, secția a II-a civilă, de insolvență și litigii cu profesioniștii și societăți a admis excepția necompetenței material-procesuale a secției a II-a Civilă, de insolvență și litigii cu profesioniști și societăți a Curții de Apel Constanța, invocată din oficiu, și a trimis cauza, spre competentă soluționare, în favoarea secției I civilă a Curții de Apel Constanța.

Pentru a decide astfel, a constatat că, în cauză, din perspectiva sferei de aplicare a prevederilor art. 3 alin. (2) C. civ. și art. 8 alin. (1) și art. 226 din Legea nr. 71/2011, precum și a dezlegărilor date prin decizia nr. 18/2016 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii, litigiul pendinte nu se circumscrie proceselor prevăzute în mod exemplificativ de art. 226 alin. (1) din Legea nr. 71/2011, având în vedere că obiectul dedus judecății (acțiune în constatarea nulității absolute a contractului de schimb nr. x/2017, radierea înregistrărilor din cartea funciară, repunerea părților în situația anterioară și obligarea pârâtelor la plata de daune materiale și morale), precum și temeiul de drept invocat (art. 1256, art. 1254 și art. 1349 C. civ.) nu fac necesară analiza unor elemente specifice raporturilor juridice dintre profesioniști sau a legislației speciale în materie, obiect ce nu variază în privința atributelor sale ori a modalității de exercitare după cum părțile au sau nu calitatea de profesionist.

Drept urmare, reținând că prezentul litigiu nu justifică necesitatea specializării față de natura raporturilor juridice deduse judecății, a dispus admiterea excepției necompetenței materiale procesuale (funcționale) și declinarea competenței în favoarea secției I a Curții de Apel Constanța.

2.2 Prin sentința civilă nr. 55/C din 20 martie 2023, Curtea de Apel Constanța, secția I civilă a admis excepția necompetenței materiale procesuale a secției I civilă a Curții de Apel Constanța și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea secției a II-a civilă, de insolvență, litigii cu profesioniști și societăți a Curții de Apel Constanța. A constatat ivit conflictul negativ de competență și a înaintat dosarul Înaltei Curți de Casație și Justiție, în vederea soluționării acestuia. A suspendat, din oficiu, judecata cauzei până la soluționarea definitivă a conflictului de competență.

Pentru a decide în acest fel, a apreciat că, în esență, în competența secțiilor specializate în litigiile cu profesioniști sunt incluse toate acele litigii legate de activitatea profesioniștilor, mai puțin acelea pentru care legea specială prevedea că sunt de competența secțiilor civile și acelea în care calitatea de "profesionist" nu are nicio legătură cu dreptul dedus judecății.

A reținut că, în conformitate cu dezlegările date prin decizia nr. 18/17.10.2016 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul competent să judece recursul în interesul legii, ori de câte ori obiectul litigiului este legat de anumite activități de producție, comerț sau prestări de servicii ale unui comerciant, întreprinzător, operator economic, precum și orice alte persoane autorizate să desfășoare activități economice sau profesionale, competența de judecată în căile de atac aparține secțiilor specializate în soluționarea litigiilor cu profesioniști.

Drept urmare, a constatat litigiul ca fiind unul cu profesioniști, din moment ce contractul de schimb, în legătură cu care s-a solicitat constatarea nulității absolute, este legat de activitatea de producție desfășurată de ambele pârâte, care sunt profesioniști ce exploatează o întreprindere, având ca și activități secundare cumpărarea și vânzarea de bunuri imobiliare proprii (cod CAEN 6810), închirierea și subînchirierea bunurilor imobiliare proprii sau închiriate (cod CAEN 6820) și agenții imobiliare (cod CAEN 6831).

Față de acestea, reținând că nu mai există suport în normele de drept material pentru o calificare a litigiilor, aptă să atragă o anumită competență în favoarea instanțelor nespecializate, de "drept comun", în privința litigiilor care tradițional, sub imperiul fostului Codul comercial, nu erau considerate "comerciale", dat fiind faptul că litigiul de față este legat de activitatea de producție desfășurată de cele două pârâte, care sunt profesioniști ce exploatează o întreprindere, iar unul dintre considerentele decisive ale instanțelor de fond a rezultat din constatarea că ambele societăți pârâte au același administrator, care este și asociat unic, considerând că se justifică necesitatea specializării față de natura chestiunilor deduse judecății, a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea secției I civile a Curții de Apel Constanța.

II. Considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție

Analizând conflictul de competență, în temeiul dispozițiilor art. 135 alin. (1) raportate la cele ale art. 133 pct. 2 C. proc. civ., Înalta Curte reține următoarele:

În speță, dezînvestirea reciprocă a operat între două secții ale Curții de Apel Constanța, respectiv între secția a II-a civilă, de insolvență și litigii cu profesioniști și societăți, care a considerat că litigiul nu justifică necesitatea specializării față de natura raporturilor juridice deduse judecății, având în vedere că obiectul pretenției (acțiune în constatarea nulității absolute a contractului de schimb nr. x/2017, radierea înregistrărilor din cartea funciară, repunerea părților în situația anterioară și obligarea pârâtelor la plata de daune materiale și morale), precum și temeiul de drept invocat (art. 1256, art. 1254 și art. 1349 C. civ.) nu fac necesară analiza unor elemente specifice raporturilor juridice dintre profesioniști sau a legislației speciale în materie și sectia I civilă, în fața căreia s-a ivit conflictul, care a apreciat că litigiul este unul cu profesioniști, din moment ce contractul de schimb, în legătură cu care s-a solicitat constatarea nulității absolute, este legat de activitatea de producție desfășurată de cele două pârâte, care sunt profesioniști ce exploatează o întreprindere, având ca și activități secundare codurile CAEN nr. 6810, 6820 și 6831, precum și același administrator, care este și asociat unic.

Prin Decizia nr. 18/2016, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii, s-a reținut, în interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 226 alin. (1) și 228 alin. (2) din Legea nr. 71/2011, referitoare la reorganizarea unor secții sau complete specializate pentru soluționarea anumitor categorii de litigii în cadrul secțiilor civile, că, pentru determinarea competenței materiale procesuale a tribunalelor/secțiilor specializate, se va ține seama de criteriile legale referitoare la obiectul sau natura litigiilor, de genul celor avute în vedere cu titlu exemplificativ de art. 226 alin. (1) din Legea nr. 71/2011, iar nu de calitatea de profesionist a uneia dintre părți (criteriu arătat la par. 173 al Deciziei nr. 18/2016 ca fiind "fără nicio acoperire în dreptul pozitiv").

În acest sens, chiar dacă pârâtele din prezenta cauză sunt profesioniști, cu un patrimoniu de afectațiune și care desfășoară o activitate preponderent economică, urmărind realizarea unui profit, acest lucru nu transformă ipso facto toate litigiile la care acestea participă în litigii specializate, cu profesioniști.

În aplicarea dispozițiilor art. 226 alin. (1) din Legea nr. 71/2011 la cazul concret dedus judecății presupune observarea faptului că litigiul de față, prin obiectul și natura sa juridică - acțiune în constatarea nulității absolute a unui contract de schimb întemeiată, în drept, pe prevederile art. 1256, art. 1254 și art. 1349 C. civ., este în mod indubitabil unul civil, care nu se înscrie între categoriile enumerate cu titlu exemplificativ în cuprinsul art. 226 alin. (1) ca intrând în competența completelor specializate, iar pe de altă parte, că soluționarea sa nu presupune aplicarea unor reguli speciale care să atragă competența material procesuală a secțiilor/completelor specializate.

Aceasta întrucât regulile aplicabile constatării nulității absolute a contractului de schimb, dat fiind motivul invocat, respectiv cauza ilicită comună a obligațiilor pârâtelor, constând în aceea că ar fi procedat la încheierea contractului cunoscând că terenul în litigiu este deținut legal de o altă persoană, sunt aceleași indiferent de calitatea părților contractante, acesta neavând legătură cu specificul activității comerciale, pentru a putea fi calificat drept un litigiu între profesioniști.

Prin urmare, având în vedere natura și obiectul pricinii, competența de soluționare a recursului revine instanței de drept comun, acesta fiind un litigiu esențialmente civil.

Pe cale de consecință, Înalta Curte va reține că revine secției I civile a Curții de Apel Constanța competența soluționării cauzei, urmând a dispune în acest sens, pe calea regulatorului de competență, conform art. 135 din C. proc. civ.