ÎCCJ, Secția penală

Ședința publică din data de 31 mai 2023

Deliberând asupra cauzei de față, în baza actelor și lucrărilor dosarului, constată următoarele:

Prin încheierea penală din data de 17 mai 2023 pronunțată de în Dosarul nr. x/2021, în temeiul art. 40 alin. (4) din C. proc. pen., Judecătoria Chișineu Criș a dispus sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea soluționării cererii având ca obiect incidența cazului în care cursul justiției este întrerupt în Dosarul nr. x/2021 al Judecătoriei Chișineu Criș.

Pentru a dispune în acest sens, Judecătoria Chișineu Criș a reținut că în cauză ar putea exista situația de întrerupere a cursului justiției prevăzut de art. 40 alin. (4) din C. proc. pen., completul învestit fiind în imposibilitate de a continua judecata, respectiv de a se putea pronunța cu privire la cererea formulată de inculpații A. și B. potrivit prevederilor art. 43 alin. (1) din C. proc. pen., pentru reunirea cauzei din Dosarul nr. x/2022 la cauza ce formează obiectul Dosarului nr. x/2021, având în vedere că, potrivit dispozițiilor art. 44 alin. (1) din C. proc. pen., competența de a se pronunța cu privire la aceasta revine instanței competente să soluționeze cauzele reunite, respectiv celei mai întâi sesizate, în speță, instanței investite cu soluționarea Dosarului nr. x/2021 A constatat că, prin încheierea de ședință din data de 5 aprilie 2023 pronunțată în Dosarul nr. x/2022, a fost respinsă cererea de reunire a cauzelor, deși instanța învestită în cauza respectivă nu era competentă de a se pronunța cu privire la cererea de reunire, nefiind instanța mai întâi sesizată. A apreciat că completul învestit în Dosarul nr. x/2022 era obligat să dispună scoaterea dosarului de pe rol și trimiterea acestuia completului care judecă Dosarul nr. x/2021, competent să dispună cu privire la cererea de reunire, iar ulterior, în ipoteza respingerii cererii de reunire a cauzelor, să repună dosarul pe propriul rol.

A reținut că cererea de reunire a cauzelor a fost formulată și în fața completului investit cu soluționarea Dosarului nr. x/2021, instanță competentă să dispună reunirea cauzelor conform art. 44 alin. (1) din C. proc. pen.. Titularul completului de judecată a formulat declarație de abținere prin care a arătat, în esență, faptul că în Dosarul cu nr. x/2022 aflat pe rolul Judecătoriei Chișineu Criș este incompatibil absolut, fiind în situația prevăzută de art. 64 alin. (3) din C. proc. pen., cauza fiind repartizată unui alt complet, prin urmare apreciază că nu poate analiza faptele, părțile ori alte elemente ce ar putea determina conexarea acestui dosar la dosarul cu care a fost investit, motivul de conexare invocat fiind indivizibilitatea infracțiunii continuate, potrivit art. 43 alin. (1) din C. proc. pen., deci un caz de conexare obligatorie, nu facultativă, fără a încălca interdicția de a efectua orice acte privitoare la dosarul în care am devenit incompatibilă.

Cererea de conexare formulată se întemeiază pe existența în cauză a unei infracțiuni continuate, ori pentru a se putea verifica temeinicia acestei cereri se impune analiza faptelor și părților din dosarul nr. x/2022 aflat pe rolul Judecătoriei Chișineu Criș, iar în cazul admisibilității cererii de conexare reunirea cauzelor la completul inițial investit P1-2020 nu este posibilă datorită faptului că titularul prezentului complet este incompatibil de a judeca în dosarul eventual conexat nr. 520/210/2022, prin urmare, în ipoteza admiterii cererii, s-ar încălca dispozițiile imperative ale art. 44 alin. (1) din C. proc. pen.

A constatat că Tribunalul Arad a respins cererea de abținere formulată de judecătorul investit cu soluționarea Dosarului nr. x/2021 în Dosarul cu nr. x/2021 și a apreciat că este pus în situația de a se pronunța cu privire la o cerere de reunire cu un dosar în care este incompatibil absolut să judece. A reiterat că dosarul a cărui reunire se solicită se află pe rolul altui complet, care nu a dispus scoaterea lui de pe rol și trimiterea la primul complet învestit în vederea analizării reunirii, ci s-a pronunțat cu privire la o cerere de reunire pe care nu avea competența legală să o soluționeze.

În raport de aceste considerente, a apreciat că ar putea exista cazul de întrerupere a cursului justiției, fiindcă instanța care judecă Dosarul nr. x/2022 refuză trimiterea sa pentru soluționarea cererii de reunire la Dosarul nr. x/2021, fiind astfel împiedicat să soluționeze cererea. Totodată, a considerat că nu poate prelua dosarul anterior menționat pentru a putea soluționa cererea de reunire, chiar dacă dosarul se află la aceeași judecătorie, întrucât ar fi încălcate dispozițiile privind compunerea completului de judecată, încălcare sancționată întotdeauna cu nulitate absolută, potrivit prevederilor art. 281 alin. (1) lit. a) din C. proc. pen.. Aceleași dispoziții privind compunerea completului de judecată ar fi încălcate și în caz de reunire a cauzelor, titular completului inițial investit fiind în situație de incompatibilitate în cel de-al doilea dosar.

A precizat că Judecătoria Chișineu Criș funcționează de un an cu doar doi judecători, titularul completului P1-2020, doamna judecător C., care este și președintele instanței și titularul completului căruia i s-a repartizat Dosarul nr. x/2022, C3-2020, doamna judecător D., neexistând perspective de ocupare a celor două posturi de judecător vacante la instanță în următoarea perioadă. De asemenea, nu este posibilă solicitarea desemnării unei alte instanțe în vederea soluționării cererii de reunire ori în vederea soluționării ambelor cauze întrucât, pe de o parte, doamna judecător D. nu se află în stare de incompatibilitate, iar pe de altă parte, declarația de abținere a doamnei judecător C. formulată în această privință a fost respinsă în Dosarul cu nr. x/2021, o nouă declarație de abținere pentru același motiv fiind inadmisibilă, dar totuși completul este nelegal constituit având în vedere incompatibilitatea sa expresă față de dosarul față de care se solicită reunirea, nr. 520/210/2022, soluționarea cauzei fiind astfel într-un impas procedural.

*****

Cauza a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția penală la data de 26 mai 2023, fiind stabilit termen pentru soluționare la data de 31 mai 2023.

Examinând sesizarea formulată de Judecătoria Chișineu Criș privind întreruperea cursului justiției, Înalta Curte de Casație și Justiție reține următoarele:

În conformitate cu dispozițiile art. 40 alin. (4) din C. proc. pen., Înalta Curte de Casație și Justiție soluționează conflictele de competență în cazurile în care este instanța superioară comună instanțelor aflate în conflict, cazurile în care cursul justiției este întrerupt, cererile de strămutare în cazurile prevăzute de lege, precum și contestațiile formulate împotriva hotărârilor pronunțate de curțile de apel în cazurile prevăzute de lege.

Făcând un examen doctrinar, dar și jurisprudențial, s-a constatat că se ivește un caz de întrerupere a cursului justiției dacă sunt îndeplinite următoarele condiții:

a) există o încălcare a normelor referitoare la competența funcțională a instanței judecătorești fie ca urmare a unei erori judiciare, fie ca urmare a unei erori de interpretare;

b) încălcarea a fost realizată de către o instanță de judecată sesizată cu soluționarea unei cauze;

c) încălcarea normelor procedural penale conduce la o sesizare nelegală a unei alte instanțe sau chiar a instanței care a încălcat norma procedural penală respectivă;

d) rezultatul nerespectării normelor de procedură penală este imposibilitatea soluționării cauzei prin pronunțarea unei hotărâri judecătorești, prin inaplicabilitatea vreunei alte dispoziții legale referitoare la declinarea competenței, conflictul de competență.

Întreruperea cursului justiției este o situație excepțională care constituie o împiedicare a desfășurării normale a procesului penal; de exemplu, o astfel de situație excepțională se produce în cazul desesizării organului judiciar, fără pronunțarea unei soluții legale și fără ca dosarul să fie preluat de un alt organ, sesizat în acest scop (încheierile nr. 206 din data de 24 mai 2023 și nr. 98 din data de 17 februarie 2021 pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală).

Analizându-se semantic expresia "întreruperea cursului justiției" s-a statuat că ar rezulta că aceasta presupune orice situație în care procesul penal este blocat, instanța pe rolul căreia se află cauza neavând posibilitatea de a aplica norme de procedură penală, astfel încât nu se poate ajunge la pronunțarea unei soluții (hotărâre sau decizie). În doctrină, s-a reținut că expresia "întreruperea cursului justiției" presupune trei aspecte: în primul rând, inaplicabilitatea vreunor dispoziții de procedură penală referitoare, în principal, la competența funcțională, materială sau personală; în al doilea rând, această inaplicabilitate conduce la nedeterminarea unei instanțe competente a soluționa cauza penală, în conformitate cu prevederile de procedură penală; rezultatul inaplicabilității normelor de procedură penală este imposibilitatea finalizării cauzei, respectiv neputința pronunțării unei soluții definitive. În consecință, noțiunea de întrerupere a cursului justiției semnifică împrejurarea în care se poate afla o cauză penală, aflată pe rolul unei instanțe judecătorești, de imposibilitate a realizării scopului final al procesului penal, ca urmare a inaplicabilității niciuneia din prevederile procedurale referitoare la competență, astfel încât nu se poate determina instanța competentă a dispune o soluție legală. (E., Considerații în legătură cu noțiunea de întrerupere a cursului justiției în procesul penal în Revista Dreptul - Uniunea Juriștilor nr. 9/2012).

În speța de față, Judecătoria Chișineu Criș a fost sesizată succesiv cu două acțiuni penale diferite, ce formează obiectul dosarelor nr. x/2021 și nr. y/2022

În Dosarul nr. x/2022, inculpatul B. a formulat cerere de reunire a cauzelor, care a fost respinsă prin încheierea de ședință din data de 5 aprilie 2023.

Cererea a fost reiterată în ședința de judecată din data de 27 martie 2023, în Dosarul nr. x/2021. Apreciind că este incompatibil să soluționeze cauzele reunite, judecătorul învestit cu soluționarea Dosarului nr. x/2021 a formulat declarație de abținere de la soluționarea cererii de reunire, care a fost respinsă de Tribunalul Arad, prin încheierea din data de 12 aprilie 2023, pronunțată în Dosarul nr. x/2021, reținându-se că soluționarea cererii de reunire nu presupune o analiză a temeiniciei acuzațiilor aduse inculpaților din dosarele cu privire la care se solicită conexarea și că doar în situația în care cererea de conexare va fi admisă judecătorul cauzei urmează a aprecia asupra dispozițiilor legale privind incompatibilitatea. Ulterior, prin încheierea din data de 17 mai 2023 pronunțată în Dosarul nr. x/2021, judecătorul învestit cu soluționarea Dosarului nr. x/2021 a apreciat că a intervenit întreruperea cursului justiției, motivat de faptul că ar fi incompatibil să soluționeze cauzele reunite și de împrejurarea ca dosarul nr. x/2022 nu a fost scos de pe rol și trimis pentru soluționarea cererii de conexare.

Înalta Curte constată că situația expusă nu echivalează cu un caz de întrerupere a cursului justiției, întrucât nu este îndeplinită în cauză cerința existenței unei situații excepționale care să constituie un impediment în desfășurarea normală a procesului penal, respectiv să împiedice atât pronunțarea unei soluții cu privire la cererea de reunire, cât și pe fondul acțiunilor penale cu care a fost sesizată Judecătoria Chișineu Criș.

În cauză, sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție se întemeiază pe o situație ipotetică, aceea a admiterii de către instanța de trimitere a cererii de reunire a dosarelor nr. x/2021 și nr. y/2022, care ar putea atrage incompatibilitatea obiectivă a judecătorului învestit în Dosarul nr. x/2021 de a soluționa cauzele reunite, precum și pe adăugarea la dispozițiile legale privind procedura de reunire a cauzelor, prin condiționarea soluționării cererii de reunire de existența unui act formal de trimitere a dosarului nr. x/2022 în acest sens, aceasta în condițiile în care în ședința de judecată din data de 27 mai 2023 instanța a avut la dispoziție ambele dosare, în care s-a făcut și apelul părților.

În raport de aceste considerente, Înalta Curte constată că la acest moment procesual nu se poate reține existența unei situații de întrerupere a cursului justiției, Judecătoria Chișineu Criș având posibilitatea legală și reală de a soluționa cererea de reunire a celor două cauze. În ipoteza admiterii cererii, pe care se întemeiază sesizarea ce formează obiectul prezentei cauze, numărul redus al judecătorilor din care își desfășoară efectiv activitatea la Judecătoria Chișineu Criș nu împiedică urmarea cursului firesc de constatare a eventualelor situații de incompatibilitate în raport de noua situație juridică, cu atât mai mult cu cât chiar prin încheierea de sesizare se afirmă că judecătorul învestit să soluționeze cauza a cărei reunire se solicită nu ar fi incompatibil să soluționeze cauzele reunite.

Pentru considerentele expuse, Înalta Curte de Casație și Justiție va constata că nu a fost întrerupt cursul justiției în Dosarul nr. x/2021 aflat pe rolul Judecătoriei Chișineu Criș, privindu-i pe inculpații A., B., F. și S.C. G. S.R.L..

Văzând și dispozițiile art. 275 alin. (3) și (6) din C. proc. pen.,

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Constată că nu a fost întrerupt cursul justiției în Dosarul nr. x/2021 aflat pe rolul Judecătoriei Chișineu Criș, privindu-i pe inculpații A., B., F. și S.C. G. S.R.L..

Trimite cauza Judecătoriei Chișineu Criș.

Cheltuielile judiciare ocazionate de soluționarea prezentei cauze rămân în sarcina statului.

Onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru inculpatul A., în cuantum de 340 RON, rămâne în sarcina statului.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 31 mai 2023.