ÎCCJ, Decizia nr. 160/2023

Asupra recursului de față;

Din examinarea actelor aflate la dosar, constată următoarele:

l. Circumstanțele cauzei

Prin Decizia civilă nr. 1807 din 6 octombrie 2022, pronunțată în Dosarul nr. x/2019, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția I civilă a constatat perimată cererea de sesizare a Curții Constituționale cu soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 511 alin. (1) pct. 8 și art. 634 alin. (2) din C. proc. civ., formulată de A.

Recurenta A. a declarat recurs împotriva deciziei menționate anterior, înregistrat la Completul de 5 judecători al Înaltei Curți de Casație și Justiție, sub nr. x/2023.

La 12 iunie 2023, în timpul ședinței de judecată, recurenta A. a transmis, la dosar, note scrise prin care a susținut că în mod nelegal, în cauză, s-a constat perimarea cererii prin care a invocat excepția de neconstituționalitate deoarece aceasta este adresată Curții Constituționale și nu se supune regulilor din C. proc. civ., având fizionomie juridică proprie, reglementată de Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale. De asemenea, susține că instanța care primește cererea prin care este invocată excepția de neconstituționalitate este doar instanță de filtru care are rolul de a face verificări formale cu privire la îndeplinirea condițiilor strict limitative prevăzute de art. 29 alin. (5) din Legea nr. 47/1992. Mai arată că atât cererile prin care se invocă excepții de neconstituționalitate, cât și recursurile formulate în aceste cauze se referă la chestiuni de ordine publică, respectiv la contrarietatea textelor legale cu Constituția, fiind imprescriptibile, și, deci nu se pot perima.

Având în vedere aceste aspecte, recurenta solicită admiterea recursului și sesizarea Curții Constituționale în vederea examinării excepției de neconstituționalitate invocate.

II. Considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul de 5 judecători

În condițiile art. 248 alin. (1) din C. proc. civ., Înalta Curte va examina cu prioritate excepția nulității recursului, deoarece nerespectarea acestei condiții atrage sancțiunea nulității, ceea ce exclude cercetarea oricăror alte aspecte.

Înalta Curte reține că recursul este o cale extraordinară de atac, care poate fi exercitată numai pentru motivele de nelegalitate expres și limitativ prevăzute de art. 488 din C. proc. civ.

Reglementând calea de atac a recursului, legiuitorul prevede, prin dispozițiile art. 483 alin. (3) din C. proc. civ., că scopul acestei căi extraordinare de atac este acela de a supune instanței de control judiciar competente examinarea conformității hotărârii atacate cu regulile de drept aplicabile.

Astfel, recursul nu reprezintă o cale de atac devolutivă, nefiind menit a corecta eventualele greșeli de judecată asupra situației de fapt deduse judecății ori de valorificare a probatoriului administrat în cauză, instanța de recurs fiind competentă a verifica exclusiv încălcarea sau aplicarea greșită a normelor de drept material sau procesual, într-una sau mai multe din ipotezele limitativ prevăzute de art. 488 din C. proc. civ.

Potrivit art. 486 alin. (1) lit. d) din C. proc. civ., cererea de recurs va cuprinde motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul și dezvoltarea lor, sau, după caz, mențiunea că acestea vor fi depuse printr-un memoriu separat, iar alin. (3) al aceluiași articol sancționează cu nulitatea lipsa din cererea de recurs a motivelor de nelegalitate.

Totodată, conform dispozițiilor art. 489 alin. (1) din C. proc. civ., recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, cu excepția cazului în care se invocă motive de casare de ordine publică, care pot fi ridicate din oficiu de către instanță, chiar după împlinirea termenului de motivare a recursului.

A motiva recursul înseamnă, pe de o parte, indicarea cazului de nelegalitate prevăzut limitativ de art. 488 alin. (1) din C. proc. civ., iar, pe de altă parte, dezvoltarea acestuia, în sensul formulării unor critici concrete cu privire la judecata realizată de instanța care a pronunțat hotărârea recurată, din perspectiva motivului de nelegalitate invocat.

În speță, se constată că declarația de recurs se rezumă la mențiunea că motivele de recurs vor fi depuse după comunicarea hotărârii recurate.

Prin urmare, cum recursul nu este motivat și nu există critici susceptibile de a fi încadrate în vreunul dintre motivele de casare expres și limitativ reglementate de art. 488 alin. (1) pct. 1 - 8 din C. proc. civ., acestea nu pot face obiectul analizei în calea de atac a recursului, care, potrivit art. 483 alin. (3) din C. proc. civ., urmărește să supună instanței examinarea, în condițiile legii, a conformității Hotărârii nr. 1807 din 6 octombrie 2022 pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție în Dosarul nr. x/2019 cu regulile de drept aplicabile.

În ceea ce privește criticile invocate prin cererea depusă la 12 iunie 2023, Înalta Curte reține că hotărârea recurată a fost comunicată recurentei la 18 mai 2023 (conform dovezii de comunicare de la fila x), astfel că, acestea au fost formulate cu depășirea termenului de 5 zile pentru motivarea recursului, calculat de la data comunicării hotărârii de perimare, așa cum prevăd dispozițiile art. 421 alin. (2) coroborat cu art. 487 din C. proc. civ.

De aceea, constatând că partea a formulat aceste motive cu depășirea unui termen legal peremptoriu, nu le va lua în examinare, în condițiile art. 185 din C. proc. civ., operând decăderea părții din dreptul de a le fi formulat.

Prin urmare, constatând că recurenta A. nu a motivat recursul iar cererea formulată la 12 iunie 2023 a fost depusă cu depășirea termenului legal, și, cum în cauză nu pot fi reținute motive de ordine publică, Înalta Curte va aplica sancțiunea expres prevăzută într-o asemenea situație de art. 489 alin. (2) din C. proc. civ. și va anula recursul.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Constată nul recursul declarat de recurenta A. împotriva Deciziei civile nr. 1807 din 6 octombrie 2022 pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția I civilă, în Dosarul nr. x/2019.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 12 iunie 2023.

GGC - ED