ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 03.04.2014

ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1207/2014

HOTĂRÂRE
03.04.2014
CAMERĂ
penal
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1207/2014 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2014)

Asupra recursului de

față:

Prin Sentința penală nr. 21 din 26 august

2013, pronunțată de Tribunalul Brăila, în baza art. 403 alin. (1), (2) și (3)

condamnatul P.G. împotriva Sentinței penale nr. 87 din 20 mai 2011, pronunțată

de Tribunalul Brăila în Dosarul nr. 372/113/2011, definitivă prin Decizia nr.

1306 din 25 aprilie 2012 a Înaltei Curți de Casație și Justiție.

În baza art. 192

alin. (2) C. proc. pen., a fost obligat condamnatul P.G. la 100 RON cheltuieli

judiciare statului.

Pentru a hotărî

astfel, s-au reținut următoarele:

Prin cererea

înregistrată la Tribunalul Brăila și care formează obiectul Dosarului penal nr.

1917/113/2013, petentul-condamnat P.G., deținut în Penitenciarul Galați, a

solicitat revizuirea Sentinței penale nr. 8 din 20 mai 2011, pronunțată de

Tribunalul Brăila în Dosarul nr. 372/113/2011, definitivă prin Decizia nr. 1306

din 25 aprilie 2012 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, prin respingerea

recursului declarat de condamnat.

În cererea de

revizuire formulată, revizuentul P.G. a susținut că numitul A.M., care a fost

audiat ca parte vătămată, a făcut afirmații neadevărate în ceea ce privește

suma de bani cu care s-a constituit parte civilă. În Franța s-a ocupat cu

colectarea materialelor neferoase și nicidecum cu racolarea de persoane pentru

a practica cerșetoria, documentul cu care face dovada acestei susțineri îl

constituie un înscris care atestă că în Franța era proprietarul unui autoturism

marca "S.", iar pedeapsa la care a fost condamnat este prea mare.

Tribunalul, analizând

în baza art. 403 alin. (1) C. proc. pen., admisibilitatea în principiu a

cererii, în camera de consiliu, fără citarea condamnatului și fără participarea

procurorului, a constatat că motivul invocat de către revizuent, respectiv

faptul că a deținut un autoturism marca "S." în Franța, că se ocupa

cu achiziționarea de materiale neferoase și că numitul A.M. care a fost audiat

în calitate de parte vătămată a făcut afirmații neadevărate, nu pot constitui

împrejurări noi care nu au fost cunoscute de instanță la judecarea cauzei, în

sensul prevăzut de art. 394 lit. a) C. proc. pen.

Potrivit art. 394

lit. a) C. proc. pen., revizuirea poate fi cerută atunci când s-au descoperit

fapte sau împrejurări ce nu au fost cunoscute de instanță la soluționarea

cauzei.

Având în vedere și

Decizia nr. 60/2007 publicată în M. Of. nr. 574/30.07.2008 a Înaltei Curți de

Casație și Justiție - Secțiile Unite, Tribunalul a constatat că cererea de

revizuire formulată de revizuentul-condamnat se întemeiază pe alte motive decât

cazurile de revizuire prevăzute de articolul sus-menționat și în conformitate

cu dispozițiile art. 403 alin. (1) și (3) C. proc. pen., a respins-o ca

inadmisibilă.

Împotriva acestei

sentințe a declarat apel condamnatul P.G. solicitând admiterea cererii de

revizuire.

Prin Decizia penală

nr. 238/A din 3 octombrie 2013 a Curții de Apel Galați, secția penală și pentru

cauze cu minori, a fost respins, ca nefondat, apelul revizuentului.

Împotriva acestei

decizii, revizuentul a declarat recurs, solicitând casarea hotărârii și,

rejudecând, admiterea cererii de revizuire și trimiterea cauzei la instanța de

fond.

În motivele susținute

oral de apărătorul desemnat din oficiu, s-a arătat că nu au fost audiați ca

martori persoanele care l-au însoțit pe inculpat în Franța și că pedeapsa

aplicată este mult prea mare.

Analizând recursul

declarat de revizuent, prin prisma motivelor invocate, Înalta Curte constată că

hotărârea atacată este legală și temeinică.

Din examinarea

lucrărilor și actelor dosarului, rezultă că în cauză nu sunt incidente

dispozițiile art. 394 lit. a) C. proc. pen., care ar impune revizuirea

sentinței penale atacate.

Din economia textului

de lege sus-menționat coroborat alin. (2) al art. 394 din C. proc. pen.,

rezultă că hotărârile penale definitive pot fi supuse revizuirii, dacă sunt

întrunite cumulativ condițiile expres prevăzute de lege: faptele și

împrejurările noi descoperite să nu fi fost cunoscute de instanță la

soluționarea cauzei și, respectiv, condiția ca aceste fapte și împrejurări noi

să fi condus la o soluție diametral opusă celei pronunțate, în situația în care

ar fi fost cunoscute de instanțe.

Motivele invocate de

revizuent - reaudierea unor martori, precum și criticile vizând cuantumul

pedepsei aplicate - nu pot fi considerate împrejurări noi, care să impună

revizuirea sentinței atacate, întrucât aceste apărări au fost avute în vedere

de instanța de fond, care a verificat probele nemijlocit în cadrul cercetării

judecătorești. Instanța de recurs constată că revizuentul nu a făcut dovada

existenței unor fapte sau împrejurări noi ce nu au fost cunoscute de instanța

care a soluționat cauza pe fond, de natură a proba netemeinicia hotărârii

judecătorești criticate. În calea de atac a revizuirii nu se poate solicita o

prelungire a probatoriului, o readministrare a acestuia sau reaprecierea

probelor deja administrate.

Drept urmare, în mod

corect a fost respinsă, ca inadmisibilă, cererea de revizuire formulată de

condamnat, întrucât nu se încadrează în dispozițiile art. 394 C. proc. pen.

Pentru aceste

considerente, urmează ca recursul declarat de revizuentul condamnat P.G.

împotriva Deciziei penale nr. 238/A din 3 octombrie 2013 a Curții de Apel

Galați, secția penală și pentru cauze cu minori, să fie respins, ca nefondat,

cu obligarea acestuia la plata cheltuielilor judiciare către stat.

Respinge ca nefondat,

recursul declarat de revizuentul condamnat P.G. împotriva Deciziei penale nr.

238/A din 3 octombrie 2013 a Curții de Apel Galați, secția penală și pentru

cauze cu minori.

Obligă recurentul

revizuent condamnat la plata sumei de 300 RON cheltuieli judiciare către stat,

din care suma de 200 RON, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din

oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință

publică, azi 3 aprilie 2014.

Procesat

de GGC - NN

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2013-10-04
0,93
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3004/2013
Asupra recursului de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 29 din 18 ianuarie 2013, Tribunalul Galați în baza art. 197 alin. (1) și (3) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și a art. 37
ÎCCJ
0,93
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3277/2013
sume la C.E.C. din 24 iunie 2010 și a chitanței (filele 23-25 dosar urm.pen.); - o copie a prezentei hotărâri, S-a constatat că inculpatul a fost arestat în cauză în perioada 16 septembrie 2010-20 septembrie 2010. În baza art. 192 alin. (3)
ÎCCJ 2012-04-30
0,93
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1391/2012
Asupra recursului de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 555/F din data de 23 iunie 2011, pronunțată de Tribunalul București, secția I p enală, în Dosarul nr. 46747/3/2011, a fost respinsă, ca
ÎCCJ 2013-10-23
0,93
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3242/2013
Asupra recursului de față; În baza lucrărilor din dosar constată următoarele: Prin Sentința penală nr. 16/CC din 18 februarie 2013 a Tribunalului Galați, secția penală, în temeiul art. 403 alin. (3) C. proc. pen., a fost respinsă ca inadmis
ÎCCJ 2009-06-11
0,93
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2213/2009
Asupra recursului penal de față: În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 23 din 20 ianuarie 2009 pronunțată de Tribunalul Galați a fost respinsă, ca nefondată, cererea de revizuire formulată de condamnat
Sursă