ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 720/2022

Ședința publică din data de 17 noiembrie 2022

Asupra contestațiilor de față;

În baza actelor și lucrărilor dosarului, reține următoarele:

Prin decizia penală nr. 1219/A din 12 octombrie 2022, pronunțată de Curtea de Apel Cluj – secția Penală și de Minori în dosarul nr. x/2018, astfel cum a fost îndreptată prin încheierile din 13 octombrie 2022 și 18 octombrie 2022, pronunțate în același dosar, au fost admise apelurile declarate de Parchetul Militar de pe lângă Tribunalul Militar Cluj și de inculpații A., B. și C. împotriva sentinței penale nr. 349/15.11.2021 a Tribunalului Cluj, care a fost desființată, doar în ceea ce privește neluarea măsurilor asiguratorii și soluționarea laturii civile referitor la obligarea inculpaților A., B. și C. la plata prejudiciilor.

Pronunțându-se o nouă hotărâre în aceste limite, în baza art. 249 alin. (1) C. proc. pen., rap. la art. 250

1

alin. (4) din același cod, s-a dispus instituirea măsurii sechestrului asigurător asupra tuturor bunurilor mobile și imobile ale inculpaților D., col. rez. E., C., F., G., H., I., J., K., A., L., M., N., O., P., Q., R., S. și T., până la concurența cuantumului prejudiciului cauzat de fiecare dintre aceștia.

A fost înlăturată din sentința atacată dispoziția privind obligarea inculpatului A. la plata prejudiciului cauzat în solidar cu U. (pct. V alin. (3) din dispozitivul sentinței).

A fost înlăturată obligarea inculpatei B. de a plăti în solidar cu:

- V., D., E. și W., sumele de 21.284 RON, către DGASPC Cluj și de 39.760 RON, către Primăria Comunei Frata, județul Cluj;

- Q., D., E. și A., sumele de 25.098 RON, către DGASPC Cluj și de 39.588 RON, către Consiliul Local al Municipiului Turda;

- T., E. și J., sumele de 18.327 RON, către DGASPC Cluj, de 11.842 RON, către Primăria Municipiului Gherla și de 18.864 RON, către Consiliul Local al Municipiului Dej.

S-a dispus obligarea inculpatei B. la plata sumelor:

- de 293 RON, către DGASPC Cluj, în solidar cu V., D. și E.;

- de 2.051 RON, către DGASPC Cluj și de 2766 RON, către Primăria municipiului Turda, fiecare în solidar cu Q., D. și E.;

- de 3.516 RON, către DGASPC Cluj și de 1186 RON, către Primăria municipiului Gherla, fiecare în solidar cu T. și E..

A fost înlăturată obligarea inculpatei C. de a plăti, în solidar cu inculpații D., E. și B., suma de 2.742 RON, către DGASPC Cluj și, în solidar cu X., D., E., B., K. și A., sumele de 17.448 RON, către DGASPC Cluj și de 11.360 RON, către Consiliul Local al mun. Cluj-Napoca.

S-a dispus obligarea inculpatei C. la plata către DGASPC, în solidar cu Y. și D., a sumei de 402 RON (12x33.50 RON), aferentă plăților efectuate din bugetul de stat pentru certificatul nr. x/30.06.2011 și, în solidar cu X. și D., a sumei de 2.344 RON, aferentă certificatului nr. x/29.07.2010.

Au fost respinse, ca nefondate, apelurile inculpaților D., col. rez. E., G., H., J., O., P., Q., R., S., T., Z. și AA..

Au fost menținute restul dispozițiilor sentinței atacate.

Au fost obligați inculpații D., col. rez. E., G., H., J., O., P., Q., R., S., T., AA. și Z. la plata cheltuielilor judiciare în favoarea statului în apel, în sumă de câte 400 RON fiecare, restul cheltuielilor rămânând în sarcina acestuia.

S-a stabilit în favoarea Baroului de Avocați Cluj suma de 1.253 RON, onorariu avocațial pentru apărătorul desemnat din oficiu inculpatei B., avocat BB., sumă ce se va plăti din fondul Ministerului Justiției.

Pentru a pronunța această soluție, Curtea de Apel Cluj a reținut, în esență, următoarele:

Prin sentința penală nr. 349 din data de 15 noiembrie 2021, pronunțată în dosarul nr. x/2018 al Tribunalului Cluj, printre altele, în conformitate cu dispozițiile art. 396 alin. (6) C. proc. pen., a fost încetat procesul penal, ca urmare a intervenirii prescripției, în baza art. 16 lit. f) C. proc. pen., cu privire, între alții, la:

- inculpata D. , trimisă în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la înșelăciune, în formă continuată, 26 de acte materiale (cu înlăturarea actelor materiale privind pe CC., DD., EE., M., P., FF., R. și T.), prev. de art. 48 alin. (1) C. pen. rap. la art. 244 alin. (1) și (2) C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen.

- inculpatul H. , pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la înșelăciune, în formă continuată, 12 acte materiale, prev. de 48 alin. (1) C. pen. rap. la art. 244 alin. (1) și (2) C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen.

- inculpata C. , pentru săvârșirea infracțiunii de fals intelectual, în formă continuată, 12 acte materiale (cu înlăturarea înscrisurilor eliberate pentru GG., FF., T. și HH.), prev. de art. 321 C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. și înșelăciune, în formă continuată, 5 acte materiale (cu înlăturarea actelor materiale pentru GG., FF., T. și HH.), prev. de art. 48 alin. (1) C. pen. rap. la art. 244 alin. (1) și (2) C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen.

În temeiul art. 397 alin. (1) C. proc. pen., au fost obligați inculpații din cauză, în solidar, la plata despăgubirilor civile, după cum urmează:

- AA., D., G. și H.: 26.064 RON, către DGASPC Cluj și 46.975 RON, către Primăria Municipiului Gherla;

- Z., D., G. și H.: 26.064 RON, către DGASPC Cluj și 48.174 RON, către Consiliul Local al Municipiului Cluj-Napoca;

- II., D., E. și H.: 24.353 RON, către DGASPC Cluj și 44.978 RON, către Consiliul Local al Municipiului Cluj-Napoca;

- JJ., D., E., G. și H.: 24.353 RON, către DGASPC Cluj și 48.414 RON, către Consiliul Local al Municipiului Cluj-Napoca;

- KK., D., E. și H.: 24.353 RON, către DGASPC Cluj și 45.404 RON, către Consiliulu Local al Municipiului Cluj-Napoca;

- CC., E. și H.: 24.353 1ei, către DGASPC Cluj și 45.433 RON, către Consiliul Local al Municipiului Turda;

- L., D., E. și H.: 24.082 RON, către DGASPC Cluj și 44.978 RON, către Consiliul Local al Municipiului Cluj;

- E. și H.: 24.082 RON, către DGASPC Cluj și 45.007 RON, către Consiliul Local al Municipiului Turda;

- LL., D., E. și H.: 12.107 RON, către DGASPC Cluj și 18.235 RON, căre Consiliul Local al Municipiului Turda;

- EE., E. și H.: 24.082 RON, către DGASPC Cluj și 45.007 RON, către Consiliul Local al Municipiului Turda;

- MM., D. și H.: 23.811 RON, către DGASPC Cluj și 44.145 RON, către Consiliul Local al Municipiului Turda;

- NN., D., E. și I.: 23.269 RON, către DGASPC Cluj și 42.809 RON, către Consiliul Local al Municipiului Cluj-Napoca;

- M., E. și I.: 22.998 RON, către DGASPC Cluj și 63.042 RON, către Consiliul Local al Municipiului Turda;

- OO., D., E. și I.: 18.153 RON, către DGASPC Cluj;

- N., D., E. și I.: 22.727 RON, către DGASPC Cluj și 42.617 RON, către Consiliul Local al Municipiului Cluj-Napoca;

- O., D., E. și I.: 23.098 RON, către DGASPC Cluj și 42.359 RON, către Consiliul Local al Municipiului Cluj-Napoca;

- P. și I.: 18.708 RON, către DGASPC Cluj și 43.094 RON, către Consiliul Local al Municipiului Cluj-Napoca;

- D., E. și I.: 25.207 RON, către DGASPC Cluj și 44.178 RON, către Consiliul Local al Municipiului Cluj-Napoca;

- D., E. și I.: 22.456 RON, către DGASPC Cluj și 41.893 RON, către Consiliul Local al Municipiului Cluj-Napoca;

- D., E. și H.: 22.456 RON, către DGASPC Cluj și 41.893 RON, către Consiliul Local al Municipiului Cluj-Napoca;

- PP., D., E. și I.: 22.456 RON, către DGASPC Cluj și 42.726 RON, către Consiliul Local al Municipiului Dej;

- V., D., E., B. și W.: 21.284 RON, către DGASPC Cluj și 39.760 RON, către Primăria Comunei Frata, județul Cluj;

- Q., D., E., B. și A.: 25.098 RON, către DGASPC Cluj și 39.588 RON, către Consiliul Local al Municipiului Turda;

- D., E. și B.: 23.535 RON, către DGASPC Cluj și 40.216 RON, către Consiliul Local al Municipiului Cluj-Napoca;

- QQ., D., W. și J.: 18.704 RON, către DGASPC Cluj și 33.157 RON, către Consiliul Local al Municipiului Cluj-Napoca;

- D., E. și B.: 19.526 RON, către DGASPC Cluj și 34.811 RON, către Primăria Comunei Căpușu Mare, județul Cluj;

- RR., D., C. și W.: 18.354 RON, către DGASPC Cluj și 34.686 RON, către Consiliul Local al Municipiului Cluj-Napoca;

- GG., D. și W.: 18.354 RON, către DGASPC Cluj și 34.753 RON, către Primăria Comunei Iara;

- SS., D. și C.: 17.768 RON, către DGASPC Cluj și 33.952 RON, către Primăria Comunei Iara, județul Cluj;

- FF. și J.: 16.889 RON, către DGASPC Cluj și 14.942 RON, către Consiliul Local al Municipiului Cluj-Napoca;

- R. și J.: 16.889 RON, către DGASPC Cluj și 33.852 RON, către Primăria Comunei Florești;

- S., D., E. și I.: 16.701 RON, către DGASPC Cluj și 43.657 RON, către Consiliul Local al Municipiului Cluj-Napoca;

- T., E., B. și J.: 18.327 RON, către DGASPC Cluj, 11.842 RON, către Primăria Municipiului Gherla și 18.864 RON, către Consiliul Local al Municipiului Dej.

S-a constatat recuperat prejudiciul cauzat de inculpatul TT., în complicitate cu inculpatele D., C. și J., prin efectuarea plății de către TT..

S-a constatat că, în dosarul nr. x/2013 al Tribunalului Cluj, prin sentința penală nr. 1 din data de 05.01.2016, rămasă definitivă prin decizia penală nr. 967/A/20.06.2017 a Curții de Apel Cluj:

- a fost obligată inculpata Y., în solidar cu inculpații D., E. și B., la plata sumei de 2.742 RON, către DGASPC Cluj. A fost obligată la plata acestei sume, în solidar, și inculpata C.;

- a fost obligată X., în solidar cu inculpații D., E. și B., la plata sumelor de 17.448 RON, către DGASPC Cluj și 11.360 RON, către Consiliul Local al mun. Cluj-Napoca. Au fost obligați la plata acestor sume, în solidar, și inculpații: C., K. și A.;

- a fost obligat inculpatul U., în solidar cu inculpații D., E. și B., la plata sumelor de 14.943 RON, către DGASPC Cluj și 20.529 RON, către Consiliul Local al com. Săndulești, jud. Cluj. Au fost obligați la plata acestor sume, în solidar, și inculpații F. și A.;

- a fost obligat inculpatul UU., în solidar cu inculpații D., E. și B., la plata sumelor de 14.943 RON, către DGASPC Cluj și 25.657 RON, către Consiliul Local al mun. Turda. Au fost obligați la plata acestor sume, în solidar, și inculpații F. și A.;

- a fost obligată inculpata VV., în solidar cu inculpații D., E. și B., la plata sumelor de 14.943 RON, către DGASPC Cluj și 34.512 RON, către Consiliul Local al com. Mihai-Viteazu, jud. Cluj. A fost obligat la plata acestor sume, în solidar, și inculpatul A.;

- a fost obligat inculpatul WW., în solidar cu inculpații D., E. și B., la plata sumelor de 14.357 RON, către DGASPC Cluj și 25.196 RON, către Consiliul Local al mun. Cluj-Napoca. A fost obligat la plata acestor sume, în solidar, și inculpatul A..

A fost respinsă cererea parchetului de instituire a sechestrului asigurător asupra bunurilor inculpaților.

Instanța de fond a reținut că, prin rechizitoriul emis la data de 12.04.2018, în dosarul nr. x/2014 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Militar Cluj, au fost trimiși în judecată, printre alții, inculpații D., pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la înșelăciune, în formă continuată, 34 de acte materiale, prev. de art. 48 alin. (1) C. pen. rap. la art. 244 alin. (1) și (2) C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., C., pentru săvârșirea infracțiunilor de complicitate la înșelăciune, în formă continuată, 9 acte materiale, prev. de art. 48 alin. (1) C. pen. rap. la art. 244 alin. (1) și (2) C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. și fals intelectual, în formă continuată, 22 de acte materiale, prev. de art. 321 C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., totul cu aplicarea art. 38 alin. (1) C. pen. și H., pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la înșelăciune, în formă continuată, 12 acte materiale, prev. de art. 48 alin. (1) C. pen. rap. la art. 244 alin. (1) și (2) C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen.

Procurorul a reținut că obiectul cauzei îl reprezintă activitatea infracțională ce a avut ca rezultat obținerea în mod fraudulos a unor prestații sociale cuvenite persoanelor cu handicap, de către mai mulți inculpați ce pretindeau că ar suferi de afecțiuni psihice grave, în perioada anilor 2007-2010. Planul de fraudare ar fi fost conceput de inculpata D., ea însăși beneficiară, în anii 2004-2005, în mod fraudulos, a unui certificat de încadrare în grad de handicap pe motiv că suferă de schizofrenie paranoidă.

După sesizarea instanței prin rechizitoriul menționat mai sus, dosarul a fost înregistrat la tribunal sub nr. x/2018. În această cauză, s-a procedat la două disjungeri.

Astfel, la termenul de judecată din data de 03.11.2020, s-a dispus disjungerea laturii penale a cauzei față de 25 de inculpați, formându-se pentru aceștia un nou dosar penal, nr. x/2020, în care s-a pronunțat, pe latură penală, sentința nr. 358/27.11.2020, urmând ca latura civilă să fie soluționată în prezentul dosar.

Ulterior, la termenul de judecată din data de 16.12.2020, din prezentul dosar s-a mai dispus o disjungere a laturii penale, față de inculpații Q., S. și XX.. S-a format dosarul penal nr. x/2020, în care s-a pronunțat sentința penală nr. 376/18.12.2020.

Prin urmare, obiectul dosarului nr. x/2018 a fost reprezentat de:

a) latura penală cu privire la acțiunile penale exercitate de procuror față de inculpații rămași în dosarul-mamă, după cele două disjungeri:

- persoane care au pretins afecțiuni pentru a obține certificat pentru persoane încadrate în grad de handicap: L., M., N., O., P., YY., FF., R. și T.;

- persoane care ar fi ajutat la obținerea certificatelor: D., E., C., F., G., H., J., K. și A.;

b) latura civilă cu privire la acțiunile exercitate de părțile civile față de toți inculpații: D., E., B. (nume anterior B.), C., F., G., H., I., J., W., K., A., AA., Z., II., JJ., KK., CC., L., DD., LL., EE., MM., NN., M., OO., N., O., P., YY., PP., V., Q., XX., QQ., ZZ., RR., GG., SS., FF., R., TT., S. și T..

A reținut instanța de fond, printre altele, sub aspectul stării de fapt și al analizei probelor, că într-un dosar anterior, cu nr. x/2013 al Tribunalului Cluj, șase titulari ai unor certificate pentru persoane încadrate în grad de handicap au fost condamnate pentru comiterea infracțiunilor de înșelăciune și uz de fals, deoarece au indus în eroare Comisia de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap Cluj, prin prezentarea unor documente medicale false, fiind vorba despre sentința penală nr. 1 din 05.01.2016 a Tribunalului Cluj, rămasă definitivă prin decizia penală nr. 967/A/20.06.2017 a Curții de Apel Cluj.

Astfel, Y., AAA., HH., X., U. și UU. au fost condamnați, nu au declarat apel, iar în prezentul dosar, procurorul a reținut că au fost ajutați de trei inculpate, printre care și C., medic psihiatru la Spitalul mun. Turda, despre care s-a susținut că a emis documente medicale în care a consemnat afecțiuni psihice nereale, după cum urmează:

- pentru Y., a emis bilet de ieșire din spital la data de 28.04.2010, o scrisoare medicală și adeverința medicală nr. 74/30.11.2010;

- pentru AAA., a emis adeverința medicală nr. 4972/26.04.2010 și bilet de ieșire din spital;

- pentru HH., a emis adeverința medicală nr. 42/19.07.2010, bilet de ieșire din spital din 22.09.2010 și scrisoare medicală din 22.09.2010;

- pentru X., a emis adeverința medicală nr. 44/19.07.2010.

Din analiza respectivei sentințe de condamnare, tribunalul a constatat că cele trei inculpate din prezentul dosar (C., K. și F.) nu au figurat și în cauza anterioară în faza de judecată.

De asemenea, a constatat, în latura civilă a cauzei, că pentru paguba creată de titularii pe care fiecare dintre cele trei inculpate i-a ajutat, prin sentința de condamnare din anul 2016, menționată anterior, s-au hotărât următoarele:

În temeiul art. 397 alin. (1) C. proc. pen., a fost obligată inculpata Y., în solidar cu inculpații D., E. și B., la plata despăgubirilor civile, în sumă de 2.742 RON, către partea civilă Consiliul Județean Cluj – Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Cluj.

În temeiul art. 397 alin. (1) C. proc. pen., a fost obligată inculpata X., în solidar cu inculpații D., E. și B., la plata despăgubirilor civile, după cum urmează: suma de 17.448 RON, către partea civilă Consiliul Județean Cluj – Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Cluj și suma de 11.360 RON, către partea civilă Consiliul Local al mun. Cluj-Napoca.

În temeiul art. 397 alin. (1) C. proc. pen., a fost obligat inculpatul U., în solidar cu inculpații D., E. și B., la plata despăgubirilor civile, după cum urmează: suma de 14.943 RON, către partea civilă Consiliul Județean Cluj – Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Cluj și suma de 20.529 RON, către partea civilă Consiliul Local al com. Săndulești, jud. Cluj.

În temeiul art. 397 alin. (1) C. proc. pen., a fost obligat inculpatul UU., în solidar cu inculpații D., E. și B., la plata despăgubirilor civile, după cum urmează: suma de 14.943 RON, către partea civilă Consiliul Județean Cluj – Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Cluj și suma de 25.657 RON, către partea civilă Consiliul Local al mun. Turda.

S-a reținut că împrejurarea potrivit căreia acțiunea civilă s-a soluționat în cauza anterioară nu a putut fi invocată drept autoritate de lucru judecat, întrucât, în cauza respectivă, nu au figurat părțile din prezentul dosar, or, autoritatea de lucru judecat presupune identitate de părți, obiect și cauză. Toți participanții la comiterea unei infracțiuni răspund civil în caz de generare a unui prejudiciu prin fapta lor, conform regulilor răspunderii civile solidare, potrivit art. 19 alin. (1) C. proc. pen. raportat la art. 1382 C. civ., neavând importanță că momentul stabilirii răspunderii civile survine ulterior finalizării procedurii de tragere la răspundere penală. Astfel, creditorul va avea posibilitate de recuperare a pagubei de la un nou debitor. În mod evident, dacă creditorul a recuperat deja paguba potrivit hotărârii anterioare, el nu mai are motiv să se îndrepte împotriva noului debitor; debitorul/debitorii executați vor putea, însă, să introducă acțiune în regres împotriva tuturor celor obligați de instanță la plata despăgubirilor civile, atât cei din dosarul anterior, cât și cei din prezentul dosar, conform art. 1384 C. civ.

Tot în latura civilă a cauzei, s-a constatat că, pentru paguba creată de WW. și VV., ajutați de A., prin sentința de condamnare din anul 2016, menționată anterior, s-au hotărât următoarele:

În temeiul art. 397 alin. (1) C. proc. pen., a fost obligată inculpata VV., în solidar cu inculpații D., E. și B., la plata despăgubirilor civile, după cum urmează: suma de 14.943 RON, către partea civilă Consiliul Județean Cluj – Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Cluj și suma de 34.512 RON, către partea civilă Consiliul Local al com. Mihai-Viteazu, jud. Cluj.

În temeiul art. 397 alin. (1) C. proc. pen., a fost obligat inculpatul WW., în solidar cu inculpații D., E. și B., la plata despăgubirilor civile, după cum urmează: suma de 14.357 RON, către partea civilă Consiliul Județean Cluj – Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Cluj și suma de 25.196 RON, către partea civilă Consiliul Local al mun. Cluj-Napoca.

În drept, s-a reținut că:

- fapta inculpatei D., care, în perioada 2007-2010, în mod repetat, în baza aceleiași rezoluții infracționale, i-a ajutat pe inculpații AA., Z., II., JJ., KK., L., LL., MM., NN., OO., N., O., BBB., YY., CCC., PP., V., Q., XX., QQ., ZZ., RR., GG., SS., TT. și S. să inducă în eroare pe reprezentanții Comisiei de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap Cluj, prin folosirea unor documente medicale și evaluări psihologice în care erau menționate afecțiuni psihice nereale și să obțină astfel, fără drept, indemnizații lunare pentru persoane cu handicap, cauzând un prejudiciu bugetului de stat și bugetelor locale, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de complicitate la înșelăciune, în formă continuată, 26 de acte materiale (cu excluderea actelor materiale privind pe CC., DD., EE., M., P., FF., R. și T.), prev. de art. 48 alin. (1) C. pen. rap. la art. 244 alin. (1) și (2) C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen.

- fapta inculpatului H., care, în perioada 2007-2008, în mod repetat, în baza aceleiași rezoluții infracționale, la solicitarea inculpatei D., i-a ajutat pe inculpații AA., Z., II., JJ., KK., CC., L., DD., LL., EE., MM. și CCC., furnizându-le examene psihologice și teste MMSE în care a consemnat psihodiagnostice și punctaje nereale, în baza cărora inculpații au obținut, fără drept, indemnizații lunare de handicap și au cauzat un prejudiciu bugetului de stat și bugetelor locale, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de complicitate la înșelăciune, în formă continuată, 12 acte materiale, prev. de art. 48 alin. (1) C. pen. rap. la art. 244 alin. (1) și (2) C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen.

- fapta inculpatei C., care, în cursul anului 2010, în calitate de medic primar psihiatru la Spitalul Municipal Turda, în mod repetat, în baza aceleiași rezoluții infracționale, a eliberat documente medicale pentru inculpații RR., SS. și TT. și pentru numitele Y. și X., în care a consemnat afecțiuni psihice nereale, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de fals intelectual, în formă continuată, 12 acte materiale (cu înlăturarea înscrisurilor eliberate pentru GG., FF., T. și HH.), prev. de art. 321 C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen.

- fapta aceleiași inculpate, care, în cursul anului 2010, în mod repetat, în baza aceleiași rezoluții infracționale, la solicitarea inculpatei D., i-a ajutat pe inculpații RR., SS. și TT. și pe numitele Y. și X., să inducă în eroare pe reprezentanții Comisiei de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap Cluj, prin furnizarea unor documente medicale în care a menționat afecțiuni psihice nereale, pe baza cărora inculpații au obținut, fără drept, indemnizații lunare pentru persoane cu handicap și au cauzat un prejudiciu bugetului de stat și bugetelor locale, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de complicitate la înșelăciune, în formă continuată, 5 acte materiale (cu înlăturarea actelor materiale pentru GG., FF., T. și HH.), prev. de art. 48 alin. (1) C. pen. rap. la art. 244 alin. (1) și (2) C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen.

În temeiul art. 396 alin. (6) C. proc. pen., a fost încetat procesul penal față de toți cei trei inculpați (D., H. și C.), ca urmare a intervenirii prescripției răspunderii penale, în baza art. 16 lit. f) C. proc. pen.

Sub aspectul laturii civile a cauzei, instanța de fond a reținut că, prin concluziile formulate, procurorul a solicitat luarea măsurilor asigurătorii. A apreciat însă că, potrivit dispozițiilor art. 249 C. proc. pen., o astfel de cerere trebuia promovată în timpul cercetării judecătorești. În același sens, cum procurorul nu a dispus asupra măsurilor de această natură timp de 7 ani și nici în cei 3 ani de judecată nu a formulat o astfel de cerere, s-a considerat că măsura este inoportună, cu atât mai mult cu cât o asemenea dispoziție s-a luat de către instanța care a soluționat dosarul anterior, prin sentința din anul 2016, cu privire la bunurile aparținând lui D..

Împotriva sentinței penale nr. 349/15.11.2021 a Tribunalului Cluj au declarat apel, printre alții, inculpații H., D. și C., precum și Parchetul Militar de pe lângă Tribunalul Militar Cluj.

Prin apelul promovat, Parchetul Militar de pe lângă Tribunalul Militar Cluj a solicitat, în conformitate cu prevederile art. 421 alin. (1) pct. 2 lit. a) C. proc. pen., admiterea apelului, desființarea, în parte, a hotărârii atacate și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care să se dispună instituirea măsurii sechestrului asigurător asupra tuturor bunurilor mobile și imobile ale inculpaților D., col. rez. E., C., F., G., H., I., J., K., A., L., M., N., O., P., YY., Q., R., S. și T., până la concurența cuantumului prejudiciului cauzat de fiecare dintre aceștia.

S-a apreciat că hotărârea primei instanțe este netemeinică, doar în ceea ce privește neluarea măsurii sechestrului asigurător, întrucât prejudiciul cauzat prin faptele inculpaților a fost unul însemnat, având în vedere cuantumul total al sumelor datorate părților civile și nu este recuperat.

De asemenea, au exercitat calea de atac a apelului și inculpații, solicitând desființarea sentinței atacate, atât în ceea ce privește latura penală, cât și latura civilă a cauzei.

Analizând sentinta penală apelată, pe baza actelor și lucrărilor dosarului și în raport cu criticile aduse prin apelurile promovate în cauză, precum și prin prisma caracterului devolutiv al căii de atac, Curtea de Apel Cluj a constatat, în contextul soluționării laturii civile, în ceea ce privește apelul declarat de parchet, că acesta este întemeiat, pentru argumentele redate în continuare.

Măsurile asigurătorii sunt măsurile procesuale ce constau în indisponibilizarea, pe parcursul procesului penal, a bunurilor mobile sau imobile ale inculpaților, în scopul de a evita ascunderea, distrugerea, înstrăinarea sau sustragerea de la urmărire a bunurilor care pot servi, printre altele, la garantarea plății cheltuielilor judiciare ori a reparării pagubelor produse prin infracțiune.

În speță, după cum a reținut și prima instanță, instituirea măsurilor asigurătorii este facultativă, nefiind incident niciunul dintre cazurile în care luarea acestor măsuri este obligatorie.

Cu toate acestea, având în vedere cuantumul ridicat al prejudiciului, s-a apreciat că instituirea măsurii sechestrului asigurător asupra bunurilor inculpaților este de natură a garanta repararea integrală a prejudiciilor cauzate prin faptele lor.

Conform art. 249 alin. (1) C. proc. pen., măsurile asiguratorii pot fi luate de instanță, din oficiu sau la cererea procurorului, în tot cursul judecății, textul de lege necondiționând formularea cererii de către procuror doar în timpul cercetării judecătorești (astfel cum s-a reținut în considerentele hotărârii apelate).

De asemenea, s-a opinat că nu prezintă relevanță împrejurarea la care instanța de fond a făcut referire, în sensul că "procurorul nu a găsit necesar ca timp de 7 ani să dispună asupra măsurilor de această natură și nici în cei trei ani de judecată nu a formulat o astfel de cerere".

Altfel spus, pasivitatea procurorului nu poate restrânge dreptul părților civile de a-și recupera prejudiciile ce le-au fost cauzate.

De asemenea, în ceea ce privește susținerea potrivit căreia măsura asiguratorie nu s-ar putea dispune prin hotărârea instanței de apel, întrucât nu ar exista cale de atac, s-a reținut că dispozițiile art. 250

1

alin. (4) C. proc. pen. prevăd că, în cazul în care măsura asiguratorie se dispune direct prin hotărârea instanței de apel, dispozițiile alin. (1)-(3) se aplică în mod corespunzător, or, interpretând aceste dispoziții, rezultă că se poate dispune măsura asiguratorie și direct prin decizia dată în apel, putându-se formula contestație și împotriva acestei decizii, în termen de 48 de ore de la pronunțare sau, după caz, de la comunicare.

În consecință, s-a considerat ca fiind oportună instituirea măsurii sechestrului asigurător asupra tuturor bunurilor mobile și imobile ale inculpaților, până la concurența cuantumului prejudiciului cauzat de fiecare dintre aceștia, prejudiciile nefiind recuperate.

Împotriva dispoziției de instituire a măsurii asigurătorii, cuprinsă în decizia penală nr. 1219/A din 12 octombrie 2022, pronunțată de Curtea de Apel Cluj – secția Penală și de Minori în dosarul nr. x/2018, au formulat contestație inculpații H., D. și C., cauza fiind înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție – secția Penală, la data de 11 noiembrie 2022.

La termenul din 17 noiembrie 2022, au avut loc dezbaterile în cauză, susținerile apărătorilor desemnați din oficiu contestatorilor inculpați și ale reprezentantului Ministerului Public fiind consemnate în partea introductivă a prezentei decizii, astfel încât nu vor mai fi reluate.

În esență, s-a solicitat admiterea contestațiilor, desființarea, în parte, a deciziei penale atacate și, în rejudecare, ridicarea măsurii sechestrului asigurator instituit asupra bunurilor contestatorilor inculpați, măsură apreciată a fi netemeinică și nelegală.

S-a susținut că nu au fost indicate, în cuprinsul hotărârii contestate, în mod punctual, pentru fiecare inculpat, motivele pentru care a fost instituită măsura asiguratorie, iar pe de altă parte, aceasta nu este oportună la momentul actual, prin raportare la perioada îndelungată de timp derulată de la demararea cercetărilor penale și nici proporțională față de valoarea prejudiciului, măsura având, deopotrivă, și caracter discriminatoriu, întrucât nu-i vizează pe toți inculpații din cauză.

Prin motivele scrise de contestație, inculpații C. și H. au mai susținut că, în condițiile în care părțile civile nu au înțeles să declare apel, apelul procurorului nu putea determina luarea măsurilor asigurătorii (în favoarea acestora), ci ar fi fost necesar a se formula o nouă cerere de luare a măsurii sechestrului asigurator, de către acuzare, în calea de atac a apelului, iar instanța să se pronunțe fie prin încheiere, fie prin decizie.

Examinând hotărârea atacată, prin prisma criticilor invocate în susținerea căii de atac, precum și a dispozițiilor legale incidente în materie, Înalta Curte constată că nu sunt fondate contestațiile formulate de inculpații H., D. și C., din următoarele considerente:

Conform art. 249 alin. (1) din C. proc. pen., procurorul, în cursul urmăririi penale, judecătorul de cameră preliminară sau instanța de judecată, din oficiu sau la cererea procurorului, în procedura de cameră preliminară ori în cursul judecății, poate lua măsuri asigurătorii, prin ordonanță sau, după caz, prin încheiere motivată, pentru a evita ascunderea, distrugerea, înstrăinarea sau sustragerea de la urmărire a bunurilor care pot face obiectul confiscării speciale sau al confiscării extinse ori care pot servi la garantarea executării pedepsei amenzii sau a cheltuielilor judiciare ori a reparării pagubei produse prin infracțiune.

Măsurile asigurătorii constau în indisponibilizarea unor bunuri mobile sau imobile, prin instituirea unui sechestru asupra acestora.

Dispozițiile art. 249 alin. (5) din C. proc. pen. prevăd că măsurile asigurătorii în vederea reparării pagubei produse prin infracțiune și pentru garantarea executării cheltuielilor judiciare se pot lua asupra bunurilor suspectului sau inculpatului și ale persoanei responsabile civilmente, până la concurența valorii probabile a acestora.

Alineatul 6 al aceluiași articol statuează că măsurile asigurătorii prevăzute la alin. (5) se pot lua, în cursul urmăririi penale, al procedurii de cameră preliminară și al judecății, și la cererea părții civile. Măsurile asigurătorii luate din oficiu de către organele judiciare prevăzute la alin. (1) pot folosi și părții civile.

În materia măsurilor asiguratorii, dispozițiile C. proc. pen. trebuie să fie interpretate în lumina prevederilor art. 53 din Constituție și ale art. 1 din Protocolul 1 al Convenției pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, în sensul că luarea și/sau menținerea măsurii asigurătorii a sechestrului nu se dispune automat, prin efectul legii, ci numai dacă se constată că măsura este proporțională cu situația care a generat-o.

Potrivit art. 1 din Protocolul 1 al Convenției, orice persoană fizică sau juridică are dreptul la respectarea drepturilor sale. Nimeni nu poate fi lipsit de proprietatea sa decât pentru cauză de utilitate publică și în condițiile prevăzute de lege și de principiile generale ale dreptului internațional.

În conformitate cu art. 53 din Constituția României, exercițiul unor drepturi sau al unor libertăți poate fi restrâns doar prin lege și numai dacă se impune, după caz: pentru apărarea securității naționale, a ordinii, a sănătății ori a moralei publice, a drepturilor și a libertăților cetățenilor; desfășurarea instrucției penale, prevenirea consecințelor unei calamități naturale, ale unui dezastru ori ale unui sinistru deosebit de grav. Restrângerea poate fi dispusă numai dacă este necesară într-o societate democratică. Măsura trebuie să fie proporțională cu situația care a determinat-o, să fie aplicată în mod nediscriminatoriu și fără a aduce atingere existenței dreptului sau a libertății.

În cauza dedusă judecății, Înalta Curte constată că instanța de apel a dispus în mod just, în baza art. 249 alin. (1) rap. la art. 250

1

alin. (4) din C. proc. pen., instituirea măsurii sechestrului asigurător asupra tuturor bunurilor mobile și imobile ale inculpaților D., C. și H., până la concurența cuantumului prejudiciului cauzat de fiecare dintre aceștia prin faptele comise, la pronunțarea soluției avându-se în vedere valoarea ridicată a sumelor datorate părților civile, dar și împrejurarea că prejudiciul nu a fost recuperat.

Prin urmare, nu pot fi primite criticile apărării vizând nelegalitatea hotărârii atacate, generată de nemotivarea acesteia, în condițiile în care instanța, în cuprinsul deciziei pronunțate, după ce a făcut trimitere la dispozițiile legale ce reglementează condițiile generale de luare a măsurilor asigurătorii, respectiv la art. 249 C. proc. pen., a expus succint argumentele care au determinat instituirea măsurii, inclusiv din perspectiva necesității, dar și a proporționalității acesteia. De asemenea, atunci când se dispune o astfel de măsură, nu este necesar să se indice ori să se individualizeze bunurile vizate.

Pe de altă parte, dispozițiile art. 249 alin. (1) din C. proc. pen. prevăd, în mod expres, că măsurile asigurătorii se dispun pentru a se evita vreuna dintre situațiile enunțate în cuprinsul textului de lege, adică în acest scop, ceea ce înseamnă că, pentru luarea lor, nu trebuie administrată vreo dovadă în sensul ascunderii, distrugerii, înstrăinării sau sustragerii bunurilor. Așadar, pentru instituirea, în cauză, a sechestrului asigurător, nu era necesar ca inculpații să fi efectuat vreun demers din care să rezulte intenția acestora de înstrăinare a unor bunuri.

Înalta Curte reține, deopotrivă, că, potrivit dispozițiilor art. 409 alin. (1) C. proc. pen.: "Pot face apel: a) procurorul, referitor la latura penală și latura civilă; b) inculpatul, în ceea ce privește latura penală și latura civilă; c) partea civilă, în ceea ce privește latura penală și latura civilă, și partea responsabilă civilmente, în ceea ce privește latura civilă, iar referitor la latura penală, în măsura în care soluția din această latură a influențat soluția în latura civilă; (...)"

În atare condiții, sunt neîntemeiate criticile contestatorilor inculpați C. și H., în contextul în care parchetul a criticat hotărârea instanței de fond sub aspectul modului de soluționare a laturii civile a cauzei, astfel încât lipsa apelurilor părților civile nu este de natură a produce consecințe juridice.

Totodată, din interpretarea coroborată a dispozițiilor art. 249 alin. (1), (5) și 6 din C. proc. pen., rezultă că măsurile asiguratorii pot fi dispuse de instanță, și la cererea procurorului, în tot cursul judecății (chiar după o perioadă mai îndelungată de timp derulată de la începerea cercetărilor în cauză), așadar inclusiv în calea de atac a apelului, soluția pronunțată de Curtea de Apel Cluj fiind legală și temeinică și sub acest aspect. În plus, din perspectiva respectării principiului dublului grad de jurisdicție, se reține că legea conferă inculpatului, procurorului sau oricărei alte persoane interesate posibilitatea exercitării căii de atac și în ipoteza instituirii măsurii asiguratorii prin decizia instanței de apel, sens în care prezintă relevanță prevederile art. 250

1

alin. (4) din C. proc. pen., potrivit cărora, în cazul în care măsura asigurătorie s-a dispus direct prin hotărârea instanței de apel, se aplică în mod corespunzător dispozițiile alin. (1)-(3) ale aceluiași articol, care fac vorbire despre calea de atac a contestației. Astfel, conform art. 250

1

alin. (1) C. proc. pen., împotriva încheierii prin care s-a dispus luarea unei măsuri asigurătorii de către judecătorul de cameră preliminară, de instanța de judecată sau de instanța de apel, inculpatul, procurorul sau orice altă persoană interesată poate face contestație, în termen de 48 de ore de la pronunțare sau, după caz, de la comunicare.

Pentru considerentele expuse, în conformitate cu dispozițiile art. 425

1

alin. (7) pct. 1 lit. b) C. proc. pen., Înalta Curte va respinge, ca nefondate, contestațiile formulate de inculpații H., D. și C. împotriva dispoziției de instituire a măsurii asigurătorii, cuprinsă în decizia penală nr. 1219/A din 12 octombrie 2022, pronunțată de Curtea de Apel Cluj – secția Penală și de Minori în dosarul nr. x/2018.

În temeiul art. 275 alin. (2) C. proc. pen., contestatorii inculpați vor fi obligați la plata cheltuielilor judiciare către stat, conform dispozitivului.

În temeiul art. 275 alin. (6) C. proc. pen., onorariile cuvenite apărătorilor desemnați din oficiu pentru contestatorii inculpați, în cuantum de câte 340 RON, vor rămâne în sarcina statului.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondate, contestațiile formulate de inculpații H., D. și C. împotriva dispoziției de instituire a măsurii asigurătorii, cuprinsă în decizia penală nr. 1219/A din 12 octombrie 2022, pronunțată de Curtea de Apel Cluj – secția Penală și de Minori în dosarul nr. x/2018.

Obligă contestatorii inculpați la plata sumei de câte 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Onorariile cuvenite apărătorilor desemnați din oficiu pentru contestatorii inculpați, în cuantum de câte 340 RON, rămân în sarcina statului.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 17 noiembrie 2022.