ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 15.12.2022

ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2735/2022

HOTĂRÂRE
15.12.2022
CAMERĂ
civil_2
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2735/2022 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2022)

Ședința publică din data de 15 decembrie 2022

Asupra cererii de revizuire de față, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului București, secția a VI-a civilă, la data de 11 februarie 2020, sub nr. x/2020, reclamanta COMPANIA NAȚIONALĂ DE CĂI FERATE "CFR" S.A. a chemat în judecată pârâta A. S.A., solicitând obligarea acesteia la plata sumei de 621.212,32 RON, cu titlu de contravaloare staționare pe infrastructura feroviară a vagoanelor care nu aparțin C.N.C.F. "CFR" S.A., cu cheltuieli de judecată.

Prin sentința civilă nr. 2657/2020 din 17 decembrie 2020, pronunțată în dosarul nr. x/2020, Tribunalul București – secția a VI-a Civilă a admis în parte cererea reclamantei și a obligat pârâta la plata sumei de 221.906,51 RON, reprezentând contravaloare servicii, la plata sumei de 8.965,83 RON, cu titlu de cheltuieli de judecata – taxă judiciară de timbru și la plata sumei de 4.500 RON, cu titlu de cheltuieli de judecata, reprezentând onorariu expert și onorariu avocat.

Împotriva acestei sentințe, a declarat apel reclamanta COMPANIA NAȚIONALĂ DE CĂI FERATE "CFR" S.A., prin care a solicitat admiterea apelului, modificarea în parte a sentinței atacate și, în consecință, admiterea în întregime a acțiunii formulate.

Prin decizia civilă nr. 1450 din 4 octombrie 2021, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VI-a civilă, a fost respins apelul declarat de apelanta-reclamantă COMPANIA NAȚIONALĂ DE CĂI FERATE "CFR" SA împotriva sentinței civile nr. 2657/2020 din 17 decembrie 2020, pronunțată de Tribunalul București – secția a VI-a Civilă, în contradictoriu cu intimata-pârâtă A. S.A., ca nefondat. A fost obligată apelanta să plătească intimatei suma de 4.103,27 RON, cu titlu de cheltuieli de judecată.

Împotriva acestei decizii, reclamanta a declarat recurs, solicitând admiterea căii de atac, casarea deciziei civile atacate și rejudecând fondul, modificarea în parte a sentinței pronunțate în fond, în sensul acordării și a pretențiilor în valoare de 85.129,22 RON, precum și obligarea intimatei-pârâte la plata cheltuielilor de judecată.

Prin decizia nr. 613 din 15 martie 2022 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – secția a II-a Civilă, în dosarul nr. x/2020 a fost respins ca nefondat recursul declarat de recurenta-reclamantă COMPANIA NAȚIONALĂ DE CĂI FERATE "CFR" S.A. împotriva deciziei civile nr. 1450 din 4 octombrie 2021 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VI-a civilă, fiind obligată recurenta-reclamantă la plata către intimata-pârâtă a sumei de 4.122,60 RON, cu titlu de cheltuieli de judecată.

Împotriva acestei decizii, revizuenta COMPANIA NAȚIONALĂ DE CĂI FERATE "CFR" S.A. a formulat cerere de revizuire, întemeiată pe dispozițiile art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., solicitând admiterea cererii de revizuire, schimbarea în tot a deciziei atacate, în sensul admiterii recursului astfel cum a fost formulat în scris și depus la dosar.

Înalta Curte, în temeiul dispozițiilor art. 248 alin. (1) C. proc. civ. a luat în examinare excepția tardivității formulării cererii de revizuire și a reținut:

Cererea dedusă judecății de față are ca obiect revizuirea deciziei nr. 613 din 15 martie 2022 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – secția a II-a Civilă, în dosarul nr. x/2020, în temeiul art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., fiind încălcat principiul autorității de lucru judecat în raport cu decizia civilă nr. 392/08.04.2021 pronunțată de Curtea de Apel București în dosarul nr. x/2019.

Față de actul de învestire al instanței, respectiv cererea de revizuire întemeiată pe dispozițiile art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., în ceea ce privește termenul în care se poate promova revizuirea sunt aplicabile dispozițiile art. 511 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., potrivit cărora "termenul de revizuire este de o lună și se va socoti - în cazurile prevăzute de art. 509 alin. (1) pct. 8, de la data rămânerii definitive a ultimei hotărâri".

Totodată, potrivit dispozițiilor art. 185 alin. (1) C. proc. civ. "Când un drept procesual trebuie exercitat într-un anumit termen, nerespectarea acestuia atrage decăderea din exercitarea dreptului, în afară de cazul în care legea dispune altfel. Actul de procedură făcut peste termen este lovit de nulitate".

În speță, se reține că cererea de revizuire a fost înregistrată pe rolul instanței supreme la data de 28 iulie 2022 - fila x, solicitându-se revizuirea deciziei nr. 613 din 15 martie 2022 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – secția a II-a Civilă, în dosarul nr. x/2020.

În acest context, se constată că a fost depășit termenul de o lună, prevăzut de dispozițiile art. 511 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., care a început să curgă de la rămânerea definitivă a ultimei hotărâri, respectiv de la data de 15 martie 2022.

Se observă așadar că ultima zi de declarare în termen a cererii de revizuire întemeiată pe dispozițiile art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., în raport cu data rămânerii definitive a ultimei hotărâri, era 15 aprilie 2022, situație în raport de care se constată că aceasta fost făcută cu depășirea termenului prevăzut de dispozițiile art. 511 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

Potrivit dispozițiilor art. 180 C. proc. civ., termenele procedurale sunt stabilite prin lege ori de instanță și reprezintă intervalul de timp în care poate fi îndeplinit un act de procedură sau în care este interzis să se îndeplinească un act de procedură.

Or, când legea procesuală stabilește un termen fix pentru exercitarea unui drept, iar partea lasă să expire acest termen, fără a beneficia de el, intervine decăderea; actul de procedură făcut peste termen fiind lovit de nulitate, potrivit dispozițiilor art. 185 C. proc. civ.

În raport cu aceste considerente, formularea cererii de revizuire la data de 28 iulie 2022, peste termenul de o lună instituit de dispozițiile art. 511 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. atrage sancțiunea anulării, potrivit dispozițiilor art. 185 alin. (1) același cod.

Referitor la cererea intimatei A. S.A. privind obligarea revizuentei la plata cheltuielilor de judecată, Înalta Curte reține următoarele:

Intimata A. S.A. a solicitat obligarea revizuentei la plata sumei de 4103,27 RON cu titlu de onorariu avocațial, dovedită prin înscrisurile existente la paginile 44-45 din dosar.

Conform art. 452 C. proc. civ., "partea care pretinde cheltuieli de judecată trebuie să facă, în condițiile legii, dovada existenței și întinderii lor, cel mai târziu la data închiderii dezbaterilor asupra fondului cauzei".

Prin raportare la acest text de lege, instanța supremă, constatând îndeplinite cerințele art. 452 și pe cele ale art. 453 alin. (1) C. proc. civ., va obliga recurenta să plătească intimatei A. S.A. suma de 4103,27 RON, constând în onorariu avocațial.

În consecință, Înalta Curte constată că revizuenta nu și-a îndeplinit obligația de a exercita dreptul procesual în cadrul termenului stabilit de lege, astfel încât, în raport cu dispozițiile art. 511 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., va admite excepția tardivității și va anula cererea de revizuire formulată de revizuenta COMPANIA NAȚIONALĂ DE CĂI FERATE "CFR" S.A. împotriva deciziei nr. 613 din 15 martie 2022 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – secția a II-a Civilă, în dosarul nr. x/2020, pe care o va obliga la plata sumei de 4103,27 RON, cu titlu de cheltuieli de judecată în favoarea intimatei.

Respinge ca tardivă cererea de revizuire formulată de revizuenta COMPANIA NAȚIONALĂ DE CĂI FERATE "CFR" S.A. împotriva deciziei nr. 613 din 15 martie 2022 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – secția a II-a Civilă, în dosarul nr. x/2020, în contradictoriu cu intimata A. S.A..

Obligă revizuenta la plata sumei de 4103,27 RON, cu titlu de cheltuieli de judecată, în favoarea intimatei.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 15 decembrie 2022.

Sursă