ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1386/2023

Ședința publică din data de 25 mai 2023

Asupra recursului de față, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului București, secția a VI-a civilă la 23 decembrie 2021 sub dosar nr. x/2021, reclamanta Compania Naționala de Căi Ferate "CFR" S.A., în contradictoriu cu pârâta A. S.R.L., a solicitat obligarea acesteia la plata sumei de 370.530 RON reprezentând c/valoare penalități de întârziere, respectiv facturile cu cheltuieli de judecată.

Prin sentința civilă nr. 1491 din 22 iunie 2022 pronunțată de Tribunalul București, secția a VI-a civilă în dosarul nr. x/2021 a fost admisă cererea reclamantei COMPANIA NATIONALA DE CĂI FERATE CFR S.A., fiind obligată pârâta A. S.R.L. la plata către reclamantă a sumei de 370.530 RON, reprezentând contravaloare facturi nr. x/3.12.2020 și nr. x/29.01.2021 și a sumei de 7310 RON, reprezentând cheltuieli de judecată.

Împotriva acestei sentințe, pârâta A. S.R.L. a declarat apel.

Prin încheierea din 18 noiembrie 2022 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VI-a civilă s-a dispus, în temeiul art. 413 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ., suspendarea judecății cererii de apel formulate de apelanta-pârâtă A. S.R.L. împotriva sentinței civile nr. 1491 din 22 iunie 2022 pronunțate de Tribunalul București, secția a VI-a civilă în dosarul nr. x/2021, în contradictoriu cu intimata-reclamantă Compania Națională de Căi Ferate CFR S.A., până la soluționarea definitivă a dosarului nr. x/2021, aflat pe rolul Tribunalului București, secția a VI-a civilă.

Împotriva acestei hotărâri, reclamanta COMPANIA NAȚIONALĂ DE CĂI FERATE CFR S.A. a declarat recurs, întemeiat pe dispozițiile art. 414 C. proc. civ., solicitând admiterea cererii de recurs, casarea încheierii atacate și trimiterea cauzei aceleiași instanțe pentru continuarea judecății, cu cheltuieli de judecată.

În memoriul de recurs, recurenta arată că motivele de suspendare a cauzei reținute de instanța de apel sunt neîntemeiate, întrucât documentul constatator nr. Înv. 2/68/16.02.2021 a fost emis de entitatea contractantă, având în vedere că prestatorul a avut o prestație necorespunzătoare privind executarea contractului.

Astfel, documentul constatator, față de regimul stabilit de prevederile art. 161

1

din Normele de aplicare a Legii privind achizițiile sectoriale nr. 99/2016, cu modificările ulterioare, aprobate prin H.G. nr. 394/2016, cu modificările ulterioare, este o obligație a entității contractante, care trebuie să-l emită atât pentru o conduită corespunzătoare a prestatorului în executarea contractului, cât și pentru o conduită necorespunzătoare în executarea contractului.

În acest context, recurenta susține că acest act se emite la momentul finalizării prestării serviciilor, iar în speță de față s-a emis un document constatator negativ, potrivit motivelor arătate pe larg în cuprinsul acestui înscris, din care rezultă conduita necorespunzătoare avută în executarea contractului de către prestator.

În acest sens, recurenta arată că scopul legiuitorului pentru documentele constatatoare negative îl reprezintă posibilitatea sancționării contractanților în sensul de a-l pune în imposibilitatea de a participa la viitoare proceduri de licitație, putând fi excluși de către entitățile contractante cu respectarea art. 180 alin. (1) lit. g) coroborat cu art. 180 alin. (6) și 184 alin. (1) si (5) din Legea nr. 99/2016, conform cărora, entitatea contractantă exclude de la procedura operatorul economic care și-a încălcat în mod grav sau repetat obligațiile principale ce-i reveneau în cadrul unui contract sectorial, iar aceste încălcări au dus la încetarea anticipată a respectivului contract, plata de daune-interese sau alte sancțiuni. Pentru a nu fi excluși, orice operator economic aflat în oricare dintre situațiile prevăzute de art. 180 care atrag excluderea din procedura de atribuire poate furniza dovezi care să arate că măsurile luate de acesta sunt suficiente pentru a-și demonstra în concret credibilitatea prin raportare la motivele de excludere.

Față de această situație, recurenta apreciază că dezlegarea prezentei pricini nu depinde de dosarul în care s-a solicitat anularea documentului constatator evocat.

Prin întâmpinarea, depusă la 13 martie 2023, intimata-pârâtă A. S.R.L. a solicitat respingerea recursului ca nefondat și menținerea ca legală și temeinică a încheierii de ședințe atacate, cu consecința menținerii măsurii suspendării judecății cauzei ce face obiectul dosarului nr. x/2021 până la soluționarea definitivă a cauzei ce face obiectul dosarului nr. x/2021, aflat pe rolul Tribunalului București, secția a VI-a civilă.

Analizând decizia atacată prin prisma criticilor formulate și a dispozițiilor legale aplicabile cauzei, Înalta Curte reține că recursul declarat de recurenta-reclamantă COMPANIA NAȚIONALĂ DE CĂI FERATE CFR S.A. este nefondat, urmând a fi respins, pentru următoarele considerente:

Memoriul de recurs formulat de recurentă a fost întemeiat pe dispozițiile art. 414 C. proc. civ., în cadrul căruia recurenta arată că motivele de suspendare a cauzei reținute de instanța de apel sunt neîntemeiate, iar în acest context, Înalta Curte constată că în cauză sunt incidente prevederile art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., astfel că, recursul promovat va fi analizat din această perspectivă.

Motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ. vizează neregularități de ordin procedural ce sunt sancționate cu nulitatea de art. 174 C. proc. civ., dispoziții ce constituie dreptul comun în materia actelor de procedură și care vizează o singură ipoteză de nulitate, respectiv încălcarea formelor procedurale.

În argumentarea motivului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., potrivit căruia "casarea unor hotărâri se poate cere atunci când prin hotărârea dată instanța a încălcat regulile de procedură a căror nerespectare atrage sancțiunea nulității", context în care recurenta susține că în cauză nu sunt incidente prevederile art. 413 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ., evocate de către instanța de apel pentru suspendarea judecății cererii de apel

Această critică este neîntemeiată întrucât, contrar raționamentului recurentei suspendarea prezentei cauze până la soluționarea definitivă a cauzei ce face obiectul dosarului nr. x/2021 aflat pe rolul Tribunalului București, secția a VI-a civilă a fost dispusă în mod legal, întrucât dezlegarea acesteia depinde de modul de soluționare a acestui dosar, deoarece documentul constatator nr. înv. 2/68/16.02.2021, prin care s-au invocat o serie de neregularități în executarea contractului, a fost contestat de către intimata-pârâtă A. S.R.L. și face obiectul dosarului nr. x/2021

Astfel, prin cererea de chemare în judecată ce face obiectul dosarului nr. x/2021, intimata-pârâtă A. S.R.L. a atacat punctual toate presupusele nereguli invocate de către recurenta - reclamantă din prezenta cauză, considerând că documentul constatator nr. înv. 2/68/16.02.2021 este nelegal și neîntemeiat, solicitând în acest sens, anularea acestuia.

Prin urmare, legătura existentă între cele două cauze este evidentă, în condițiile în care, în justificarea măsurii adoptate, instanța de apel a consemnat aspecte din sentința civilă nr. 289 din 18 februarie 2022, prin care, Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, în declinarea competenței de soluționare a acelei cauze, în favoarea Tribunalului București, secția a VI-a civilă, a reținut că actul constatator privește un raport juridic contractual ce vizează executarea sau neexecutarea de către reclamantă a obligațiilor izvorâte din contractul de achiziție publică - acord cadru, astfel că analiza temeiniciei acestor constatări vizează însăși executarea contractului.

Pentru aceste considerente, Înalta Curte constată că problema litigioasă dedusă judecății prin cererea ce face obiectul dosarului nr. x/2021 - aceea a executării sau neexecutării corespunzătoare a obligațiilor contractuale de către intimata-pârâtă A. S.R.L. - trebuie analizată înainte de problema litigioasă ce face obiectul prezentului dosar și, anume aceea a posibilei incidențe a dreptului recurentei CFR S.A. de a pretinde penalități de întârziere calculate tocmai pentru pretinsa executare necorespunzătoare a contractului.

Pentru toate argumentele ce preced, în temeiul dispozițiilor art. 496 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge ca nefondat recursul declarat de recurenta-reclamantă COMPANIA NAȚIONALĂ DE CĂI FERATE CFR S.A. împotriva încheierii din 18 noiembrie 2022 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VI-a civilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge ca nefondat recursul declarat de recurenta-reclamantă COMPANIA NAȚIONALĂ DE CĂI FERATE CFR S.A. împotriva încheierii din 18 noiembrie 2022 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VI-a civilă, în contradictoriu cu intimata-pârâtă A. S.R.L..

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 25 mai 2023.