ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2708/2022

Ședința publică din data de 14 decembrie 2022

Asupra recursului, reține următoarele:

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Judecătoriei Drobeta Turnu Severin la 14.01.2021, sub nr. x/2021, reclamantul A. a solicitat instanței obligarea pârâtei S.C. B. S.A. la plata sumei de 300.000 euro, reprezentând daune morale și 5.000 euro reprezentând daune materiale, suferite în urma accidentului de circulație în care a fost implicat la 25.09.2019, incident rutier provocat de C.; cu cheltuieli de judecată.

Prin sentința civilă nr. 1784/13.04.2021, Judecătoria Drobeta Turnu Severin a admis excepția necompetenței materiale și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Mehedinți.

Prin sentința nr. 36/18.10.2021, Tribunalul Mehedinți, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a admis în parte cererea de chemare în judecată, a respins capătul de cerere privind obligarea pârâtei la daune materiale, a admis în parte capătul de cerere privind obligarea pârâtei la plata daunelor morale și a obligat pârâta la plata către reclamant a sumei de 20.000 euro, cu titlu de daune morale.

Împotriva acestei sentințe au declarat apel reclamantul și pârâta.

Prin decizia civilă nr. 150/10.03.2022, Curtea de Apel Craiova – secția a II-a Civilă a respins ca nefondate apelurile.

Împotriva acestei decizii a formulat recurs reclamantul, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare.

Motivele de recurs invocate sunt, în esență, următoarele:

Autorul căii de atac arată că a fost implicat într-un accident de circulație în urma căruia a suferit vătămări corporale grave. Susține că instanța de apel a aplicat greșit prevederile art. 1349 alin. (2) și art. 1385 alin. (2) C. civ. în sensul că nu a avut în vedere repararea integrală a prejudiciului și nu a acordat o despăgubire adecvată.

Recurentul-reclamant a indicat în cererea de recurs dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

Intimata-pârâtă nu a depus întâmpinare.

La termenul de la 26.10.2022, judecata recursului a fost suspendată în temeiul dispozițiilor art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ.

La 11.11.2022, recurentul-reclamant a solicitat repunerea cauzei pe rol.

Examinând cu prioritate, în temeiul art. 248 alin. (1) C. proc. civ., admisibilitatea recursului declarat în cauză, Înalta Curte de Casație și Justiție reține următoarele:

Recursul vizează decizia civilă nr. 150/10.03.2022 prin care Curtea de Apel Craiova – secția a II-a Civilă a respins ca nefondate apelurile formulate de reclamantul A. și de pârâta S.C. B. S.A., în cadrul unui litigiu având ca obiect obligarea pârâtei la plata sumei de 300.000 euro, reprezentând daune morale și 5.000 euro reprezentând daune materiale, suferite de reclamant în urma accidentului de circulație produs de intervenientul C..

Față de obiectul cererii de chemare în judecată și față de faptul că intervenientul și pârâta au încheiat o poliță de asigurare RCA pentru autoturismul implicat în evenimentul rutier, instanța supremă reține că prezentul recurs a fost declarat într-un litigiu din materia asigurărilor.

Conform dispozițiilor art. 483 alin. (2) C. proc. civ., astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 310/2018 pentru modificarea și completarea Legii nr. 134/2010 privind C. proc. civ., precum și pentru modificarea și completarea altor acte normative, "nu sunt supuse recursului hotărârile pronunțate în cererile prevăzute la art. 94 pct. 1 lit. a)-j

3

), în cele privind navigația civilă și activitatea în porturi, conflictele de muncă și de asigurări sociale, în materie de expropriere, în cererile pronunțate în materia protecției consumatorilor, a asigurărilor, precum și în cele ce decurg din aplicarea Legii nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligațiilor asumate prin credite."

Legea nr. 310/2018 a intrat în vigoare la 21.12.2018, iar potrivit art. XVIII alin. (1) din Legea nr. 2/2013, cu modificările și completările ulterioare, "dispozițiile art. 483 alin. (2) din Legea nr. 134/2010 privind C. proc. civ., republicată, se aplică proceselor pornite începând cu data de 01 ianuarie 2019". Se reține și că dispozițiile art. III pct. 3 din Legea nr. 310/2018 modifică doar alin. (2) al art. XVIII din Legea nr. 2/2013, dispozițiile alin. (1) din aceeași lege rămânând în vigoare, în forma precitată.

Înalta Curte, față de prevederile art. 24 C. proc. civ., constată că reclamantul a formulat cererea de chemare în judecată la 14.01.2021, ulterior datei de 01.01.2019, fiind astfel aplicabile dispozițiile art. 483 alin. (2) C. proc. civ. în forma modificată.

În sistemul nostru de drept mijloacele procesuale de atac a hotărârilor judecătorești, exercitarea acestora și efectele căilor de atac sunt guvernate de principiul legalității căilor de atac, prevăzut de art. 457 C. proc. civ., regulă ce are și valoare de principiu constituțional, care semnifică instituirea prin lege a căilor de atac și exercitarea lor în condițiile legii, potrivit cu natura și scopul lor și într-o anumită ordine. Prin urmare, în afară de căile de atac prevăzute de lege, nu se pot folosi alte mijloace procedurale în scopul de a se obține reformarea sau retractarea unei hotărâri judecătorești.

Pentru aceste considerente, în temeiul art. 483 alin. (2) C. proc. civ. și dând eficiență prevederilor art. 496 alin. (1) teza a II-a din același cod, Înalta Curte de Casație și Justiție va respinge ca inadmisibil recursul declarat de recurentul-reclamant A. împotriva deciziei nr. 150/10.03.2022, pronunțată de Curtea de Apel Craiova – secția a II-a Civilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge ca inadmisibil recursul declarat de recurentul-reclamant A. împotriva deciziei nr. 150/10.03.2022, pronunțată de Curtea de Apel Craiova – secția a II-a Civilă.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 14 decembrie 2022.