ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2707/2022

Ședința publică din data de 14 decembrie 2022

Asupra cererii de revizuire de față, din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată sub nr. x/2022 pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, A. a solicitat revizuirea deciziei civile nr. 1366/Ap/06.10.2022, pronunțată de Curtea de Apel Brașov – secția Civilă în dosarul nr. x/2021.

În motivarea cererii, revizuenta arată, în esență, că soluția de admitere a excepției prescripției dreptului material la acțiune în ceea ce privește cererea sa de recalculare a pensiei, pronunțată de Tribunalul Brașov și menținută de Curtea de Apel Brașov, încalcă autoritatea de lucru judecat a Deciziei nr. 13/2016 a Înaltei Curți de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept.

Revizuenta și-a întemeiat cererea pe dispozițiile art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

Intimata B. a depus întâmpinare prin care solicitat respingerea cererii ca inadmisibilă.

Examinând cu prioritate, în temeiul art. 248 alin. (1) C. proc. civ., admisibilitatea cererii de revizuire, Înalta Curte de Casație și Justiție reține următoarele:

Revizuirea este o cale de atac extraordinară, de retractare și nesuspensivă de executare, ea putându-se exercita în cazurile și condițiile expres prevăzute de lege.

Art. 509 alin. (1) C. proc. civ. statuează că revizuirea unei hotărâri pronunțate asupra fondului sau care evocă fondul, se poate cere pentru motivele prevăzute de pct. 1-10, iar la alin. (2) se precizează că pentru motivele de revizuire prevăzute la alin. (1) pct. 3, dar numai în ipoteza judecătorului, pct. 4, pct. 7-10 sunt supuse revizuirii și hotărârile care nu evocă fondul.

În cauza dedusă judecății, revizuenta a solicitat revizuirea deciziei civile nr. 1366/Ap/06.10.2022, pronunțată de Curtea de Apel Brașov, în temeiul art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., susținând că este contrară Deciziei nr. 13/2016 a Înaltei Curți de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept.

Potrivit textului de lege indicat mai sus, revizuirea unei hotărâri pronunțate asupra fondului sau care evocă fondul poate fi cerută dacă există hotărâri potrivnice, date de instanțe de același grad sau de grade diferite, care încalcă autoritatea de lucru judecat a primei hotărâri.

Rațiunea reglementării revizuirii prevăzută în art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. o constituie necesitatea de a se înlătura încălcarea autorității de lucru judecat, când instanțele au dat soluții contrare în dosare diferite, dar având aceleași părți, același obiect și aceeași cauză, situație în care executarea sau efectele hotărârilor devin imposibile ca urmare a faptului că fiecare parte se prevalează de hotărârea care îi este favorabilă. Depășirea acestei situații creată de existența hotărârilor potrivnice nu se poate realiza decât prin revizuirea ultimei hotărâri care înfrânge principiul autorității lucrului judecat.

Înalta Curte reține că Decizia nr. 13/2016 a Înaltei Curți de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a fost pronunțată în materia stabilirii caracterului imprescriptibil al acțiunilor în constatarea dreptului la încadrarea în grupe de muncă conform dispozițiilor Ordinului nr. 50/1990. Sesizarea instanței supreme în temeiul art. 519 și urm. C. proc. civ. nu are loc în vederea soluționării unui litigiu între două părți aflate pe poziții adverse și nici în vederea realizării controlului judiciar. Această decizie a fost pronunțată în scopul asigurării unei practici judiciare unitare, într-un cadru procesual particular, astfel că nu poate fi verificată niciuna din condițiile care ar justifica retractarea hotărârii atacate cu revizuire pentru încălcarea autorității de lucru judecat.

În concluzie, revizuirea pentru hotărâri contradictorii presupune recunoașterea preminenței chestiunii litigioase rezolvate, prin autoritatea de lucru judecat a hotărârii care o tranșează. Această hotărâre vizează, în toate cazurile, o situație juridică particulară, într-un raport juridic determinat. Nu au această valență hotărârile pronunțate de Înalta Curte de Casație și justiție în procedurile de asigurare a unei practici unitare, care, deși au atașat atributul obligativității, sunt generate de nevoia de interpretare unitară a legii și nu rezolvă o situație litigioasă determinată, ci una generală; de aceea, a invoca o astfel de decizie cu valența determinată de revizuentă excedează sensul și limitele art. 509 (1) pct. 8 C. proc. civ.

De aceea, pentru argumentele expuse, în temeiul art. 509 alin. (1) pct. 8, art. 513 și art. 519 C. proc. civ., Înalta Curte de Casație și Justiție va respinge, ca inadmisibilă, cererea de revizuire formulată de A..

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge ca inadmisibilă cererea de revizuire formulată de revizuenta A. împotriva deciziei civile nr. 1366/Ap/06.10.2022, pronunțată de Curtea de Apel Brașov – secția Civilă în dosarul nr. x/2021.

Cu drept de recurs în termen de 30 de zile de la comunicare.

Recursul se depune la Înalta Curte de Casație și Justiție.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 14 decembrie 2022.