ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2685/2022

Ședința publică din data de 13 decembrie 2022

Asupra recursului de față, reține următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului București, secția a VI-a civilă la 19.04.2021, sub nr. x/2021, reclamanții A., B., C. și D. au solicitat, în contradictoriu cu pârâții FONDUL DE GARANTARE A ASIGURAȚILOR și E. S.A. și cu moștenitorii defunctului F., în calitate de intervenienți forțați, obligarea pârâților la plata următoarelor sume de bani:

- 20.000 RON cu titlu de despăgubiri pentru daune materiale;

- despăgubiri civile cu titlu de daune morale în cuantum de: 100.000 Euro (echivalent în RON la cursul BNR din ziua plății) pentru A., în calitate de fiu de pe urma defunctei G.; 100.000 Euro (echivalent în RON la cursul BNR din ziua plății) pentru B., în calitate de fiică de pe urma defunctei G.; 100.000 Euro (echivalent în RON la cursul BNR din ziua plății) pentru C. în calitate de fiu de pe urma defunctei G.; 100.000 Euro (echivalent în RON la cursul BNR din ziua plății) pentru D., în calitate de fiu de pe urma defunctei G..

Prin sentința civilă nr. 2817/15.11.2021, pronunțată de Tribunalul București – secția a VI a Civilă, s-a admis, în parte, cererea formulată de reclamanții A., B., C. și D. în contradictoriu cu pârâții FONDUL DE GARANTARE A ASIGURAȚILOR și E. S.A.; au fost obligați pârâții să plătească fiecăruia dintre reclamanții A., B., C. și D. suma de 50.000 RON reprezentând daune morale; au fost respinse restul pretențiilor ca nefondate și a fost respins capătul de cerere referitor la penalitățile de întârziere, ca neîntemeiat.

Împotriva acestei sentințe au declarat apel principal reclamanții A., B., C. și D., solicitând admiterea apelului, schimbarea în totalitate a hotărârii atacate, în sensul admiterii în integralitate a cererii de chemare în judecată.

Împotriva aceleiași sentințe a declarat apel principal și pârâtul FONDUL DE GARANTARE A ASIGURAȚILOR, solicitând admiterea apelului, în principal, admiterea excepției inadmisibilității și excepției lipsei calității procesual pasive și, în subsidiar, schimbarea în tot a hotărârii atacate, în sensul respingerii cererii de chemare în judecată.

Împotriva aceleiași sentințe a declarat apel incident pârâta E. S.A., prin lichidator judiciar H., solicitând admiterea apelului, schimbarea în tot a hotărârii atacate și, rejudecând, să se constate că a intervenit încetarea de drept a judecării cererii de chemare în judecată conform art. 75 alin. (1) din Legea nr. 85/2014.

Prin decizia nr. 915/2022 din 2 iunie 2022, pronunțată de Curtea de Apel București – secția a V-a Civilă, a fost admis apelul principal formulat de apelantul-pârât FONDUL DE GARANTARE A ASIGURAȚILOR și apelul incident formulat de apelanta-pârâtă E. S.A., prin lichidator judiciar H. și, în consecință, a fost anulată, în tot, sentința atacată, a fost admisă excepția inadmisibilității cererii de chemare în judecată formulată de reclamanții A., B., C. și D. în contradictoriu cu pârâtul FONDUL DE GARANTARE A ASIGURAȚILOR, fiind respinsă cererea de chemare în judecată formulată de reclamanții A., B., C. și D. în contradictoriu cu pârâtul FONDUL DE GARANTARE A ASIGURAȚILOR, ca inadmisibilă.

Prin aceeași decizie, în temeiul art. 75 alin. (1) teza finală din Legea nr. 85/2014, s-a dispus încetarea cererii de chemare în judecată formulată de reclamanții A., B., C. și D. în contradictoriu cu pârâtă E. S.A., prin lichidator judiciar H. și cu intervenienții forțați I. și J..

Totodată, s-a respins apelul principal formulat de apelanții-reclamanți A., B., C. și D. împotriva sentinței civile nr. 2817/15.11.2021, pronunțată de Tribunalul București – secția a VI a Civilă în dosarul nr. x/2021, în contradictoriu cu intimații-pârâți FONDUL DE GARANTARE A ASIGURAȚILOR și E. S.A., prin lichidator judiciar H. și cu intimații-intervenienți forțați I. și J., ca nefondat.

A fost obligat fiecare dintre apelanții-reclamanți A., B., C. și D. să plătească câte 450 RON intimaților-intervenienți forțați I. și J., reprezentând cheltuieli de judecată în apel (450 RON fiecare apelant-reclamant x 4 = 1.800 RON).

S-a luat act că apelanții–intimați-reclamanți A., B., C. și D. și-au rezervat dreptul de a solicita cheltuieli de judecată pe cale separată.

Împotriva acestei decizii, recurenții-reclamanți B., A., D. și C. au formulat recurs prin care au solicitat casarea în totalitate a deciziei atacate și, în rejudecare, admiterea cererii de chemare în judecată, în sensul acordării reclamanților a sumelor solicitate cu titlu de daune morale și materiale, precum și obligarea pârâților la plata cheltuielilor de judecată generate de soluționarea acestei cauze pe durata întregului proces civil.

În drept, recursul a fost întemeiat pe dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 6 și 8 C. proc. civ.

La 08 septembrie 2022, în termen legal, intimatul-pârât FONDUL DE GARANTARE A ASIGURAȚILOR a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat, iar la 30 septembrie 2022, intimații-intervenienți au formulat întâmpinare prin care au solicitat respingerea recursului ca nefondat.

Întâmpinările au fost comunicate recurenților-reclamanți, care nu au formulat răspuns la întâmpinare.

Înalta Curte, făcând aplicarea dispozițiilor art. 494, raportat la art. 482 și la art. 248 C. proc. civ., a luat în examinare cu prioritate excepția inadmisibilității recursului, invocată de instanță din oficiu, pe care o apreciază ca întemeiată pentru următoarele considerente:

Unul dintre principiile fundamentale ce guvernează procesul civil este cel al legalității căilor de atac, statuat de prevederile art. 457 C. proc. civ. adoptat prin Legea nr. 134/2010 și care presupune că părțile nu pot uza, în scopul apărării drepturilor și intereselor lor legitime, decât de mijloacele procedurale prevăzute de lege, astfel că ele nu pot exercita decât căile de atac reglementate legal.

Principiul enunțat este consacrat și la nivel constituțional, fiind înscris în art. 129 din Constituție, care prevede dreptul părților și al procurorului de a folosi căile de atac, însă numai în condițiile legii.

Recursul are ca obiect decizia civilă nr. 915/2022 din 2 iunie 2022, pronunțată de Curtea de Apel București – secția a V-a Civilă într-un litigiu circumscris sferei asigurărilor, întrucât pretențiile deduse judecății sunt pretinse de terții vătămați de la asigurătorul de răspundere civilă obligatorie și care au ca temei contractul de asigurare încheiat între asigurător și intervenientul forțat.

Potrivit art. 483 alin. (2) C. proc. civ., astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 310/2018, "Nu sunt supuse recursului hotărârile pronunțate în cererile prevăzute la art. 94 pct. 1 lit. a)-j

3

), în cele privind navigația civilă și activitatea în porturi, conflictele de muncă și de asigurări sociale, în materie de expropriere, în cererile pronunțate în materia protecției consumatorilor, a asigurărilor, precum și în cele ce decurg din aplicarea Legii nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligațiilor asumate prin credite. De asemenea nu sunt supuse recursului hotărârile date de instanțele de apel în cazurile în care legea prevede că hotărârile de primă instanță sunt supuse numai apelului".

Totodată, potrivit art. XVIII alin. (1) din Legea nr. 2/2013, cu modificările și completările ulterioare, "dispozițiile art. 483 alin. (2) din Legea nr. 134/2010 privind C. proc. civ., republicată, se aplică proceselor pornite începând cu data de 01 ianuarie 2019".

Așadar, prin Legea nr. 310/2018, care a intrat în vigoare la 21 decembrie 2018, anterior înregistrării cererii de chemare în judecată deduse judecății - 19.04.2021, legiuitorul a suprimat calea de atac a recursului în ceea ce privește anumite categorii de litigii, printre care se regăsesc și cele izvorând din asigurări.

Prin urmare, raportat la dispozițiile legale citate mai sus, decizia atacată este una definitivă de la pronunțare, în accepțiunea art. 634 alin. (1) pct. 4 teza I C. proc. civ., astfel că nu este susceptibilă de a fi atacată cu recurs.

Având în vedere aceste considerente, Înalta Curte, dând eficiență textelor de lege sus-menționate, în temeiul 496 alin. (1) teza a II-a raportat la art. 499 teza a II-a C. proc. civ., va respinge ca inadmisibil recursul.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de recurenții-reclamanți B., A., D. și C. împotriva deciziei civile nr. 915/2022 din 2 iunie 2022, pronunțată de Curtea de Apel București – secția a V-a Civilă, ca inadmisibil.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 13 decembrie 2022.