ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2608/2022

HOTĂRÂRE

07.12.2022

CAMERĂ

civil_2

RĂSFOIEȘTE: Înalta Curte de Casație și Justiție · 2022
DESCARCĂ: PDF · DOCX 🔒 Pro

Citează această cauză

ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2608/2022 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2022)

Ședința publică din data de 7 decembrie 2022

Deliberând asupra conflictului negativ de competență, din examinarea actelor și lucrărilor dosarului, constată următoarele:

Prin contestația formulată și înregistrată pe rolul Tribunalului Alba – secția I Civilă, sub număr de dosar x/2021, contestatoarea A. a chemat în judecată pe pârâta CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII DOLJ, solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună anularea Deciziei nr. 35562/31.03.2021 emise de către Casa Județeană de Pensii Dolj prin care s-a dispus respingerea cererii de stabilire a pensiei anticipate parțiale, obligarea intimatei să emită o nouă decizie prin care să procedeze la admiterea cererii de pensionare parțiale anticipate înregistrată la data de 30.11.2019 și, în consecință să fie obligată intimata la plata în favoarea contestatoarei a drepturilor cuvenite pensiei anticipate parțiale începând cu data înregistrării cererii, respectiv 30.11.2019, cu cheltuieli de judecată.

În drept, au fost invocate dispozițiile Legii nr. 263/2010 .

Intimata Casa Județeană de Pensii Dolj a depus la dosar întâmpinare prin care a solicitat respingerea contestației.

La termenul de judecată din 6 octombrie 2021, considerându-se lămurită, instanța a închis dezbaterile, în baza art. 394 C. proc. civ. și a reținut cauza spre soluționare, însă, prin aceeași încheiere, a dispus repunerea pe rol a cauzei, stabilind termen la 19 ianuarie 2022.

Prin sentința civilă nr. 200 din 15 februarie 2022, Tribunalul Alba a admis excepția de necompetență teritorială și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Dolj, raportat la împrejurarea că, întrucât cererea de pensionare formulată de contestatoare a fost soluționată de Casa Teritorială de Pensii Dolj, se prezumă că petenta domicilia, la data formulării cererii de pensionare și respectiv a contestației, în raza de competență a Casei Județene de Pensii Dolj.

După declinare, cauza a fost înregistrată la 3 august 2022 pe rolul Tribunalului Dolj – secția conflicte de muncă și asigurări sociale, sub același număr de dosar.

Prin sentința nr. 2187/2022 din 26 octombrie 2022, Tribunalul Dolj – secția conflicte de muncă și asigurări sociale a admis excepția necompetenței sale teritoriale invocată din oficiu și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Alba; a constatat ivit conflictul negativ de competență și a dispus înaintarea dosarului Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea pronunțării regulatorului de competență.

În considerentele acestei sentințe, Tribunalul Dolj a reținut, în esență, că nu a fost legal sesizat cu soluționarea cauzei, întrucât, în speță, momentul prevăzut de art. 131 alin. (1) C. proc. civ. a fost depășit, având în vedere că .

Astfel, efectul neinvocării în termen a excepției de necompetență, este consolidarea competenței în favoarea instanței sesizate, aspect care nu mai poate fi ulterior invocat.

S-a menționat că în acest sens este decizia nr. 31/2019 a Înaltei Curți de Casație și Justiție pronunțată în recurs în interesul legii.

Înalta Curte de Casație și Justiție, constatând existența unui conflict negativ de competență între cele două instanțe, care se declară deopotrivă necompetente de a judeca aceeași pricină, în temeiul dispozițiilor art. 135 alin. (1) C. proc. civ., va pronunța regulatorul de competență, stabilind în favoarea Tribunalul Alba competența de soluționare a cauzei, pentru următoarele considerente:

Potrivit dispozițiilor art. 130 alin. (2) C. proc. civ., în forma modificată prin Legea nr. 310/2018, aplicabilă litigiului pendinte, "Necompetența materială și teritorială de ordine publică trebuie invocată de părți ori de către judecător la primul termen de judecată la care părțile sunt legal citate și pot pune concluzii în fața primei instanțe."

Conform art. 131 C. proc. civ.: "(1) La primul termen de judecată la care părțile sunt legal citate în fața primei instanțe și pot pune concluzii, judecătorul este obligat, din oficiu, să verifice și să stabilească dacă instanța sesizată este competentă general, material și teritorial să judece pricina, consemnând în cuprinsul încheierii de ședință temeiurile de drept pentru care constată competența instanței sesizate. Încheierea are caracter interlocutoriu."

Astfel, spre deosebire de forma anterioară a art. 131 C. proc. civ. care impunea punerea în discuția părților și verificarea competenței la primul termen la care părțile sunt legal citate, textul, în forma modificată face referire la "primul termen de judecată la care părțile sunt legal citate și pot pune concluzii."

Prin urmare, noua reglementare permite ca, în mod excepțional, verificarea competenței și invocarea subsecventă a excepției de necompetență să aibă loc și la termenul imediat următor termenului la care părțile au fost legal citate, dacă s-au ivit alte incidente procedurale, fără a opera sancțiunea decăderii instanței din dreptul de a invoca excepția necompetenței materiale procesuale.

Este de observat, din această perspectivă, că stabilirea limitei temporale pentru invocarea excepției de necompetență teritorială este dată de termenul la care părțile din proces pot pune și concluzii asupra competenței.

În speță, se constată că, la termenul din 6 octombrie 2021, prima instanță învestită, Tribunalul Alba, în temeiul prevederilor art. 392 C. proc. civ., a deschis dezbaterile asupra fondului, dând cuvântul contestatoarei, prin mandatar, pentru susținerea cererii, iar, în temeiul art. 394 C. proc. civ., a dispus închiderea acestora, reținând cauza spre soluționare. Prin aceeași încheiere, Tribunalul Alba a dispus repunerea pe rol a cauzei, stabilind termen la data de 19.01.2022, termen la care a fost admis excepția necompetenței teritoriale și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Dolj.

Din punct de vedere procedural, Înalta Curte constată că termenul stabilit la data de 6 octombrie 2021, la Tribunalul Alba, are semnificația primului "termen de judecată la care părțile sunt legal citate în fața primei instanțe și pot pune concluzii", însă prima instanță nu a invocat excepția de necompetență teritorială și nici nu procedat conform art. 131 alin. (1) și (2) C. proc. civ.

Efectul neinvocării în termen a excepției de necompetență, este consolidarea competenței în favoarea instanței sesizate, aspect care nu mai poate fi ulterior invocat.

În acest sens este și Decizia nr. 31/2019 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, pronunțată în recurs în interesul legii, publicată în Monitorul Oficial nr. 133/19.02.2020 prin care s-a reținut:

"54. De asemenea, chiar și în situația în care nu există o astfel de încheiere interlocutorie prin care s-a reținut competența, de altfel, obligatorie, în temeiul prevederilor art. 131 alin. (1) din C. proc. civ., efectul neinvocării în termen a excepției de necompetență reprezintă stabilizarea competenței în favoarea instanței sesizate, aspect care nu poate fi ulterior ignorat."

Relevante sunt și considerentele paragrafului 71 din decizia invocată, potrivit cărora: "instanța care primește dosarul își poate invoca din oficiu, în condițiile art. 130 alin. (2) și art. 131 din C. proc. civ., necompetența materială procesuală și poate declina competența în favoarea instanței inițial învestite, pentru considerentul că aceasta a devenit competentă prin neinvocarea în termen a excepției de necompetență. Procedând astfel, aceasta nu se transformă într-o instanță de control judiciar, ...., ci doar întrunirea condițiilor prevăzute expres de regulile de invocare a excepției necompetenței materiale procesuale".

În cauză, Tribunalul Dolj învestit de Tribunalul Alba prin hotărârea de declinare a competenței și-a invocat, la rândul său, necompetența teritorială nu în virtutea unor dispoziții legale incidente în raport de obiectul cauzei (deci nu în virtutea normelor de competență propriu-zise), ci exclusiv în legătură cu nerespectarea termenului legal în care putea fi ridicată excepția de necompetență de către prima instanță sesizată.

Tribunalul Dolj a avut în vedere regimul juridic al invocării excepției de necompetență teritorială, în sensul că aceasta ar fi fost ridicată de prima instanță sesizată, cu nesocotirea normei juridice de ordine publică, reglementată prin art. 131 C. proc. civ.

În acest context juridic, față de considerentele expuse, Înalta Curte de Casație și Justiție subliniază că, urmare a neinvocării excepției de necompetență teritorială cu respectarea termenului legal, prima instanță sesizată, Tribunalul Alba, a rămas competentă să judece litigiul.

Așa fiind, văzând și dispozițiile art. 135 alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte de Casație și Justiție va stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Alba, secția I civilă.