ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1247/2025

Ședința publică din data de 18 septembrie 2025

Asupra conflictului negativ de competență, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată la data de 8 octombrie 2024 pe rolul Tribunalului Sibiu, secția I civilă, sub nr. x/2024, contestatorul A., în contradictoriu cu intimata CASA TERITORIALĂ DE PENSII DOLJ, a formulat contestație la decizia de pensionare nr. x/02.08.2024, solicitând instanței să dispună obligarea intimatei la recalcularea pensiei, care a fost stabilită în mod greșit în baza Legii nr. 360/2023 privind sistemul public de pensii de către CASA TERITORIALĂ DE PENSII DOLJ; contestatorul a solicitat obligarea Casei Teritoriale de Pensii Dolj la recalcularea pensiei, cu luarea în considerare a vechimii sale în muncă, a stagiului de cotizare și a tuturor veniturilor indicate în cuprinsul cererii pentru care s-au virat contribuții sociale, precum și emiterea unei noi decizii de pensionare.

La data de 2 decembrie 2024, intimata CASA TERITORIALĂ DE PENSII DOLJ a depus la dosar completare la întâmpinare, prin care a invocat excepția de necompetență teritorială a Tribunalului Sibiu, în temeiul dispozițiilor art. 130 alin. (1) din Legea nr. 360/2023; intimata a solicitat declinarea competenței de soluționarea a cauzei în favoarea Tribunalului Dolj, instanță competentă teritorial să soluționeze cauza, conform domiciliului reclamantului.

Tribunalul Sibiu, secția I civilă, prin sentința nr. 32/2025 din 29 ianuarie 2025, a admis excepția necompetenței teritoriale a Tribunalului Sibiu, invocată de intimata CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII DOLJ; a declinat competența de soluționare a contestației formulate de contestatorul A., în favoarea Tribunalului Dolj.

Pentru a hotărî astfel, instanța a reținut, în esență, că la 8 octombrie 2024, data la care a fost înregistrată la Tribunalul Sibiu contestația formulată împotriva deciziei de pensionare nr. x/02.08.2024, emisă de intimata CASA TERITORIALĂ DE PENSII DOLJ, contestatorul A. avea domiciliul în Mun. Craiova, str. x, jud. Dolj.

Raportat la cadrul procesual, Tribunalul Sibiu a apreciat că sunt incidente în cauză dispozițiile art. 130 alin. (1) din Legea nr. 360/2023 referitoare la stabilirea competenței teritoriale în materia cererilor îndreptate împotriva CNPP sau împotriva caselor teritoriale de pensii având ca obiect drepturile de pensie.

Prin sentința civilă nr. 769/2025 din 15 aprilie 2025, pronunțată de Tribunalul Dolj, secția conflicte de muncă și asigurări sociale, în dosarul nr. x/2024, s-a admis excepția necompetenței teritoriale a Tribunalului Dolj și, pe cale de consecință, s-a declinat competența de soluționare a cauzei având ca obiect contestație decizie de pensionare, în favoarea Tribunalului Sibiu, secția I civilă; s-a constatat ivit conflictul negativ de competență, s-a dispus suspendarea judecății și s-a înaintat dosarul la Înalta Curte de Casație și Justiție pentru soluționarea conflictului negativ de competență.

În argumentarea acestei sentințe, s-a reținut că la momentul verificării competenței teritoriale, contestatorul A. avea deja stabilită reședința în Mun. Sibiu, acesta susținând că locuiește în Mun. Sibiu constant, chiar dinainte de data introducerii acțiunii, motiv pentru care a înțeles să introducă acțiunea la Tribunalul Sibiu.

Întrucât legea stabilește competența teritorială a instanței în circumscripția căreia se află domiciliul reclamantului pentru asigurarea apărării acestuia în litigiu, Tribunalul Dolj a considerat că trebuie avută în vedere locuința efectivă și statornică a părții în favoarea căreia a fost edictată norma. De aceea, împrejurarea că, după introducerea acțiunii, dar anterior momentului verificării competenței de către instanța de judecată, conform art. 131 din C. proc. civ., reclamantul și-a stabilit reședința oficial în circumscripția altei instanțe, nu determină competența instanței în raza căreia se afla domiciliul conform actului de identitate.

Dosarul a fost înregistrat pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția a II-a civilă, sub nr. x/2024, la data de 30 mai 2025.

Analizând actele și lucrările dosarului în vederea emiterii regulatorului de competență, Înalta Curte reține următoarele:

Potrivit art. 133 pct. 2 teza I din C. proc. civ., există conflict negativ de competență când două sau mai multe instanțe și-au declinat reciproc competența de a judeca același proces.

Verificând dacă sunt întrunite cerințele acestui text de lege, Înalta Curte constată că ambele instanțe - Tribunalul Sibiu și Tribunalul Dolj - s-au declarat deopotrivă necompetente să judece aceeași cauză, declinările de competență între instanțele sesizate sunt reciproce și cel puțin una dintre ele este competentă să soluționeze cauza.

Fiind îndeplinite condițiile anterior evocate, Înalta Curte, în calitate de instanță imediat superioară și comună instanțelor aflate în conflict, va proceda la soluționarea prezentului conflict negativ de competență prin emiterea regulatorului de competență.

Cu privire la conflictul negativ de competență, cu a cărui judecată a fost legal sesizată în baza art. 135 alin. (1) din C. proc. civ., Înalta Curte reține că litigiul are ca obiect contestație împotriva unei decizii de recalculare a pensiei, emise de CASA TERITORIALĂ DE PENSII DOLJ, în baza Legii nr. 360/2023 privind sistemul public de pensii.

Normele de procedură care reglementează competența materială a instanțelor în ceea ce privește conflictele de asigurări sociale atribuie tribunalelor plenitudine de competență în această materie.

Potrivit art. 130 alin. (1) din Legea nr. 360/2023 privind sistemul public de pensii, "cererile îndreptate împotriva CNPP sau împotriva caselor teritoriale de pensii, având ca obiect drepturile de pensie și alte drepturi prevăzute de legi cu caracter special, se adresează instanței în a cărei rază teritorială își are domiciliul ori sediul reclamantul".

În ceea ce privește noțiunea de "domiciliu", este adevărat că, potrivit dispozițiilor art. 87 din C. civ. și a celor ale art. 27 din O.U.G. nr. 97/2005 privind evidența, domiciliul, reședința și actele de identitate ale cetățenilor români, domiciliul persoanei fizice, în vederea exercitării drepturilor și libertățile sale civile, este acolo unde aceasta declară că își are locuința principală, iar reședința persoanei fizice este locul unde își are locuința secundară, conform art. 88 din C. civ.

Stabilirea sau schimbarea domiciliului se face cu respectarea dispozițiilor legii speciale și nu operează decât atunci când cel care ocupă sau se mută într-un anumit loc a făcut-o cu intenția de a avea acolo locuința principală; dovada intenției rezultă din declarațiile persoanei făcute la organele administrative competente să opereze stabilirea sau schimbarea domiciliului, iar în lipsa acestor declarații, din orice alte împrejurări de fapt, potrivit dispozițiilor art. 89 din C. civ.

Dovada domiciliului sau a reședinței se face, potrivit prevederilor art. 91 C. civ., cu mențiunile cuprinse în cartea de identitate, iar în lipsa acestor mențiuni ori atunci când acestea nu corespund realității, stabilirea sau schimbarea domiciliului ori a reședinței nu poate fi opusă altor persoane, cu excepția cazului în care domiciliul sau reședința a fost cunoscută prin alte mijloace de cel căruia i se opune.

Însă, din perspectivă procesuală, reclamantul, căruia îi revine sarcina indicării domiciliului prin cererea de chemare în judecată, trebuie să indice drept domiciliu locuința efectivă, indiferent dacă aceasta corespunde sau nu mențiunilor din cartea de identitate (implicit, din evidența autorităților).

Doctrina juridică și jurisprudența națională a fost constantă în ultimele decenii în a aprecia, atât sub imperiul Codului de procedură anterior, cât și după intrarea în vigoare a noului C. proc. civ. că, prin noțiunea de domiciliu, în sens procedural, se înțelege adresa unde partea locuiește în mod efectiv și statornic și unde i se vor comunica actele de procedură îndeplinite pe parcursul procesului precum și hotărârea pronunțată. De fapt, rațiunea indicării adresei de domiciliu prin cererea de chemare în judecată constă tocmai în aceea că aceasta este necesară pentru citarea și comunicarea actelor de procedură întocmite în cadrul procesului, astfel că, ceea ce interesează, sub aspect procedural, nu este domiciliul așa cum apare în evidențele autorităților, ci locuința efectivă unde partea locuiește.

Întrucât legiuitorul a prevăzut că domiciliul este reglementat în vederea exercitării drepturilor și libertăților civile ale persoanei fizice, scopul acestei interpretări constă nu numai în încunoștințarea părții despre existența litigiului, ci și în facilitarea prezentării acesteia în fața instanței pentru a formula apărări și a exercita căile de atac prevăzute de lege.

În speță, la termenul de judecată din 29 ianuarie 2025, la care s-a pus în discuție excepția necompetenței teritoriale a instanței, Tribunalul Sibiu a constatat că începând cu data de 23 octombrie 2024 contestatorul avea stabilită reședința în municipiul Sibiu, astfel cum a rezultat din copia cărții de identitate care a fost depusă la dosar.

Apărătorul contestatorului, doamna avocat B., a arătat că, într-adevăr, viza de flotant a fost obținută recent, însă a susținut faptul că partea pe care o reprezintă domiciliază de mai multă vreme în municipiul Sibiu.

Așadar, în situația particulară a cauzei, ceea ce interesează, pentru determinarea instanței competente teritorial să soluționeze litigiul, este locuința în fapt a contestatorului, care la data promovării acțiunii era în Municipiul Sibiu, acesta fiind și motivul pentru care a înregistrat acțiunea îndreptată împotriva intimatei CASA TERITORIALĂ DE PENSII DOLJ pe rolul Tribunalului Sibiu.

Față de cele anterior expuse, în aplicarea art. 130 alin. (1) din Legea nr. 360/2023, văzând și prevederile art. 87 din C. civ., Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Sibiu, secția I civilă, căruia i se va trimite dosarul spre soluționare.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Sibiu, secția I civilă.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 18 septembrie 2025.