ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2547/2022
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2547/2022 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2022)
Ședința publică din data de 6 decembrie 2022
Asupra cererii de revizuire de față, constată următoarele:
Prin contestația în anulare formulată de contestatorul A. la 16 mai 2018 și înregistrată pe rolul Curții de Apel Brașov, secția civilă, sub nr. x/2018, s-a solicitat retractarea deciziei civile nr. 176 din 26.04.2018, pronunțate de Curtea de Apel Brașov, în dosarul x/2018, cu consecința anulării acestei decizii și rejudecării cererii de revizuire ce a făcut obiectul dosarului civil nr. x/2018, admiterea acesteia și rejudecarea contestației în anulare soluționată prin decizia civilă nr. 460 din 14.12.2017, în dosarul nr. x/2017.
Prin decizia civilă nr. 239/R din 21.06.2018, pronunțată de Curtea de Apel Brașov, secția civilă, în dosarul nr. x/2018, a fost respinsă ca inadmisibilă contestația în anulare formulată de contestator.
Împotriva acestei decizii contestatorul A. a formulat cerere de revizuire în temeiul art. 322 pct. 4 C. proc. civ. de la 1865, prin care a solicitat desființarea în tot a deciziei atacate și judecarea pe fond a cauzei. De asemenea, a solicitat atașarea dosarului nr. x/2011, în care a fost pronunțată decizia nr. 775/R/2011.
Prin decizia nr. 2/R din 13 ianuarie 2020, pronunțată de Curtea de Apel Brașov, secția Civilă, în dosarul nr. x/2019, a fost respinsă ca inadmisibilă cererea de revizuire formulată de revizuent.
Împotriva acestei decizii revizuentul A. a formulat cerere de revizuire în temeiul art. 322 pct. 7 C. proc. civ. de la 1865, prin care a solicitat anularea hotărârii atacate și, în rejudecare, admiterea acțiuni astfel cum a fost formulată.
Revizuentul susține că decizia nr. 775 din 14 iunie 2011, pronunțată de Curtea de Apel Brașov în dosarul nr. x/2011 și decizia nr. 2 din 13.01.2020, pronunțată de aceiași instanță, în dosarul nr. x/2019 sunt hotărâri potrivnice,.
Mai arată recurentul că sunt îndeplinite cerințele de admisibilitate a cererii de revizuire și, în continuare, prezintă argumentele pentru admiterea pe fond a cererii de chemare în judecată.
Prin decizia civilă nr. 297 din 12 septembrie 2022, pronunțată de Curtea de Apel Brașov – secția Civilă, în dosarul nr. x/2022, s-a admis excepția necompetenței materiale a Curții de Apel Brașov și a fost declinată competența materială de soluționare a cererii de revizuire în favoarea Înaltei Curți de Casație și Justiție.
Cauza a fost înregistrată la 14 octombrie 2022 pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție – secția a II-a civilă, sub același număr.
Prin concluziile scrise din 28.11.2022, revizuentul a subliniat că cererea de revizuire este formulată în termen potrivit art. 324 alin. (1) și (3) teza a II-a C. proc. civ. de la 1865, invocând plângerea penală instrumentată de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.
Înalta Curte analizând cu prioritate excepția tardivității, invocată din oficiu, în conformitate cu prevederile art. 137 alin. (1) C. proc. civ. de la 1865, reține că cererea de revizuire este tardiv formulată pentru următoarele considerente:
În prealabil, deși revizuentul și-a întemeiat cererea pe dispozițiile art. 509-513 C. proc. civ., în cauză sunt aplicabile dispozițiile privind revizuirea din C. proc. civ. de la 1865, raportat la data introducerii contestației, respectiv 29.06.2011.
De altfel, prin concluziile scrise din 28.11.2022 revizuentul a indicat motivul de revizuire prevăzut de art. 322 pct. 7 C. proc. civ. de la 1865.
În cauză, revizuentul solicită retractarea deciziei nr. 2/R din 13 ianuarie 2020, pronunțate de Curtea de Apel Brașov, secția Civilă într-o altă cerere de revizuire a unei decizii pronunțate într-o contestație în anulare, respinsă ca inadmisibilă.
Se constată că revizuentul a exercitat mai multe căi extraordinare de atac succesive, care au fost respinse, pornind de la Decizia nr. 464/07.03.2012 a Curții de Apel Brașov din dosarul civil nr. x/2011, prin care a fost respins recursul declarat de A. împotriva sentinței civile nr. 2283/27.10.2011 a Tribunalului Covasna, prin care s-a respins ca tardivă contestația formulată de acesta privind desfacerea contractului individual de muncă.
Potrivit art. 324 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ. de la 1865, termenul de revizuire este de o lună și se va socoti în mod diferit, în funcție de cazul de revizuire incident.
Astfel, cu privire la cazul de revizuire invocat în cauză, prevăzut de art. 322 pct. 7 C. proc. civ. de la 1865, termenul de revizuire curge de la pronunțarea ultimei hotărâri.
Potrivit art. 101 alin. (3) din același cod, termenele statornicite pe ani, luni sau săptămâni se sfârșesc în ziua anului, lunii sau săptămânii corespunzătoare zilei de plecare.
Neexercitarea dreptului procesual în cadrul termenului imperativ stabilit de lege atrage sancțiunea decăderii, prevăzută de art. 103 alin. (1) C. proc. civ. de la 1865.
Obligația părților de a-și exercita drepturile procesuale în cadrul termenelor stabilite de lege reprezintă expresia aplicării principiului privind dreptul persoanei la judecarea procesului său în mod echitabil și într-un termen rezonabil, potrivit art. 6 paragraful 1 din Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, instituirea unor termene procedurale servind unei mai bune administrări a justiției, precum și necesității aplicării și respectării drepturilor și garanțiilor procesuale ale părților.
În cauză, cererea de revizuire a fost formulată cu depășirea termenului de o lună prevăzut de art. 324 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ. de la 1865, având în vedere că decizia a cărei retractare se solicită a fost pronunțată în revizuire, la 13 ianuarie 2020, iar calea extraordinară de atac a fost transmisă Curții de Apel Brașov, la data de 18 iulie 2022.
Înalta Curte a reținut că în cazul reglementat de dispozițiile art. 322 pct. 7 alin. (2) C. proc. civ. de la 1865, termenul de revizuire este de o lună și se calculează de la pronunțarea ultimei hotărâri, respectiv decizia pronunțată de instanță într-o altă cerere de revizuire, fiind împlinit la data de 13 februarie 2020.
Așadar, în condițiile în care decizia a cărei revizuire se solicită este o hotărâre dată tot într-o revizuire întemeiată pe dispozițiile art. 322 pct. 4 C. proc. civ. de la 1865, aceasta este irevocabilă potrivit art. 328 alin. (1) din același cod și nu se comunică, întrucât dispozițiile procedurale nu instituie această obligativitate.
Argumentele revizuentului pentru respingerea excepției tardivității cererii de revizuire nu sunt întemeiate, întrucât termenul curge de la data când partea a luat cunoștință de împrejurările pentru care constatarea infracțiunii nu se mai poate realiza printr-o hotărâre penală, dar nu mai târziu de 3 ani de la data producerii acestora, în situația revizuirii întemeiate pe dispozițiile art. 322 pct. 4 C. proc. civ. de la 1865 și nu în cazul de revizuire prevăzut de art. 322 pct. 7 din același cod, pe care și-a întemeiat prezenta cerere.
Pentru aceste considerente, Înalta Curte, în temeiul art. 324 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ. de la 1865, va respinge ca tardivă cererea de revizuire formulată de revizuentul A. împotriva deciziei nr. 2/R din 13 ianuarie 2020, pronunțate de Curtea de Apel Brașov, secția Civilă, în dosarul nr. x/2019.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge ca tardivă cererea de revizuire formulată de revizuentul A. împotriva deciziei nr. 2/R din 13 ianuarie 2020, pronunțate de Curtea de Apel Brașov, secția Civilă, în dosarul nr. x/2019.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 6 decembrie 2022.