ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2533/2022

Ședința publică din data de 24 noiembrie 2022

Deliberând asupra cererii de revizuire, din examinarea actelor și lucrărilor dosarului, constată următoarele:

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la Judecătoria Motru la data de 16 octombrie 2020, sub nr. x/2020, reclamantul A. a solicitat obligarea pârâtei B. S.A. la plata despăgubirilor morale în cuantum de 190.000 RON, pentru daune aduse demnității, onoarei, cinstei, sănătății și reputației sale prin întreruperea ilegală a energiei electrice pentru atelierul electric, proprietatea familiei sale, în perioada 01.01.2018 – 10.06.2018.

În drept, au fost invocate dispozițiile art. 21, art. 22, art. 44, art. 45 din Constituția României, art. 252, art. 1277, art. 1357, art. 2502, art. 1386 alin. (3) C. civ., art. 62 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 123/2012.

Pârâta B. S.A. a depus la dosar întâmpinare, prin care a invocat excepția autorității de lucru judecat, prevăzută de art. 432 C. proc. civ., în condițiile în care pe rolul instanțelor judecătorești au mai existat trei litigii având aceeași cauză, același obiect și aceleași părți, litigii înregistrate sub dosar nr. x/2014 al Tribunalului Gorj – secția a II-a Civilă, nr. 229/95/2015 al Tribunalului Gorj – secția a II-a Civilă și respectiv nr. 2852/95/2016 al Tribunalului Gorj – secția a II-a Civilă, care au fost soluționate definitiv în favoarea societății pârâte.

Prin sentința nr. 127 din 27 ianuarie 2021, pronunțată de Judecătoria Motru, în dosarul nr. x/2020 a fost admisă excepția necompetenței materiale a Judecătoriei Motru și s-a dispus declinarea soluționării cauzei, în favoarea Tribunalului Gorj - Litigii cu profesioniștii.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Tribunalului Gorj – secția a II-a civilă la data de 16 februarie 2021, sub nr. x/2021.

Prin sentința nr. 38 din 29 martie 2021, pronunțată de Tribunalul Gorj – secția a II-a Civilă, în dosarul nr. x/2021, s-a admis excepția autorității de lucru judecat, invocată de pârâtă prin întâmpinare. S-a respins cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâta B. S.A., având ca obiect – pretenții.

Împotriva acestei sentințe, reclamantul a promovat apel.

Prin decizia nr. 509/2021 din 21 septembrie 2021, pronunțată de Curtea de Apel Craiova – secția a II-a Civilă, în dosarul nr. x/2021, s-a admis apelul declarat de reclamantul A. împotriva sentinței nr. 38 din 29 martie 2021, pronunțată de Tribunalul Gorj – secția a II-a Civilă, pe care a anulat-o și a reținut cauza pentru soluționare.

Prin decizia nr. 695/2021 din 16 noiembrie 2021, Curtea de Apel Craiova, secția a II-a civilă a respins acțiunea formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâta B. S.A., ca fiind formulată împotriva unei persoane lipsite de calitate procesuală pasivă.

Împotriva acestei decizii, la data de 16 decembrie 2021, a declarat recurs reclamantul A., prin care a solicitat admiterea căii extraordinare de atac, casarea hotărârii atacate și trimiterea cauzei spre o nouă judecată instanței de apel, recursul fiind întemeiat pe dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 6 și 8 C. proc. civ.

Prin decizia nr. 1073 din 10 mai 2022 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – secția a II-a Civilă, în dosarul nr. x/2021, a fost respinsă excepția nulității recursului, invocată de intimata-pârâtă B. S.A. A fost respins ca nefondat recursul declarat de reclamantul A. împotriva deciziei nr. 695/2021 din 16 noiembrie 2021, pronunțată de Curtea de Apel Craiova, secția a II-a civilă.

Împotriva acestei decizii a formulat cerere de revizuire revizuentul A. invocând motivul de revizuire prevăzut de art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

Revizuentul arată că instanța nu a observat că în speță există hotărâri potrivnice pronunțate de același complet de judecată al Curții de Apel Craiova respectiv deciziile nr. 509 din 21.09.2021 și 695 din 16 noiembrie 2021 ambele pronunțate în dosarul nr. x/2021.

În acest sens se arată că excepția lipsei calității procesuale pasive nu a fost reținută prin aceste decizii, intimata pârâtă neinvocând această excepție, dimpotrivă a recunoscut existența relațiilor contractuale.

Revizuentul indică și alte hotărâri potrivnice deciziei atacate, respectiv decizia nr. 308 din 15.07.2020 pronunțată de Curtea de Apel Craiova în dosarul nr. x/2018, decizia nr. 158 din 10 martie 2021 pronunțată în dosarul nr. x/2020, decizia nr. 117 din 24.02.2021 pronunțată în dosarul nr. x/2020, decizia nr. 989/2.10.2018 pronunțată în dosarul nr. x/2017 de aceiași instanță.

În consecință, arată revizuentul, sunt întrunite condițiile invocării revizuirii deoarece există hotărâri potrivnice pronunțate în dosare diferite, există tripla identitate de părți, obiect și cauză, iar deciziile pronunțate de instanțele pronunțate de instanțele devolutive și de Înalta Curte în dosarul nr. x/2017, respectiv decizia nr. 982 din 2.10.2018 și decizia nr. 265 din 9.02.2021 au autoritate de lucru judecat, sub aspect pozitiv, față de hotărârea ce face obiectul cererii de revizuire.

Prin întâmpinarea formulată intimata a invocat inadmisibilitatea cererii de revizuire cu privire la neîndeplinirea condițiilor de admisibilitate a motivului de revizuire invocat.

Înalta Curte, analizând cererea de revizuire din perspectiva motivului invocat, o va respinge pentru considerentele ce succed.

Potrivit dispozițiilor art. 509 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., revizuirea unei hotărâri pronunțate asupra fondului sau care evocă fondul poate fi cerută dacă există hotărâri definitive potrivnice, date de instanțe de același grad sau de grade diferite, care încalcă autoritatea de lucru judecat a primei hotărâri.

Fundamentul acestui motiv de revizuire îl reprezintă autoritatea de lucru judecat și presupune îndeplinirea mai multor condiții cumulative: să existe hotărâri definitive contradictorii, hotărârile să fie pronunțate în aceeași pricină, deci, să existe tripla identitate de elemente - părți, obiect și cauză, hotărârile să fie pronunțate în dosare diferite, iar în cel de-al doilea proces să nu se fi invocat excepția autorității de lucru judecat sau, dacă a fost invocată, să nu se fi discutat.

Așadar, revizuirea pentru contrarietate de hotărâri își are suportul logic în respectarea puterii lucrului judecat, în situația în care instanțele au dat soluții contrare, a căror executare este imposibilă ca urmare a faptului ca fiecare parte se prevalează de hotărârea care îi este favorabila, iar ieșirea din situația anormală, creată de existența hotărârilor potrivnice, nu se poate realiza decât prin revizuirea și anularea ultimei hotărâri care înfrânge principiul autoritarii de lucru judecat.

Trebuie menționat că instanța competentă să se pronunțe asupra revizuirii întemeiate pe dispozițiile art. 509 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ. nu exercită un control judiciar asupra legalității și temeiniciei hotărârilor contradictorii, nu are căderea să aprecieze care dintre hotărârile considerate potrivnice conține soluția corectă, ci verifică numai dacă ultima hotărâre a fost pronunțată cu încălcarea principiului puterii lucrului judecat ce rezultă din prima hotărâre și, în caz afirmativ, procedează la anularea ultimei hotărâri.

Scopul reglementării acestui motiv de revizuire nu este cel al îndreptării hotărârilor greșite prin anularea acestora și pronunțarea altora, ci respectarea principiului autorității de lucru judecat, prin restabilirea situației determinate de nesocotirea acestuia.

Din perspectiva motivului de revizuire prevăzut de art. 509 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., revizuentul a arătat că există hotărâri potrivnice cu privire la reținerea excepția lipsei calității procesuale pasive în litigiile purtate între părți.

Astfel, în cauza dedusă judecății, revizuentul arată că instanța nu a observat că în speță există hotărâri potrivnice pronunțate de Curtea de Apel Craiova, respectiv deciziile nr. 509 din 21.09.2021 și 695 din 16 noiembrie 2021 pronunțate în dosarul nr. x/2021.

Înalta Curte constată că aceste decizii au fost pronunțate în dosarul nr. x/2021 în care a fost pronunțată și decizia nr. 1073 din 10 mai 2022 a Înaltei Curți de Casație și Justiție – secția a II-a Civilă, a cărei revizuire se solicită prin prezentul demers judiciar.

Prin decizia atacată cu revizuire s-a reținut că motivul admiterii excepției lipsei calității procesuale pasive a fost acela că, în ceea ce privește perioada 1.01.2018 – 10.06.2018, pârâta nu a fost parte a raportului juridic dedus judecății, iar reclamantul nu a justificat identitatea cerută de lege pentru a se putea stabili calitatea procesuală pasivă a pârâtei.

Având în vedere că această decizie este pronunțată în recurs, iar deciziile nr. 509 din 21.09.2021 și 695 din 16 noiembrie 2021 sunt pronunțate în același dosar în faza procesuală a apelului, respectiv dosarul nr. x/2021, nu este îndeplinită condiția privind pronunțarea deciziilor pretins contradictorii în cauze diferite.

Revizuentul a indicat și alte hotărâri potrivnice deciziei atacate, respectiv decizia nr. 308 din 15.07.2020 pronunțată de Curtea de Apel Craiova în dosarul nr. x/2018, decizia nr. 158 din 10 martie 2021 pronunțată în dosarul nr. x/2020, decizia nr. 117 din 24.02.2021 pronunțată în dosarul nr. x/2020, decizia nr. 989/2.10.2018 pronunțată în dosarul nr. x/2017 de aceiași instanță.

Înalta Curte reține că în aceste dosare cauza este diferită de cea a dosarului pendinte deoarece, deși reclamantul solicită daune în toate dosarele, acestea privesc perioade diferite, pentru care a fost administrat un probatoriu distinct care a fundamentat deciziile pronunțate.

Așadar faptele deduse judecății sunt diferite, motiv pentru care soluțiile pronunțate în aceste dosare nu pot avea caracter potrivnic.

Pe de altă parte, în dosarul în care a fost pronunțată decizia a cărei revizuire se solicită, cauza a fost soluționată pe excepția lipsei calității procesuale pasive, iar nu pe fond, prin urmare și din această perspectivă nu este întrunită condiția privind existența unor decizii pretins contradictorii, atât timp cât fondul cauzei nu a fost soluționat în mod diferit.

Ca atare, se constată că nu sunt întrunite în mod cumulativ cerințele impuse de dispozițiile art. 509 pct. 8 din C. proc. civ., neexistând identitate de obiect.

În raport de aceste împrejurări, Înalta Curte urmează a respinge cererea formulată de revizuentul A. împotriva deciziei nr. 1073 din 10 mai 2022 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – secția a II-a Civilă, în dosarul nr. x/2021.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge ca nefondată cererea de revizuire formulată de revizuentul A. împotriva deciziei nr. 1073 din 10 mai 2022 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – secția a II-a Civilă, în dosarul nr. x/2021, în contradictoriu cu intimata B. S.A.

Cu drept de recurs în termen de 30 de zile de la comunicare la Completul de 5 judecători al Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 24 noiembrie 2022.