ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2442/2022

Ședința publică din data de 16 noiembrie 2022

Asupra cererii de revizuire de față:

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

În primul litigiu, prin contestația înregistrată, pe rolul Tribunalului Mehedinți, sub dosar nr. x/2020, s-a solicitat anularea atât a deciziei nr. 22789/04.11.2020, cât și a deciziei de revizuire nr. 22789/09.02.2021, precum și obligarea intimatei la emiterea unei noi decizii cu valorificarea adeverinței nr. x/28.11.2008 emisă de S.C. A. S.A. și a sentinței nr. 1107/19.05.2008 pronunțată de Tribunalul Mehedinți în dosar nr. x/2008

Prin sentința civilă nr. 68 din data de 04 martie 2021, pronunțată de către Tribunalul Mehedinți, secția conflicte de muncă și asigurări sociale, în dosarul nr. x/2020, a fost respinsă contestația formulată de contestatoarea B. în contradictoriu cu intimata Casa Teritorială de Pensii Mehedinți.

Prin decizia nr. 2645/2021 din 15 septembrie 2021, Curtea de Apel Craiova – secția de litigii de muncă și asigurări sociale a admis apelul declarat de către apelanta contestatoare B. împotriva sentinței civile nr. 68 din data de 04 martie 2021, pronunțată de către Tribunalul Mehedinți, secția conflicte de muncă și asigurări sociale, în dosarul nr. x/2020, în contradictoriu cu intimata Casa Județeană de Pensii Mehedinți; a schimbat sentința civilă nr. 68 din data de 04 martie 2021, în sensul că a admis contestația, a anulat decizia nr. 22789/04.11.2020 și decizia nr. 22789/09.02.2021, a obligat intimata la emiterea unei decizii de pensie prin care să fie valorificată activitatea desfășurată în grupa a II-a de muncă în perioada 22.02.1982-01.04.2001 în procent de 100% conform mențiunilor din adeverința nr. x/28.11.2008 eliberată de S.C. A. S.A.; totodată, a obligat intimata către apelantă la plata sumei de 1300 RON cheltuieli de judecată, fond și apel.

În al doilea litigiu, prin cererea formulată la 07.12.2021 și înregistrată sub nr. x/2021, pe rolul Tribunalului Mehedinți, contestatoarea B. în contradictoriu cu pârâta Casa Teritorială de Pensii Mehedinți a formulat contestație împotriva deciziei nr. 190235/12.11.2021, privind acordarea pensiei pentru limită de vârstă, emisă de Casa Județeană de Pensii Mehedinți, solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța, să se dispună admiterea contestației, anularea deciziei contestate și obligarea pârâtei să emită o nouă decizie cu recalcularea punctajului mediu anual.

Prin sentința civilă nr. 69/14.04.2022, pronunțată de Tribunalul Mehedinți, în dosarul nr. x/2021, s-a admis în parte contestația formulată de contestatoarea B., în contradictoriu cu intimata Casa Teritorială de Pensii Mehedinți; s-a dispus anularea parțială a deciziei nr. 190235 din 12.11.2021, emisă de Casa Județeană de Pensii Mehedinți privind acordarea pensiei pentru limită de vârstă; a fost obligată pârâta Casa Județeană de Pensii Mehedinți să valorifice întreaga perioadă de grupa a II-a de muncă, 22.02.1982 - 01.04.2021, respectiv 19 ani, 1 lună și 9 zile conform Adeverinței nr. x/28.11.2008 eliberată de S.C. A. S.A. și conform deciziei nr. 2645/15.09.2021 a Curții de Apel Craiova în dosar nr. x/2020 și emiterea unei noi decizii de pensie pe numele reclamantei, de la data îndeplinirii cumulative a condițiilor de pensionare cu reducerea vârstei standard de pensionare, ținând cont de întreaga perioadă de grupă de muncă II; s-au respins restul pretențiilor formulate.

Prin decizia nr. 2189 din 28 septembrie 2022 pronunțată în dosarul nr. x/2021, Curtea de Apel Craiova – secția de litigii de muncă și asigurări sociale a admis apelul declarat de pârâta Casa Teritorială de Pensii Mehedinți împotriva sentinței civile nr. 69/14.04.2022, pronunțată de Tribunalul Mehedinți, în dosarul nr. x/2021, în contradictoriu cu intimata-pârâta B., a schimbat în parte sentința apelată nr. 69/14.04.2022, pronunțată de Tribunalul Mehedinți, în dosarul nr. x/2021, în sensul că a respins, în tot, contestația formulată.

Împotriva acestei din urmă decizii a promovat cerere de revizuire B., prin care a solicitat, în temeiul art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., admiterea cererii formulate, anularea deciziei civile nr. 2189 din 28.09.2022, pronunțată de Curtea de Apel Craiova și trimiterea cauzei spre rejudecare.

În motivarea cererii de revizuire s-a arătat că, în dosarul nr. x/2021, Curtea de Apel Craiova a pronunțat decizia civilă nr. 2189, definitivă la 28.09.2022, prin care s-a soluționat cererea de chemare în judecată având ca obiect contestație decizie de pensionare nr. 190235 din 12.11.2021, în sensul că s-a admis apelul, s-a schimbat în parte sentința apelată, cu consecința respingerii, în tot, a contestației formulate.

Anterior, prin decizia civilă nr. 2645 din 15.09.2021 a Curții de Apel Craiova, pronunțate în dosarul nr. x/2020, definitivă la 15.09.2021, s-a dispus admiterea apelului, s-a schimbat sentința în sensul că s-a admis contestația; s-a anulat decizia nr. 22789/04.11.2020 și decizia nr. 22789/09.02.2021; a fost obligată intimata la emiterea unei decizii de pensie prin care să fie valorificată activitatea desfășurată în grupa a II-a de muncă, în perioada 22.02.1982-01.04.2001 în procent de 100%, conform mențiunilor din adeverința nr. 1297/28.1 1.2008, eliberată de S.C. A. S.A..

Revizuenta a mai arătat că, în cadrul dosarului nr. x/2021, a fost invocată excepția autorității de lucru judecat, iar instanța de fond Tribunalul Mehedinți a admis în parte contestația formulată; a dispus anularea parțială a deciziei nr. 190235 din 12.11.2021, emisă de Casa Județeană de Pensii Mehedinți privind acordarea pensiei pentru limită de vârstă; a obligat pârâta Casa Județeană de Pensii Mehedinți să valorifice întreaga perioadă de grupa a II-a de muncă, 22.02.1982 - 01.04.2021, respectiv 19 ani, 1 lună și 9 zile conform adeverinței nr. x/28.11.2008, eliberată de S.C. A. S.A. și conform deciziei nr. 2645/15.09.2021 a Curții de Apel Craiova în dosar nr. x/2020 și emiterea unei noi decizii de pensie pe numele reclamantei, de la data îndeplinirii cumulative a condițiilor de pensionare cu reducerea vârstei standard de pensionare, ținând cont de întreaga perioadă de grupă de muncă II, dar instanța de apel a ignorat acest element, cu toate că acest aspect a fost arătat și prin concluzile orale susținute.

Revizuenta a arătat că cele două hotărâri definitive, respectiv decizia civilă nr. 2189 din 28.09.2022 și decizia civilă nr. 2645 din 15.09.2021, pronunțate de Curtea de Apel Craiova asupra aceluiași litigiu privind decizia de pensionare, având aceleași părți, obiect și cauză, conțin dispoziții potrivnice, care încalcă autoritatea de lucru judecat a primei hotărâri, motiv pentru care se impune revizuirea deciziei civile nr. 2189 din 28.09.2022, în temeiul art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

Totodată, cauză dedusă judecății, având ca obiect contestație decizie de pensionare pentru motive care nu țin de persoana numitei B., este consecința exclusivă a nepunerii în executare, în mod real, de către intimata Casa Județeană de Pensii Mehedinți a deciziei civile nr. 2645 din 15.09.2021, pronunțată de Curtea de Apel Craiova, în dosarul nr. x/2020, având ca obiect contestație împotriva unei decizii de pensionare.

Apreciază revizuenta că cele două hotărâri sunt contradictorii, deoarece prin decizia civila nr. 2645 din 15.09.2021, Curtea de Apel Craiova a obligat intimata la emiterea unei decizii de pensie prin care să fie valorificată activitatea desfășurată în grupa a II-a de muncă, în perioada 22.02.1982-01.04.2001, în procent de 100%, conform mențiunilor din adeverința nr. x/28.11.2008, eliberată de S.C. A. S.A., respectiv 19 ani I luna și 9 zile, și chiar dacă intimata nu valorifică decât parțial adeverința nr. x/28.11.2008, eliberată de S.C. A. S.A., respectiv 16 ani 4 luni și 26 de zile, prin decizia civilă nr. 2189 din 28.09.2022 tot Curtea de Apel Craiova respinge contestația formulată.

Examinând cererea de revizuire dedusă judecății, prin raportare la dispozițiile art. 513 alin. (3) C. proc. civ., Înalta Curte reține următoarele:

În ceea ce privește revizuirea, cale extraordinară de atac, dispozițiile legale care o reglementează sunt de strictă interpretare, astfel că exercitarea ei nu poate avea loc decât în cazurile și în condițiile prevăzute în mod expres de lege.

Conform art. 513 alin. (3) C. proc. civ., se constată că dezbaterile în cadrul unei cereri de revizuire sunt limitate la admisibilitatea revizuirii și la faptele pe care se întemeiază. Prin urmare, în cadrul acestei căi de retractare se analizează prioritar condițiile de admisibilitate, cadru în care nu se repun în discuție și nu se cercetează chestiuni ce țin de fondul cauzei, ci se verifică aspecte procedurale vizând îndeplinirea condițiilor de admisibilitate.

Potrivit art. 509 pct. 8 C. proc. civ., "Revizuirea unei hotărâri pronunțate asupra fondului sau care evocă fondul poate fi cerută dacă: … există hotărâri definitive potrivnice, date de instanțe de același grad sau de grade diferite, care încalcă autoritatea de lucru judecat a primei hotărâri".

Astfel, invocarea normei de drept citate presupune îndeplinirea cumulativă a următoarelor condiții: existența unor hotărâri judecătorești definitive, care să fie contradictorii; hotărârile să fie date de instanțe de același grad sau de grade diferite; cea de-a doua hotărâre să fie pronunțată cu nesocotirea autorității de lucru judecat; hotărârile să fie date în dosare diferite; în al doilea proces să nu se fi invocat excepția autorității de lucru judecat sau, dacă a fost invocată, instanța să fi omis să se pronunțe asupra ei; să se ceară anularea celei de-a doua hotărâri, deoarece aceasta a fost pronunțată cu încălcarea autorității de lucru judecat.

Prin urmare, hotărârile pretins contradictorii trebuie să fi fost pronunțate în procese sau dosare diferite, iar în al doilea proces, să nu fi fost invocată autoritatea de lucru judecat, sau chiar dacă a fost invocată, să nu se fi discutat.

În ipoteza în care, însă, în litigiul în care a fost dată cea din urmă hotărâre, instanța s-a pronunțat asupra autorității de lucru judecat, acest aspect nu mai poate fi reanalizat de către instanța de revizuire.

Rațiunea acestei condiții este aceea ca instanța de revizuire învestită cu soluționarea unei cereri întemeiate pe art. art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., să nu încalce ea însăși autoritatea de lucru judecat a hotărârii a cărei anulare se solicită.

Autoritatea de lucru judecat, respectiv efectele lucrului judecat sunt reglementate în art. 430 C. proc. civ., respectiv art. 431 C. proc. civ., rațiunea acestei reglementări o constituie necesitatea de a se înlătura încălcarea autorității de lucru judecat atunci când instanțele au dat soluții contrare în dosare diferite, atât în ceea ce privește efectul negativ, cât și cel pozitiv.

În aplicarea dispozițiilor art. 513 alin. (3) din C. proc. civ., Înalta Curte constată că prezenta cerere de revizuire este inadmisibilă, întrucât nu sunt îndeplinite, în mod cumulativ, condițiile expres cerute de lege.

În speță, revizuenta invocă efectul pozitiv, respectiv autoritatea de lucru judecat a deciziei nr. 2645/2021 din 15 septembrie 2021, pronunțată de Curtea de Apel Craiova – secția de litigii de muncă și asigurări sociale în sensul că aceasta a obligat intimata la emiterea unei decizii de pensie prin care să fie valorificată activitatea desfășurată în grupa a II-a de muncă în perioada 22.02.1982-01.04.2001 în procent de 100% conform mențiunilor din adeverința nr. x/28.11.2008 eliberată de S.C. A. S.A., respectiv 19 ani I luna și 9 zile, și chiar dacă intimata nu valorifică decât parțial adeverința nr. x/28.11.2008, eliberată de S.C. A. S.A., respectiv 16 ani 4 luni și 26 de zile, prin decizia civilă nr. 2189 din 28.09.2022 tot Curtea de Apel Craiova respinge contestația formulată.

În litigiul finalizat prin hotărârea a cărei revizuire se solicită, Curtea de Apel Craiova – secția de litigii de muncă și asigurări sociale, examinând apelul formulat de pârâta Casa de Pensii Mehedinți, a ținut cont de problemele de drept dezlegate prin decizia nr. 2645/2021 din 15 septembrie 2021, pronunțate de Curtea de Apel Craiova – secția de litigii de muncă și asigurări sociale în dosarul x/2020

Astfel, se observă că, în considerentele sentinței nr. 69/2022 din 14 aprilie 2022, pronunțate de Tribunalul Mehedinți în dosarul nr. x/2021, prima instanță a reținut următoarele: "Potrivit adeverinței nr. x/28.11.2008 eliberată de S.C. A. S.A. perioada desfășurată de reclamantă în grupa a II-a în procent de 100% este 22.02.1982 – 01.04.2001, mențiuni validate deja de o hotărâre judecătorească, sentința civilă nr. 1107/19.05.2008 pronunțată de Tribunalul Mehedinți în dosarul nr. x/2008, definitivă și irevocabilă, argumente reținute și în Decizia nr. 2645/15.09.2021 de Curtea de Apel Craiova, în dosarul nr. x/2020 și în baza cărora prin decizia arătată a obligat pârâta Casa Județeană de Pensii Mehedinți să emită o nouă decizie de pensie prin care să fie valorificată activitatea desfășurată în grupa a II-a de muncă în perioada 22.02.1982 – 01.04.2001 în procent de 100% conform mențiunilor din adeverința nr. x/28.11.2008 eliberată de S.C. A. S.A.

Ca atare, stagiul de cotizare realizat de reclamantă în grupa a II-a de muncă, în procent de 100% conform acestei adeverințe și a hotărârilor judecătorești definitive este de 19 ani 1 lună și 9 zile și nu 16 ani 4 luni și 26 de zile cum s-a reținut în decizia de pensie nr. 190235/12.11.2021".

Raportat la precizările pârâtei din notele de ședință depuse la dosarul tribunalului, s-a reținut că "pârâta nu mai putea repune în discuție stagiul de cotizare în grupa a II-a de muncă dovedit de reclamantă și tranșat prin hotărâri judecătorești definitive… Astfel, decizia de pensie contestată în care pârâta reține un alt stagiu de cotizare în grupa a II-a de muncă – 16 ani 4 luni și 26 zile – în baza unor proprii interpretări încalcă autoritatea de lucru judecat de care se bucură o hotărâre judecătorească definitivă conform art. 430 C. proc. civ.."

Împotriva sentinței nr. 69/2022 din 14 aprilie 2022, pronunțate de Tribunalul Mehedinți în dosarul nr. x/2021, pârâta Casa de Pensii Mehedinți a formulat apel, prin care a susținut că în mod greșit a fost obligată la valorificarea întregii perioade 22.02.1982-01.04.2001 ca fiind lucrată în grupa a II-a de muncă, în procent de 100%, pe considerentul consemnării acestei perioade în adeverința eliberată de angajator și ca efect al autorității de lucru judecat al deciziei nr. 2645/2021, fără a ține seama că intimata-reclamantă nu a desfășurat activitate în toată aceasta perioadă.

În situația de față, Înalta Curte constată că, prin decizia nr. 2189 din 28 septembrie 2022, dată în dosarul nr. x/2021, instanța de apel a reținut în considerente următoarele: "însuși dispozitivul deciziei nr. 2645/15.09.2021 obligă la emiterea unei decizii de pensie prin care să fie valorificată activitatea desfășurată în grupa a II-a de muncă în perioada 22.02.1982 – 01.04.2001 în procent de 100 % conform mențiunilor din adeverința nr. x/28.11.2008 eliberată de S.C. A. S.A., iar considerentele deciziei nr. 2645/15.09.2021, subsumate limitelor învestirii instanței de apel, privesc procentul de 100 % al încadrării activității desfășurate".

De asemenea, decizia ce face obiectul cererii de revizuire reține incidența dispozițiilor art. 430 din C. proc. civ. și art. 431 alin. (2) din același cod statuând că, "în speță, atât dispozitivul, cât și considerentele sentinței nr. 1107/19.05.2008 pronunțată de Tribunalul Mehedinți în dosarul nr. x/2008 și ale deciziei nr. 2645/15.09.2021 pronunțată de Curtea de Apel Craiova în dosarul nr. x/2020 obligă la valorificarea adeverinței nr. x/28.11.2008 în limitele legii, respectiv corespunzător activității desfășurate în grupa a II-a de muncă și timpului efectiv lucrat în perioada 22.02.1982 – 01.04.2001, în procent de 100 %, fiind de neconceput ca încadrarea în grupă superioară de muncă să vizeze perioade care nu constituie vechime în muncă și, respectiv, stagiu de cotizare".

Așa fiind, Înalta Curte constată că, în litigiul finalizat cu decizia a cărei revizuire se solicită, a fost analizată autoritatea de lucru judecat a deciziei nr. 2645/2021 din 15 septembrie 2021, pronunțată de Curtea de Apel Craiova – secția de litigii de muncă și asigurări sociale.

În acest context, cum în considerentele deciziei a cărei revizuire se solicită a fost analizată autoritatea de lucru judecat a hotărârii invocate și raportat la dispozițiile legale menționate, instanța de revizuire nu poate să efectueze un control judiciar asupra dezlegării date respectivei chestiuni a autorității de lucru judecat de către instanța în fața căreia s-a invocat acest aspect, așa cum tinde să solicite revizuenta.

Nu îi este permis instanței de revizuire să se transforme în instanță de recurs și să cenzureze modalitatea în care o altă instanță a dat efect sau nu autorității de lucru judecat în forma sa pozitivă. Din moment ce o instanță s-a pronunțat asupra acestui aspect, infirmarea unei astfel de soluții se poate face exclusiv într-o cale de atac de reformare, și nu pe calea unei revizuiri formulate în baza art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., în care instanța este chemată să statueze ea însăși asupra incidenței acestei instituții și nu să cenzureze o judecată anterioară.

Prin cererea de revizuire de față nu se urmărește retractarea unei decizii pronunțate cu nesocotirea autorității de lucru judecat, ci rediscutarea modului în care curtea de apel a rezolvat problema incidenței dispozițiilor art. 430 din C. proc. civ. și art. 431 alin. (2) din același cod, operațiune evident nepermisă.

Așa fiind, din cele menționate anterior, rezultă că în speță nu este îndeplinită condiția dedusă din dispozițiile art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., potrivit căreia în al doilea proces să nu se fi analizat autoritatea de lucru judecat.

Față de considerentele expuse, în temeiul art. 513 alin. (3) din C. proc. civ., Înalta Curte va respinge, ca inadmisibilă, cererea de revizuire formulată de revizuenta B..

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge ca inadmisibilă cererea de revizuire formulată de revizuenta B. împotriva deciziei nr. 2189 din 28 septembrie 2022 pronunțată de Curtea de Apel Craiova – secția de litigii de muncă și asigurări sociale, în dosarul nr. x/2021.

Cu recurs în 30 de zile de la comunicare, care se depune la Înalta Curte de Casație și Justiție.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 16 noiembrie 2022.