ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2347/2022

Ședința publică din data de 9 noiembrie 2022

Asupra recursului de față, constată și reține următoarele:

Prin cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul Inspectoratul pentru Situații de Urgență "Mr. A." al județului Bacău înregistrată pe rolul Tribunalului Bacău la 20 mai 2021 sub nr. x/2021 s-a solicitat, în contradictoriu cu S.C. B. S.A. și cu C., obligarea în solidar a pârâților la plata sumei de 596.779,18 RON, reprezentând despăgubiri pentru acoperirea prejudiciului rezultat ca urmare a avarierii autospecialei de intervenție, descarcerare, acordarea asistenței medicale de urgență.

Prin sentința civilă nr. 296/2021 din 23 septembrie 2021, Tribunalul Bacău – secția a II-a civilă și de contencios administrativ și Fiscal a admis excepția lipsei calității procesuale active și a respins cererea reclamantului ca fiind formulată de o persoană fără calitate procesuală activă.

Împotriva acestei sentințe, reclamantul a declarat apel, care a fost respins ca nefondat prin decizia nr. 281/2022 din 23 martie 2022, pronunțată de Curtea de Apel Bacău – secția I Civilă.

Împotriva acestei decizii, reclamantul a declarat recurs.

În motivare, recurentul-reclamant a susținut că hotărârea Curții de Apel Bacău nu cuprinde motivele pe care se întemeiază, cuprinde motive contradictorii și străine de natura cauzei.

Recurentul-reclamant a arătat că instanța de apel a tratat criticile sale într-o modalitatea expeditivă, lacunară. Deși apelul este o cale de atac devolutivă, nu a avut loc o reevaluare atât în fapt, cât și în drept a litigiului pendinte și că în fapt hotărârea pronunțată în apel nu reprezintă decât o reluare a considerentelor primei instanțe, fără a fi aduse minime elemente de noutate, corelativ caracterului devolutiv.

Astfel cum a susținut recurentul-reclamant, considerentele instanței de apel în sensul că legiuitorul a făcut o distincție clară între persoana prejudiciată și mandatarii săi sunt contradictorii și străine de natura cauzei și că, deși, în anumite situații, o persoană prejudiciată ar putea să mandateze o altă persoană pentru a-i reprezenta interesele în vederea recuperării pagubei, această ipoteză nu poate fi reținută în cauză.

Recurentul-reclamant a mai susținut că nu rezultă raționamentul instanței de apel în sensul în care legea ar face distincția între persoana prejudiciată și mandatarii săi și că în decizia atacată nici nu se regăsește o analiză particularizată, în sensul în care mandatarul nu s-ar regăsi printre persoanele prejudiciate.

Mai mult, față de întreaga conjunctură faptică, față de modalitatea de utilizare a autospecialei, având în vedere că aceasta a fost achiziționată pentru dotarea și exploatarea sa, recurentul-reclamant a arătat că a fost prejudiciat prin avarierea bunului mobil.

A mai susținut recurentul-reclamant că decizia recurată nu conține argumentele pentru care s-ar fi reținut apărările intimatei, dar mai ales motivele pentru care susținerile sale au fost lipsite de eficiență.

Un alt motiv de casare vizează faptul că hotărârea recurată a fost dată cu încălcarea și aplicarea greșită a normelor de drept material.

Potrivit recurentului-reclamant, elementul central al litigiului pendinte este recunoașterea și atribuirea calității de persoană prejudiciată, în sensul Legii nr. 132/2017, astfel încât să nu existe incertitudini asupra legitimității procesuale active, sens în care a invocat dispozițiile art. 2 alin. (1) pct. 20 din Legea nr. 132/2017.

Potrivit recurentului-reclamant, instanța de apel a interpretat și a aplicat greșit art. 2 alin. (1) pct. 19 din Legea nr. 132 2017.

A mai susținut recurentul-reclamant că în textul legii nu se regăsește cerința identității între persoana prejudiciată prin producerea riscului asigurat și proprietarul bunului avariat.

În drept, au fost invocate dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 6 și 8 C. proc. civ.

Intimații-pârâți nu au depus întâmpinări.

Analizând cu prioritate, în conformitate cu dispozițiile art. 494, raportat la art. 482 și la art. 248 alin. (1) C. proc. civ., excepția inadmisibilității recursului, Înalta Curte reține următoarele:

Unul dintre principiile fundamentale ce guvernează procesul civil este acela al legalității căilor de atac și el presupune că părțile nu pot uza, în scopul apărării drepturilor și intereselor lor legitime, decât de mijloacele procedurale prevăzute de lege, neputând exercita decât căile de atac reglementate legal.

Principiul enunțat este consacrat la nivel constituțional în art. 129 din Constituția României, iar în C. proc. civ. în art. 457.

Potrivit art. 24 C. proc. civ., dispozițiile legii noi de procedură se aplică numai proceselor începute după intrarea acesteia în vigoare, iar, potrivit art. 27 din același cod, hotărârile rămân supuse căilor de atac prevăzute de legea sub care a început procesul.

În speță, reclamantul a învestit Tribunalul Bacău la 20 mai 2021 cu o cerere în materia asigurărilor.

Având în vedere că procesul a început ulterior intrării în vigoare a Legii nr. 310/2018, în speță sunt incidente dispozițiile art. 483 C. proc. civ., astfel cum au fost modificate prin art. I pct. 49 din Legea nr. 310/2018 sus-menționată.

Potrivit art. 483 alin. (2) C. proc. civ., în forma în vigoare la data începerii procesului, "nu sunt supuse recursului hotărârile pronunțate în cererile prevăzute la art. 94 pct. 1 lit. a) –j

3

), în cele privind navigația civilă și activitatea în porturi, conflictele de muncă și de asigurări sociale, în materie de expropriere, în cererile pronunțate în materia protecției consumatorilor, a asigurărilor, precum și în cele ce decurg din aplicarea Legii nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligațiilor asumate prin credite. De asemenea nu sunt supuse recursului hotărârile date de instanțele de apel în cazurile în care legea prevede că hotărârile de primă instanță sunt supuse numai apelului."

Recursul are ca obiect decizia nr. 281/2022 din 23 martie 2022, pronunțată de Curtea de Apel Bacău – secția I Civilă în apel, într-o cerere vizând materia asigurărilor.

Prin raportare la dispozițiile art. 483 alin. (2) C. proc. civ., astfel cum au fost modificate prin art. I pct. 49 din Legea nr. 310/2018, se constată că decizia atacată este una definitivă, nesupusă recursului și, având în vedere considerentele expuse mai sus, Înalta Curte, în temeiul art. 496 alin. (1) teza a II-a, raportat la art. 483 alin. (2) C. proc. civ., va respinge recursul ca inadmisibil.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge ca inadmisibil recursul declarat de recurentul-reclamant Inspectoratul pentru Situații de Urgență "Mr. A." al județului Bacău împotriva deciziei nr. 281/2022 din 23 martie 2022, pronunțată de Curtea de Apel Bacău – secția I Civilă.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 9 noiembrie 2022.