ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2292/2022

Ședința publică din data de 3 noiembrie 2022

Asupra recursului civil de față, constată următoarele:

Prin încheierea din 9 iunie 2021, pronunțată de Tribunalul București – secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale, în dosarul nr. x/2021, s-a suspendat judecarea cauzei privind pe contestatoarea A. și pe intimata Casa de Pensii a Municipiului București, până la îndeplinirea de către contestatoare a obligației stabilite în cursul judecății, și anume aceea de a preciza veniturile și vechimea care nu au fost valorificate, în temeiul art. 242 alin. (1) din C. proc. civ.

Împotriva acestei încheieri recurenta A. a declarat recurs, dosarul fiind înregistrat pe rolul Curții de Apel București – secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale, sub nr. x/2021/a1, la data de 15 septembrie 2021.

Prin încheierea din 8 martie 2022, pronunțată de Curtea de Apel București – secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale, în dosarul nr. x/2021, s-a suspendat judecata cererii de recurs formulate de recurenta A. împotriva încheierii din 9 iunie 2021 a Tribunalului București – secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale, în contradictoriu cu intimata Casa de Pensii a Municipiului București, în temeiul art. 411 alin. (1) pct. 2 din C. proc. civ., pentru lipsa părților.

La data de 11 aprilie 2022, s-a înregistrat pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție – secția a II-a civilă, sub nr. x/2021/a1.1, recursul declarat de recurenta-contestatoare A. împotriva încheierii din 8 martie 2022, pronunțate de Curtea de Apel București – secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale, în dosarul nr. x/2021.

Recurenta-contestatoare A. a solicitat anularea măsurii de suspendare a cauzei, urmând să fie reluată judecata.

În ceea ce privește suspendarea cauzei pentru lipsa părților, recurenta A. a arătat că înțelege să-și reitereze poziția procesuală, în sensul că atât cererea de chemare în judecată (contestația la decizia de pensionare), cât și recursul nu au avut în vedere faptul că s-a solicitat și judecata în lipsă.

În drept, recursul a fost întemeiat pe dispozițiile art. 414 alin. (2) și art. 415 alin. (1) din C. proc. civ.

Intimata Casa de Pensii a Municipiului București nu a formulat întâmpinare în cauză.

Prin rezoluția din 5 iulie 2022 s-a fixat termen la data de 3 noiembrie 2022, în ședință publică, cu citarea părților, întrucât procesul este guvernat de dispozițiile C. proc. civ., în forma modificată prin Legea nr. 310/2018, nefiind supus procedurii filtrului.

Analizând încheierea atacată, din perspectiva criticilor formulate și în limitele controlului de legalitate, Înalta Curte constată că recursul este nefondat, pentru considerentele ce se vor arăta în continuare:

Chestiunea de drept supusă analizei vizează luarea greșită a măsurii suspendării judecării cauzei, în temeiul art. 411 alin. (1) pct. 2 din C. proc. civ., potrivit cărora "judecătorul va suspenda judecata când niciuna dintre părți, legal citate, nu se înfățișează la strigarea cauzei. Cu toate acestea, cauza se judecă dacă reclamantul sau pârâtul a cerut în scris judecarea în lipsă".

Prin edictarea acestor dispoziții, legiuitorul a stabilit împrejurarea că, în lipsa exprimării neechivoce a intenției de soluționare a cauzei chiar și în lipsa părților litigante, se prezumă că părțile s-au desistat, iar suspendarea soluționării judecării cauzei în aceste condiții nu apare ca o opțiune posibilă, ci ca o obligație legală, fiind instituită printr-o măsură imperativă.

Rațiunea normei enunțate rezidă în respectarea principiilor disponibilității, contradictorialității și dreptului la apărare al părților, care guvernează procesul civil și care împiedică instanța de judecată să procedeze la judecata cauzei în absența părților, în condițiile în care niciuna nu a cerut soluționarea în lipsă.

Astfel, judecătorul este obligat să suspende judecata, prezumția de desistare impunând cu prioritate măsura suspendării judecății.

În cauză, la apelul făcut în ședința publică din 8 martie 2022 curtea de apel a constatat că niciuna dintre părțile legal citate nu s-a înfățișat în instanță și a dat eficiență dispozițiilor art. 411 alin. (1) pct. 2 din C. proc. civ., dispunând în mod corect suspendarea judecării cauzei, în condițiile în care nu s-a solicitat judecarea pricinii și în lipsă.

Din verificările efectuate în dosarul nr. x/2021 al Curții de Apel București – secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale, rezultă că niciuna dintre părți nu a solicitat judecarea cauzei în lipsă.

Prin urmare, Înalta Curte constată că este neîntemeiată susținerea recurentei-contestatoare A., potrivit căreia ar fi solicitat și judecata în lipsă, o asemenea solicitare neregăsindu-se în cuprinsul cererii de recurs formulate împotriva încheierii din 9 iunie 2021, pronunțate de Tribunalul București – secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale, în dosarul nr. x/2021.

Întrucât încheierea recurată a fost pronunțată cu respectarea dispozițiilor art. 411 alin. (1) pct. 2 din C. proc. civ., Înalta Curte reține că nu este incident în cauză motivul de recurs prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 5 din C. proc. civ., astfel că, în temeiul art. 496 alin. (1) teza a II-a din același cod, va respinge ca nefondat recursul declarat de recurenta-contestatoare A..

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de recurenta-contestatoare A. împotriva încheierii din 8 martie 2022, pronunțate de Curtea de Apel București – secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale, în dosarul nr. x/2021, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 3 noiembrie 2022.