ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2106/2022

Ședința publică din data de 19 octombrie 2022

Deliberând asupra recursului, din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin sentința civilă nr. 99/SIND, pronunțată la data de 14.02.2022 în dosarul x/2016 de judecătorul sindic din cadrul Tribunalului Brașov, secția a II a civilă, de contencios administrativ și fiscal, s-au dispus următoarele:

În temeiul art. 175 alin. (1) din Legea nr. 85/2014, închiderea procedurii generale a insolvenței față de debitorul S.C. A. S.R.L.

În temeiul art. 180 din Legea privind procedura insolvenței, a descărcat pe administratorul judiciar și pe celelalte persoane participante la procedură de orice îndatoriri și responsabilități cu privire la procedură, debitor și averea lui, creditori, titulari de drepturi de preferință, acționari sau asociați.

În temeiul art. 179 din Legea nr. 85/2014, s-a dispus notificarea prezentei sentințe Direcției Teritoriale a Finanțelor Publice, Oficiului Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Brașov, pentru efectuarea cuvenitelor mențiuni, precum și tuturor creditorilor prin publicarea în Buletinul Procedurilor de Insolvență.

Împotriva acestei sentințe a declarat apel creditoarea S.C. B. S.R.L. solicitând să se constate că are o creanță privilegiată de 383.334,64 RON, care nu a fost achitată și nici nu a existat din partea societății o remitere de datorie.

În apel, prin nota cu nr. x/11.05.2022, apelanta S.C. B. S.R.L. a invocat excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 58 alin. (1) lit. m) din Legea nr. 85/2014, referitor la descărcarea de datorie, precum și a dispozițiilor art. 180 și art. 181 din Legea nr. 85/2014, relative la închiderea procedurii, în raport cu dispozițiile art. 16 alin. (1), art. 21 alin. (1)-(3) și art. 24 alin. (1) din Constituția României, apreciind că sunt întrunite condițiile pentru sesizarea Curții Constituționale și suspendarea judecății cauzei până la data publicării deciziei.

Prin nota cu nr. x/12.05.2022, intimata S.C. A. S.R.L., prin administrator special, a invocat excepția lipsei calității procesuale active a apelantei și respingerea ca neîntemeiat a apelului, considerând că apelanta nu mai are calitatea de creditor în cadrul procedurii insolvenței, aspect ce rezultă din tabelul de creanțe actualizat întocmit ca urmare a plăților efectuate în trimestrele I-IX din planul de reorganizare și a cererii de retragere de la masa credală a creditorului C. S.A. și în care nu este menționată creditoarea apelantă.

Prin decizia civilă nr. 943/Ap din 6 iunie 2022, Curtea de Apel Brașov – secția Civilă a admis excepția lipsei calității procesuale active a apelantei S.C. B. S.R.L.; a respins cererea de apel formulată de apelanta S.C. B. S.R.L. împotriva sentinței civile nr. 99/SIND, pronunțată de judecătorul sindic din cadrul Tribunalului Brașov, secția a II a civilă, de contencios administrativ și fiscal la data de 14.02.2022; a păstrat sentința apelată; a respins cererea de sesizare a Curții Constituționale a României, ca fiind formulată de o persoană care nu are calitatea de parte în proces.

Pentru a pronunța această decizie, s-a reținut, relativ la excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 58 alin. (1) lit. m), art. 180 și art. 181 din Legea nr. 85/2014, că nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 29 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, care permit doar părților din proces sau instanței, din oficiu, să ridice excepții de neconstituționalitate.

Astfel, cum apelanta nu are calitatea de creditor în procedura insolvenței și, prin urmare, nici calitate procesuală activă în apelul promovat împotriva hotărârii de închidere a procedurii insolvenței, rezultă că aceasta nu poate invoca excepția de neconstituționalitate și nici nu poate solicita sesizarea Curții Constituționale, împrejurare față de care instanța de apel a respins și cererea de sesizare a Curții Constituționale a României, ca fiind formulată de o persoană care nu are calitatea de parte în proces.

În termen legal, recurenta S.C. B. S.R.L. a declarat recurs împotriva deciziei civile nr. 943/Ap din 6 iunie 2022, pronunțată de Curtea de Apel Brașov – secția Civilă, în ceea ce privește soluția de respingere a cererii de sesizare a Curții Constituționale a României, întemeiat pe prevederile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., solicitând admiterea recursului.

In motivarea cererii de recurs, recurenta a precizat că decizia este netemeinică și nelegală, deoarece instanța a interpretat greșit prevederile legislative și jurisprudența CEDO.

Recurenta a arătat că, față de excepția de neconstituționalitate invocată, a solicitat să se constate admisibilitatea acesteia și să fie sesizată Curtea Constituțională cu judecarea ei, precum și să suspende pronunțarea asupra apelului până la data publicării deciziei CCR în Monitorul Oficial.

A prezentat obiectul cererii de sesizare a Curții Constituționale, redând textele a căror neconstituționalitate se invocă (art. 58 lit. m), art. 180 și art. 181 din Legea nr. 85/2014) în raport cu art. 16, 21 și 24 din Constituție, art. 6&1 și 47 din CEDO.

Recurenta a susținut că scopul societății recurente raportat la obiectul de activitate autorizat nu este de a efectua remiteri de datorie, subliniind, totodată, că art. 206 alin. (3) coroborat cu art. 207 alin. (2) din C. civ. stabilesc nulitatea absolută a actului juridic încheiat fără respectarea art. 206 alin. (1).

A mai susținut că procedura sumară, formală de citare și notificare a actelor încalcă accesul la justiție și dreptul la apărare, apelanta fiind împiedicată de a folosi căile de atac în vederea apărării și recuperării creanței sale.

Recurenta a invocat încălcarea dreptului la un proces echitabil, astfel cum este prevăzut de art. 6&1 din Convenție, amintind, totodată, practica judiciară CEDO (ex: cauza Zavodnik împotriva Sloveniei; cauza Bellet împotriva Franței; cauza Raisa Shipping S.R.L. împotriva României) și Deczia nr. 28/9 mai 2022 pronunțată de ICCJ – Completul pentru delegarea unei chestiuni de drept.

După redarea unor opinii personale privind dispozițiile art. 45 alin. (1) lit. k) și o), art. 138 alin. (4) și art. 139 alin. (1) din Legea nr. 85/2014, recurenta a susținut, în sinteză, că, potrivit art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, excepția poate fi ridicată în fața unei instanțe judecătorești în orice fază a litigiului și indiferent de obiectul acestuia. În consecință, chiar dacă excepția este ridicată într-o cale ordinară de atac ea este admisibilă din acest punct de vedere, iar a interzice formularea excepției cu prilejul declarării unei căi de atac înseamnă a crea o categorie specială de norme juridice, care nu pot fi supuse controlului de constituționalitate a posteriori, ceea ce nu poate fi primit.

În final, recurenta a solicitat să se constate "admisibilitatea excepției de neconstituționalitate" și sesizarea Curții Constituționale cu judecarea ei.

Intimata Administrația Județeană a Finanțelor Publice Brașov a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului.

La 26 septembrie 2022, recurenta a depus precizări, arătând că, prin motivarea deciziei s-au încălcat prevederile art. 6.1 din CEDO și prevederile art. 21, 24 alin. (1) și art. 124 din Constituția României; totodată, a arătat că ilegal, discriminatoriu și netemeinic, instanța de apel a respins cererea de sesizare cu excepția de neconstituționalitate invocată, motivat de faptul că în cauza Zavodnik se face referire la o persoană fizică cu posibilități limitate de informare, ignorând în totalitate dreptul egal la apărare și echitabil a tuturor persoanelor în fața justiției.

La 28 septembrie 2022, a fost transmisă la dosar întâmpinarea formulată de intimata ANRE, prin care s-a solicitat respingerea recursului, ca nemotivat sau ca formulat de o persoană fără calitate, iar la 4 octombrie 2022, recurenta a transmis precizări prin care a invocat tardivitatea depunerii întâmpinării formulate de intimata ANRE, arătând totodată că recursul este motivat.

La 14 octombrie 2022, intimata A. S.R.L. a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului formulat și a cererii de sesizare a Curții Constituționale, iar la 18 octombrie 2022, recurenta a depus note scrise prin care a invocat tardivitatea întâmpinării formulate de intimata A. S.R.L. și a solicitat admiterea recursului astfel cum a fost formulat.

Înalta Curte, analizând recursul din perspectiva criticilor formulate îl va respinge ca nefondat pentru următoarele considerente:

Recursul a fost întemeiat în drept pe dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., potrivit căruia casarea unei hotărâri se poate cere când aceasta a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a normelor de drept material.

În speță, se constată că instanța de apel, fiind învestită de S.C. B. S.R.L. cu o cerere de apel împotriva sentinței civile nr. 99/SIND din 14.02.2022, respectiv cu o cerere de sesizare a Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 58 alin. (1) lit. m), art. 180 și art. 181 din Legea nr. 85/2014, a pronunțat o hotărâre prin care a admis excepția lipsei calității procesuale active a apelantei, respingând cererea de apel; de asemenea, a respins cererea de sesizare a Curții Constituționale a României, ca fiind formulată de o persoană care nu are calitatea de parte în proces.

Înalta Curte reține că prin recursul de față se contestă măsura pronunțată de instanța de apel cu privire la respingerea cererii de sesizare a Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate invocată.

Se observă că, în motivarea acestei dispozițiții, instanța de apel a arătat, în esență, că, întrucât apelanta nu are calitatea de creditor în procedura insolvenței și, prin urmare, nici calitate procesuală activă în apelul promovat împotriva hotărârii de închidere a procedurii insolvenței, aceasta nu poate invoca excepții de neconstituționalitate și nici nu poate solicita sesizarea Curții Constituționale, nefiind îndeplinite condițiile prevăzute de art. 29 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, care permit doar părților din proces sau instanței, din oficiu, să ridice astfel de excepții.

Înalta Curte reține că, potrivit dispozițiilor art. 29 alin. (1), (2) și (3) din Legea nr. 47/1992, republicată: "(1) Curtea Constituțională decide asupra excepțiilor ridicate în fața instanțelor judecătorești sau de arbitraj comercial privind neconstituționalitatea unei legi sau ordonanțe ori a unei dispoziții dintr-o lege sau dintr-o ordonanță în vigoare, care are legătură cu soluționarea cauzei în orice fază a litigiului și oricare ar fi obiectul acestuia. (2) Excepția poate fi ridicată la cererea uneia dintre părți sau, din oficiu, de către instanța de judecată ori de arbitraj comercial. De asemenea, excepția poate fi ridicată de procuror în fața instanței de judecată, în cauzele la care participă. (3) Nu pot face obiectul excepției prevederile constatate ca fiind neconstituționale printr-o decizie anterioară a Curții Constituționale".

Astfel, Înalta Curte constată că admisibilitatea cererii de sesizare a Curții Constituționale, din perspectiva dispozițiilor art. 29 alin. (1)-(3) din Legea nr. 47/1992, este condiționată de îndeplinirea cumulativă a cerințelor stipulate expres de textul legislativ, în cadrul acestui examen, instanța fiind obligată să analizeze, implicit, corectitudinea folosirii mijlocului procedural în scopul pentru care a fost prevăzut de lege.

Din analiza dispozițiilor legale anterior menționate, rezultă că sfera titularilor cererii de sesizare a Curții Constituționale cu o excepție de neconstituționalitate, ce poate fi ridicată în fața instanțelor judecătorești, este limitată doar la cea prevăzută de art. 29 alin. (2) din din Legea nr. 47/1992, respectiv părțile din proces. Or, apelanta (recurenta de astăzi) nu este una din acestea, în condițiile în care, prin decizia definitvă pronunțată, instanța de apel a admis excepția lipsei calității procesuale active a apelantei S.C. B. S.R.L. și, subsecvent, a respins cererea de apel.

Ca o consecință a soluției pronunțate și văzând dispozițiile art. 29 alin. (2) din din Legea nr. 47/1992, instanța de apel a respins cererea de sesizare a Curții Constituționale, ca fiind formulată de o persoană care nu are calitatea de parte în proces.

Înalta Curte reține că nu este îndeplinită condiția prevăzută de norma juridică arătată în sensul ca excepția de neconstituționalitate să fie ridicată de părțile din proces, așa cum corect a reținut Curtea de Apel Brașov.

În contextul arătat, nefiind îndeplinite cumulativ cerințele prevăzute de art. 29 din Legea nr. 47/1992, în mod legal și temeinic, a fost respinsă cererea privind sesizarea Curții Constituționale cu soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 58 alin. (1) lit. m), art. 180 și art. 181 din Legea nr. 85/2014.

Așa fiind, în cauza de față motivul de casare prevăzut de dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., nu este incident, având în vedere că interpretarea pe care instanța de apel a dat-o dispozițiilor legale este corectă.

Cu privire la criticile referitoare la fondul cauzei, Înalta Curte constată că acestea nu pot fi analizate deoarece hotărârea Curții de Apel Brașov este definitivă sub acest aspect și nu este susceptibilă de a fi atacată cu recurs.

Având în vedere considerentele arătate, Înalta Curte, în temeiul art. 496 alin. (1) C. proc. civ., va respinge ca nefondat recursul declarat de recurenta S.C. B. S.R.L., conform dispozitivului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge ca nefondat recursul declarat de recurenta S.C. B. S.R.L. împotriva soluției de respingere a cererii de sesizare a Curții Constituționale a României cuprinsă în decizia civilă nr. 943/Ap din 6 iunie 2022, pronunțată de Curtea de Apel Brașov – secția Civilă.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 19 octombrie 2022.