ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1381/2022
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1381/2022 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2022)
Ședința publică din data de 8 iunie 2022
Analizând recursului de față, reține următoarele:
Prin încheierea din 06.11.2019, Curtea de Apel Oradea – secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a suspendat, în temeiul art. 242 C. proc. civ., judecata apelului formulat de A., în nume propriu și în reprezentarea S.C. B. S.R.L., împotriva sentinței nr. 47/LP/20.02.2019, pronunțată de Tribunalul Bihor – secția a II-a Civilă, în contradictoriu cu intimații S.C. B. S.R.L. și C., constatând că apelantul nu și-a îndeplinit obligația de plată a onorariului cuvenit curatorului special, în sumă de 627 RON.
La 12.11.2019, apelantul A. a formulat o cerere de redeschidere a judecății, susținând că înțelege să formuleze apelul doar în nume propriu, astfel că nu mai subzistă necesitatea prezenței curatorului special și nici a plății onorariului acestuia.
Prin încheierea din 04.12.2019, Curtea de Apel Oradea – secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a anulat ca netimbrată cererea de redeschidere a judecății.
Împotriva acestei încheieri, A. a declarat recurs, solicitând casarea ei și trimiterea cauzei spre soluționare unei alte curți de apel, în vederea bunei administrări a justiției, raportat la multitudinea de procese între aceleași părți, care au condus la formarea unor puncte de vedere ale celor trei completuri specializate în litigiile cu profesioniști ale Curții de Apel Oradea asupra conflictelor juridice dintre părți.
În motivare, a susținut că instanța de apel i-a anulat ca netimbrată cererea de redeschidere a judecății, fără să-i pună în vedere, în prealabil, obligativitatea achitării unei taxe judiciare de timbru, așa cum impun prevederile art. 33 alin. (2) din O.U.G. nr. 80/2013, precum și exigențele fundamentale ale unui proces echitabil.
A subliniat recurentul că avocații săi s-au aflat în imposibilitatea de a se prezenta la termenul de judecată și nu au considerat că se impune achitarea unei taxe judiciare de timbru, iar soluția instanței de judecată reprezintă o dovadă a părtinirii ei.
În temeiul art. 493 C. proc. civ., Înalta Curte a dispus întocmirea raportului asupra admisibilității în principiu a recursului; acesta a fost redactat și comunicat părților, care au fost înștiințate că au dreptul de a-și prezenta punctul de vedere la raport în termen de 10 zile de la comunicare; nicio parte nu și-a prezentat punctul de vedere.
La 21.10.2020 recursul a fost admis în principiu, în condițiile art. 493 alin. (7) C. proc. civ.
Întrucât la 18.11.2020, recurentul a decedat, Înalta Curte a dispus, prin încheierea din 17.02.2021, suspendarea judecății recursului până la introducerea în cauză a moștenitorilor, în temeiul art. 412 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ.
Astăzi, Înalta Curte a invocat, din oficiu, excepția perimării recursului, asupra căreia, în temeiul art. 248 alin. (1) C. proc. civ., reține următoarele:
Potrivit art. 416 alin. (1) C. proc. civ., "Orice cerere de chemare în judecată, contestație, apel, recurs, revizuire și orice altă cerere de reformare sau de retractare se perimă de drept, chiar împotriva incapabililor, dacă a rămas în nelucrare din motive imputabile părții, timp de 6 luni."
În accepțiunea normei legale evocate, perimarea reprezintă o sancțiune ce intervine asupra întregului proces, determinată de lipsa de stăruință a părților în soluționarea litigiului.
Reglementată pentru a asigura soluționarea cauzei cu celeritate în vederea respectării dreptului părților la un proces echitabil, dar și pentru a înlătura incertitudinea ce planează asupra drepturilor părților din proces, perimarea operează de drept în momentul întrunirii cumulative a condițiilor prevăzute de textul de lege enunțat, respectiv rămânerea în nelucrare a cauzei pentru o perioadă de 6 luni și vina părții, instanța putând să o constate și din oficiu, potrivit art. 420 alin. (1) C. proc. civ.
Analizând actele dosarului, instanța supremă constată că, în cauză, ultimul act de procedură îndeplinit a fost la 17.02.2021, când judecata recursului a fost suspendată în baza art. 412 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ. și că de la această dată intimații nu au efectuat niciun demers în vederea redeschiderii judecății, fiind, astfel, în culpă procesuală pentru neindicarea moștenitorilor recurentului decedat.
Așa fiind, constatând că pricina a rămas în nelucrare mai mult de 6 luni, fără ca în acest termen să intervină o cauză de întrerupere sau suspendare a cursului perimării în condițiile art. 417 și art. 418 C. proc. civ., Înalta Curte, în temeiul art. 496 alin. (1) C. proc. civ., va constata perimat recursul.
Văzând și dispozițiile art. 421 alin. (2) C. proc. civ.,
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Constată perimat recursul declarat de recurentul-reclamant A. împotriva încheierii din 04.12.2019, pronunțată de Curtea de Apel Oradea – secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal în dosarul nr. x/2018.
Cu drept de recurs în termen de 5 zile de la pronunțare.
Recursul se depune la Înalta Curte de Casație și Justiție.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 8 iunie 2022.