ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 11.11.2022

ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5353/2022

HOTĂRÂRE
11.11.2022
CAMERĂ
contencios
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5353/2022 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2022)

Ședința publică din data de 11 noiembrie 2022

Asupra contestației de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin Hotărârea nr. 303 din 1 martie 2022, Consiliul Superior al Magistraturii – secția pentru procurori a respins cererea de transfer, de la Parchetului de pe lângă Judecătoria Bolintin Vale la Parchetul de pe lângă Tribunalul București, formulată de A..

Împotriva acestei hotărâri, A. a formulat contestație, întemeiată pe dispozițiile art. 29 alin. (7)-(9) din Legea nr. 314/2004.

În motivarea contestației se arată că secția de procurori, la analizarea oportunității transferului, nu a avut în vedere că, în cei aproape 12 ani de când este procuror, a solicitat de nenumărate ori transferul la o unitate de parchet din București, întrucât locuiește de 44 de ani în acest oraș și nu intenționează să ajungă în București pentru chiria foarte mare ce se oferă celor care nu au o locuință proprie. De asemenea, în tot acest timp a făcut o navetă extrem de împovărătoare. A fost procuror timp de trei ani la Târgu Lăpuș, în Maramureș, apoi la Câmpina, de unde, o lungă perioadă de timp a făcut naveta zilnic aproximativ 200 km. Ulterior, a fost procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Răcari, iar din 01.01.2006 este procurur la Parchetul de pe lângă Judecătoria Bolintin Vale.

Deși o bună perioadă de timp naveta la Bolintin Vale a fost una rezonabilă, în prezent, din cauza edificării unor noi cartiere de blocuri în partea de vest a orașului, ieșirea și intrarea din București spre autostradă sunt deosebit de dificile la orele de vârf, astfel că în mod obișnuit petrece în trafic cel puțin două ore zilnic.

Se mai arată că nu a avut înțelegere nici față de situația când era însărcinată și nici acum când copilul său are 2 ani și este singurul reprezentant legal și singura persoană care poate lua decizii asupra lui. Desigur, și alți colegi au copii și situațiile tuturor sunt unice și importante, însă pentru a ajunge la copilul său, în situația unui eveniment neprevăzut, ar putea fi blocată de coloana de mașini care se întinde în fiecare dimineață pe mai mult de 20 de kilometri la intrarea în București pe autostradă, iar o altă cale sau variantă de traseu nu există.

În opinia sa, stabilitatea personalului, continuarea activității și evitarea efectelor negative ale fluctuației de personal nu se poate realiza în niciun caz prin delegări succesive, ci prin persoane titulare pe posturile lor, cu atât mai mult cu cât delegarea va duce la o încărcătură suplimentară asupra parchetului de unde persoana delegată pleacă, iar acel post rămâne ocupat pentru alte transferuri.

De asemenea, respingerea transferului având în vedere volumul de activitate al Parchetului de pe lângă Judecătoria Bolintin Vale, care este situat considerabil peste media națională, este greșită, întrucât în toată perioada celor două mandate de funcție de conducere pe care le-a avut în această unitate a făcut nenumărate demersuri pentru suplimentarea schemei de personal, atât pentru procurori, cât și pentru grefieri, însă nu a avut succes.

Cu toate acestea, colegii judecători au reușit suplimentarea schemei de personal, astfel că la Judecătoria Bolintin Vale în prezent sunt 11 judecători. Această situație nicidecum nu-i poate fi imputată și nu se va putea schimba decât dacă există interesul membrilor CSM. Este important ca cel puțin cele 4 locuri prevăzute în schemă (1 post de conducere și 3 posturi de execuție) să fie ocupate. dar nu înțelege de ce trebuie ocupate doar cu cei care se află în prezent pe aceste

Mai mult decât atât, în prezent, până la data de 01.05.2022, parchetul funcționează cu un procuror peste schemă, acesta fiind transferat cu această dată la un parchet din București.

Intimatul Consiliul Superior al Magistraturii a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea contestației, ca neîntemeiată.

Analizând hotărârea atacată. Prin prisma criticilor formulate, a apărărilor expuse în întâmpinarea intimatului, Înalta Curte apreciază că prezenta contestație este neîntemeiată.

Pentru a ajunge la această soluție, instanța a avut în vedere considerentele în continuare arătate.

Potrivit dispozițiilor art. 60 alin. (1) - (3) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare:

"(1) Transferul judecătorilor și procurorilor de la o instanță la altă instanță sau de la un parchet la alt parchet ori la o instituție publică se aprobă, la cererea celor în cauză, de secția corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii, cu avizul consultativ motivat al președintelui instanței sau al conducătorului parchetului de unde se transferă și unde se transferă, însoțite de punctul de vedere al președinților curților de apel sau al procurorilor generali ai parchetelor de pe lângă curțile de apel în circumscripția cărora se află instanța sau parchetul de unde se transferă și unde se transferă, în cazul în care transferul se solicită în circumscripția aceleiași curți de apel sau a aceluiași parchet de pe lângă o instanță din circumscripția aceleiași curți de apel este necesar punctul de vedere al președintelui respectivei curți de apel sau al procurorului general al parchetului de pe lângă respectiva curte de apel.

(2) Transferul nu se poate face la instanțe sau parchete de nivel superior celor la care judecătorul sau procurorul are dreptul să funcționeze, potrivit legii.

(3) Posturile vacante de conducere nu se pot ocupa prin transfer".

În conformitate cu prevederile art. 61 alin. (2) din Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare: "Prin posturi ce urmează a se vacanta se înțelege, pentru posturile de judecător, acele posturi cu privire la care s-a decis, anterior publicării listei menționate la alin. (1) sau cel târziu la data publicării acesteia, promovarea la Înalta Curte de Casație și Justiție, promovarea la instanțe superioare, transferul, numirea judecătorilor în funcția de procuror, numirea în funcție de conducere ori eliberarea din funcție".

De asemenea, potrivit art. 110 din Legea nr. 303/2004, introdus prin Legea nr. 242/2018, în vigoare de la data de 18.10.2018: "Judecătorii și procurorii care au dobândit un grad profesional superior ca urmare a concursului de promovare până la data intrării în vigoare a prezentei legi pot fi transferați la instanțele și parchetele superioare".

Din actele și lucrările dosarului rezultă că, în temeiul art. 61 alin. (1) din Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare, la data de 19.01.2022 s-a publicat pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii anunțul privind organizarea sesiunii de transferuri a procurorilor, calendar estimativ, precum și situația parchetelor la care există posturi vacante de procuror.

Din analiza traseului profesional a rezultat că doamna procuror A. avea o vechime de 11 ani și 6 luni în funcția de procuror, din care 6 ani la Parchetul de pe lângă Judecătoria Bolintin Vale și o vechime de 3 ani și 3 luni în grad profesional corespunzător parchetului de pe lângă tribunal.

La Parchetul de pe lângă Judecătoria Bolintin Vale, unitate de parchet de la care s-a solicitat transferul, din cele 4 posturi de procuror prevăzute în schemă (un post de conducere și 3 posturi de execuție), erau ocupate postul de conducere și 2 posturi de execuție, fiind vacant un post de execuție, blocat pentru concursul de admitere în magistratură, organizat în perioada iulie 2021 - martie 2022.

În anul 2021, la Parchetul de pe lângă Judecătoria Bolintin Vale încărcătura dosarelor/procuror a fost de 2383, comparativ cu media națională de 1608, iar încărcătura dosarelor pe schemă a fost de 1787, comparativ cu media națională de 1204.

De asemenea, la Parchetul de pe lângă Tribunalul București, unitatea de parchet la care s-a solicitat transferul, din cele 81 de posturi de procuror prevăzute în schemă (8 posturi de conducere și 73 de posturi de execuție), erau ocupate 6 posturi de conducere și 66 de posturi de execuție, fiind vacante 2 posturi de conducere și 7 posturi de execuție, iar un post era indisponibilizat pentru concursul de promovare efectivă în funcții de execuție a procurorilor, organizat în perioada ianuarie - mai 2022, 6 procurori erau detașați, 3 procurori erau delegați în funcții de conducere la aceeași unitate, iar 7 procurori de la Parchetul de pe lângă Tribunalul București erau delegați la alte unități de parchet.

La Parchetul de pe lângă Tribunalul București, în anul 2021 încărcătura dosarelor/procuror a fost de 295, comparativ cu media națională de 183, iar încărcătura dosarelor pe schemă a fost de 261, comparativ cu media națională de 124.

Pentru Parchetul de pe lângă Tribunalul București s-au aflat în concurs cererile formulate de 8 procurori, astfel încât aceste cereri au fost analizate concomitent, în raport de motivele invocate de toți solicitanții și de criteriile prevăzute de lege. S-a mai reținut că unul dintre magistrații care au formulat cereri de transfer era delegat la Parchetul de pe lângă Tribunalul București începând cu data de 15.02.2021.

Înalta Curte constată că, în mod corect, secția pentru procurori a apreciat că sunt prioritare cererile formulate de magistrații care au cele mai mari vechimi în funcția de procuror, la parchetul de la care solicită transferul și în grad profesional corespunzător parchetului la care s-a solicitat transferul.

Totodată, în mod corect secția pentru procurori a apreciat că la acel moment era oportun transferul magistraților care funcționau efectiv în cadrul unităților de parchet la care se solicita transferul, admiterea cererilor acestora fiind de natură să asigure stabilitatea personalului, continuitatea activității, precum și evitarea efectelor negative ale fluctuației de personal, fără a afecta în mod semnificativ activitatea unităților de la care se solicita transferul, în condițiile în care magistrații respectivi nu își desfășurau efectiv activitatea în cadrul acestora, ținând cont și de întinderea perioadei de timp de când s-a dispus delegarea acestora, precum și de avizele exprimate de unitățile de parchet implicate.

În ceea ce privește situația contestatoarei, Înalta Curte reține faptul că secția pentru procurori a apreciat în mod corect că, la momentul analizării cererii de transfer, nu era oportună admiterea acesteia, în condițiile în care Parchetul de pe lângă Judecătoria Bolintin Vale era o unitate de parchet cu un volum de activitate situat considerabil peste media națională, fluctuația de personal influențând negativ situația acestei unități de parchet.

Criteriul reprezentat de volumul de activitate al unităților de parchet implicate în procedura transferului constituie un criteriu prevăzut de lege care se analizează coroborat cu celelalte criterii legale, fără a exista o ordine de prioritate a acestora.

Secția pentru procurori a reținut motivele de ordin personal și profesional invocate de contestatoare, a expus datele statistice și cele referitoare la situația parchetelor implicate în procedura de transfer care constituie criterii legale, a indicat argumentele pentru care a dat prevalentă unor criterii și a argumentat aplicarea acestora la soluționarea cererilor de transfer concurente.

Înalta Curte apreciază că nu sunt îndeplinite condițiile excesului de putere în condițiile în care respingerea cererii de transfer s-a realizat prin luarea în considerare a tuturor criteriilor prevăzute de lege, iar situația personală a contestatoarei nu reprezenta o situație excepțională care să duca la inversarea raportului de preeminență al interesului public față de drepturi și interese private.

Prin urmare, Înalta Curte constată că susținerile și criticile contestatoarei sunt neîntemeiate și nu pot fi primite, iar hotărârea pronunțată de secția pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii este legală.

Pentru toate considerentele expuse la punctul anterior, în temeiul art. 29 alin. (7)-(9) din Legea nr. 314/2004, cu modificările și completările ulterioare, Înalta Curte va respinge contestația.

Respinge contestația formulată de A. împotriva Hotărârii nr. 303 din 1 martie 2022 pronunțată de Consiliul Superior al Magistraturii – secția pentru procurori.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 11 noiembrie 2022.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2022-11-01
0,94
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5053/2022
Ședința publică din data de 1 noiembrie 2022 Asupra contestației de față; Din examinarea lucrărilor din dosar constată următoarele; 1. Circumstanțele cauzei Prin cererea înregistrată la Consiliul Superior al Magistraturii sub nr. x/01.02.20
ÎCCJ 2023-03-22
0,94
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1613/2023
Ședința publică din data de 22 martie 2023 Asupra contestației de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: I. Circumstanțele cauzei 1. Obiectul contestației deduse judecății Prin cererea înregistrată la data de 12 ma
ÎCCJ 2022-10-18
0,93
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4730/2022
perioadă de 6 luni, până la data de 15.07.2022. În aceste condiții, a fost nevoit să facă naveta săptămânal, aproximativ 460 km dus-întors din decembrie 2015, acesta fiind și motivul pentru care a acceptat delegarea la Strehaia, pentru a fa
ÎCCJ 2022-09-29
0,93
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4311/2022
de transferuri nu creează în mod automat premisele pentru admiterea cererii de transfer a contestatoarei, solicitarea acesteia urmând a fi în continuare supusă unei analize de oportunitate ce intră, potrivit legii, în atribuțiile secției pe
ÎCCJ 2023-06-13
0,93
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3212/2023
că situația personală a contestatoarei relevată în cererea de chemare în judecată nu reprezintă o situație excepțională, care să ducă la inversarea raportului de preeminență a interesului public față de drepturile și interesele private. 1.2
Sursă