ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3048/2022

Ședința publică din data de 26 mai 2022

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin acțiunea înregistrată pe rolul Curții de Apel Timișoara sub nr. x/2019, la data de 20 martie 2019, reclamanta A. a solicitat admiterea acțiunii, anularea Raportului de evaluare nr. x/28.02.2019 emis de pârâta Agenția Națională de Integritate.

Prin sentința civilă nr. 276 din 16 octombrie 2019 pronunțată de Curtea de Apel Timișoara – secția contencios administrativ și fiscal a fost admisă acțiunea formulată de reclamanta A., în contradictoriu cu pârâta Agenția Națională de Integritate.

S-a dispus anularea Raportului de evaluare nr. x/28.02.2019 emis de către pârâtă.

Împotriva hotărârii pronunțate de instanța de fond a formulat recurs pârâta Agenția Națională de Integritate, întemeiat pe motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., prin care a solicitat admiterea recursului, casarea hotărârii instanței de fond și, rejudecând, respingerea acțiunii ca neîntemeiată.

În motivarea recursului, a arătat că soluția instanței de fond este bazată pe o interpretare eronată a prevederilor legale incidente și a materialului probator, aceasta conducând la o aplicare greșită a dispozițiilor Legii nr. 161/2003.

Contrar celor reținute de instanța de fond, activitățile desfășurate de intimată în sectorul public sunt de natură să afecteze îndeplinirea atribuțiilor funcției publice deținute în cadrul Primăriei Bârzava, în condițiile în care intimata derulează în paralel cu funcția publică încă trei contracte individuale de muncă cu o durată totală de 6 ore/zi, program care se adaugă la cel de 8 ore/zi din cadrul Primăriei.

A susținut recurenta că instanța de fond a analizat în mod superficial dispozițiile legale incidente, însușindu-și apărările intimatei-reclamante referitoare la principiul proporționalității pe care l-a aplicat fără o analiză temeinică a situației de fapt și de drept.

Exercitarea simultană a funcțiilor respective de către intimata-reclamantă poate genera situații de conflict de interese, astfel cum sunt reglementate de art. 79 din Legea nr. 161/2003.

A arătat recurenta că dispozițiile art. 94 din Legea nr. 161/2003 se impun a fi interpretate în raport cu scopul preventiv urmărit de legiuitor, urmărindu-se ca persoana care deține o funcție publică să adopte o conduită preventivă de natură să conducă la excluderea exercitării oricăror activități care ar putea genera o stare de incompatibilitate.

A concluzionat recurenta că instanța de fond, prin aplicarea greșită a principiului proporționalității, a lipsit de conținut prevederile art. 94 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 161/2003, întrucât, în opinia acesteia, orice funcționar public poate exercita în sectorul public orice altă funcție contractuală dacă activitatea respectivă nu afectează îndeplinirea cu obiectivitate a funcției publice.

Intimata-reclamantă a formulat întâmpinare, solicitând respingerea recursului ca nefondat și menținerea sentinței instanței de fond ca fiind temeinică și legală.

În motivare, intimata a susținut că primele două critici ale recurentei, cele privind faptul că activitățile desfășurate sunt de natură să afecteze îndeplinirea atribuțiilor funcției publice și cele privind conflictul de interese sunt noi și vizează chestiuni de fapt.

A susținut că incompatibilitatea reprezintă interdicția de a cumula două sau mai multe funcții/atribuții care prin exercitarea lor simultană ar putea altera obiectivitatea cu care funcționarul public are obligația să își îndeplinească sarcinile de serviciu. A apreciat că textul de lege prin care este sancționată această stare de incompatibilitate are ca scop sancționarea acelor persoane care, prin activitatea efectiv desfășurată, au exercitat activități incompatibile cu funcția publică deținută, situație care nu se verifică în prezenta cauză.

Contrar susținerilor recurentei, legiuitorul nu a prezumat o stare de pericol derivată din situația de incompatibilitate sau conflict de interese.

A concluzionat intimata că soluția instanței de fond este legală și temeinică, principiul proporționalității obligând autoritățile publice să ia numai acele măsuri necesare pentru atingerea scopului urmărit. În speță, atâta timp cât atribuțiile exercitate în calitate de funcționar public erau total diferite de cele exercitate în calitate de contabil la școlile gimnaziale, a apreciat intimata că în mod corect a reținut instanța de fond că se impune anularea raportului.

II. Soluția instanței de recurs

Analizând actele și lucrările dosarului, sentința recurată în raport cu motivul de casare invocat, Înalta Curte constată că se impune casarea sentinței, iar în rejudecare, respingerea cererii de chemare în judecată ca neîntemeiată, pentru considerentele ce vor fi prezentate în continuare.

2.1. Argumentele de fapt și de drept relevante.

Reclamanta a învestit instanța de contencios administrativ cu o acțiune vizând anularea Raportului de evaluare nr. x/28.02.2019 emis de pârâta Agenția Națională de Integritate.

Soluționând cauza, instanța de fond a admis acțiunea reclamantei și a dispus anularea Raportului de evaluare, apreciind că apărarea prin care reclamanta susține că în cauza de față trebuie aplicat principiul proporționalității care obligă autoritățile publice să ia numai acele măsuri necesare pentru atingerea scopului urmărit este pertinentă și va fi valorizată. A constatat instanța de fond că, raportat la modalitatea de exercitare efectivă a calității de administrator financiar, raportat la împrejurarea că nu sunt identificabile minime răsfrângeri, repercusiuni ale exercitării acestei din urmă calități (de administrator financiar al unei școli) asupra îndeplinirii cu obiectivitate a funcției publice de inspector în cadrul Primăriei Bârzava, măsura administrativă stabilită nu este corespunzătoare atingerii scopului legitim al legii, tocmai pentru că în cauză transparența, imparțialitatea, integritatea în exercitarea funcțiilor publice nu au fost în fapt nesocotite.

Prin memoriul de recurs, recurenta-pârâtă Agenția Națională de Integritate a formulat critici subsumate motivului de recurs prevăzut de dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., apreciind că soluția instanței de fond este bazată pe o interpretare eronată a prevederilor legale incidente și a materialului probator, aceasta conducând la o aplicare greșită a dispozițiilor Legii nr. 161/2003.

Înalta Curte constată că sunt întemeiate criticile recurentei-pârâte, instanța de fond aplicând greșit normele de drept material incidente în speță.

Prin raportul de evaluare contestat s-a reținut că în perioada 16.06.2016-05.11.2018, reclamanta a deținut simultan funcția de inspector în cadrul Primăriei Bîrzava și calitatea de angajat în cadrul Școlii Gimnaziale "B." Vărădia de Mureș, Școlii Gimnaziale Bîrzava și Școlii Gimnaziale "C." Conop, județul Arad.

Raportat la această situație de fapt, Înalta Curte constată că Agenția Națională de Integritate a reținut în mod corect încălcarea dispozițiilor art. 94 alin. (1) și alin. (2) lit. a) din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției.

Potrivit dispozițiilor art. 94 alin. (1) din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției, care reglementează, în Cap. III, Secțiunea a 5-a, incompatibilitățile privind funcționarii publici, "Calitatea de funcționar public este incompatibilă cu orice altă funcție publică decât cea în care a fost numit, precum și cu funcțiile de demnitate publică", iar art. 94 alin. (2) lit. a) prevede că "Funcționarii publici nu pot deține alte funcții și nu pot desfășura alte activități, remunerate sau neremunerate, după cum urmează: a) în cadrul autorităților sau instituțiilor publice.".

Instanța de fond a reținut în mod greșit că este întemeiată apărarea prin care reclamanta a susținut că în cauza de față trebuie aplicat principiul proporționalității care obligă autoritățile publice să ia numai acele măsuri necesare pentru atingerea scopului urmărit este pertinentă.

Astfel, instanța de fond a apreciat că, raportat la modalitatea de exercitare efectivă a calității de administrator financiar, raportat la împrejurarea că nu sunt identificabile minime răsfrângeri, repercusiuni ale exercitării acestei din urmă calități (de administrator financiar al unei școli) asupra îndeplinirii cu obiectivitate a funcției publice de inspector în cadrul Primăriei Bârzava, măsura administrativă stabilită nu este corespunzătoare atingerii scopului legitim al legii, tocmai pentru că în cauză transparența, imparțialitatea, integritatea în exercitarea funcțiilor publice nu au fost în fapt nesocotite.

Înalta Curte reține că starea de incompatibilite este prevăzută de lege în scopul asigurării transparenței în exercitarea funcțiilor și deminităților publice și are ca finalitate garantarea exercitării cu imparțialitate a funcțiilor publice.

Prin reglementarea incompatibilităților legiuitorul a urmărit determinarea situațiilor și a cazurilor în care un oficial public ocupă mai multe funcții în același timp, deși un atare cumul este fie interzis expres de lege, fie impune abținerea de la luarea oricărei decizii, în circumstanțele expres arătate.

Astfel, regimul incompatibilităților și al conflictului de interese reprezintă unul dintre cele mai importante mijloace de apărare a intereselor publice, interese care trebuie să stea la baza exercitării oricăror funcții publice sau demnități publice, legiuitorul prezumând o stare de pericol derivată din situația incompatibilității sau de conflictul de interese în care se află persoanele cărora li se aplică aceste reglementari.

Totodată, de esența regimului juridic al incompatibilităților este caracterul preventiv, astfel că susținerea sau dovedirea unor aspecte concrete de parțialitate sau opacitate decizională, ori necinste sau coruptibilitate nu reprezintă un element constitutiv al incompatibilităților.

În concluzie, astfel cum în mod legal a constatat recurenta-pârâtă, în cauză este realizată ipoteza legală prevăzută de art. 94 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 161/2003, în raport de care calitatea de funcționar public în cadrul autorității publice locale este incompatibilă cu cea de angajat al școlii gimnaziale, prezumția instituită de legiuitor fiind aceea că o persoană fizică nu poate exercita, concomitent, imparțial, atât funcția în cadrul autorităților sau instituțiilor publice cât și cea de funcționar public, întrucât se poate ca acesta să nu-și îndeplinească cu obiectivitate atribuțiile ce-i revin în dubla calitate.

Rezultă, așadar, că, dată fiind natura prezumției instituite de legiuitor, simpla realizare a ipotezei legale, așa cum aceasta este prevăzută în textul legal antereferit, atrage încălcarea regimului incompatibilităților.

În aceste condiții, Înalta Curte constată că sentința recurată, prin care a fost admisă acțiunea formulată de reclamantă, este nelegală, fiind incident motivul de casare invocat de recurenta-pârâtă, prevăzut de dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ.

2.2. Temeiul legal al soluției adoptate în recurs.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 496 din C. proc. civ., Înalta Curte va admite recursul declarat de Agenția Națională de Integritate împotriva sentinței civile nr. 276 din 16 octombrie 2019 pronunțate de Curtea de Apel Timișoara – secția contencios administrativ și fiscal.

Va casa sentința recurată și, rejudecând, va respinge acțiunea ca neîntemeiată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de Agenția Națională de Integritate împotriva sentinței civile nr. 276 din 16 octombrie 2019 pronunțate de Curtea de Apel Timișoara – secția contencios administrativ și fiscal.

Casează sentința recurată și, rejudecând:

Respinge acțiunea ca neîntemeiată.

Definitivă.

Soluția va fi pusă la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței.

Pronunțată astăzi, 26 mai 2022.