ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2089/2022

Ședința publică din data de 6 aprilie 2022

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel București – secția a IX-a contencios administrativ și fiscal, la data de 04.09.2020 sub numărul x/2020, reclamantul A. în contradictoriu cu pârâtul Consiliul Superior al Magistraturii-Inspecția Judiciară a solicitat, admiterea contestațieiei, desființarea rezoluției inspectorului-sef nr. C20-1072/26.08.2020 de respingere a plângerii reclamantului, dessființarea rezoluției de clasare nr. 1820/A/12.06.2020 a sesizării reclamantului și, pe cale de consecință, continuarea procedurii disciplinare împotriva Judecătorului B., solicitata de subsemnatul prin sesizarea depusa Ia Inspecția Judiciara din cadrul CSM.

Totodată, a solicitat obligarea pârâtei la plata de daune morale st materiale de 10.000,0 RON si de cheltuieli de judecata in cuantum de 4000,0 RON, către reclamant.

Prin sentința civilă nr. 500 din 6 aprilie 2021, Curtea de Apel București – secția a IX-a contencios administrativ și fiscal, a respins acțiunea formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâtul Consiliul Superior al Magistraturii-Inspecția Judiciară, ca neîntemeiată.

Împotriva sentinței civile nr. 500 din 6 aprilie 2021 pronunțată de Curtea de Apel București – secția a IX-a contencios administrativ și fiscal, a declarat recurs reclamantul A..

II. Soluția instanței de recurs

Analizând cu prioritate, potrivit art. 248 C. proc. civ., excepția nulității recursului pentru neîndeplinirea obligației de achitare a taxei judiciare de timbru, invocată din oficiu, Înalta Curte constată că excepția este întemeiată, pentru următoarele considerente:

În cauză, sunt incidente dispozițiile art. 2 lit. c) din O.U.G. nr. 80/2013, potrivit cărora recursul împotriva hotărârilor judecătorești se taxează cu 50 RON cererile pentru exercitarea apelului sau, după caz, recursului împotriva hotărârii prin care s-a luat act de renunțarea la judecată

Conform art. 486 alin. (2) din C. proc. civ., la cererea de recurs se va atașa dovada achitării taxei de timbru, iar alin. (3) al aceluiași articol stabilește că această cerință este prevăzută sub sancțiunea nulității.

Prin citația comunicată la data de 5 octombrie 2021, conform dovezilor de înmânare aflate la dosar, Înalta Curte a adus la cunoștința recurentului-reclamant obligația achitării taxei judiciare de timbru în cuantum de 100 de RON, aferentă recursului declarat în cauză.

Prin cererea înregistrată la data de 25 octombrie 2021, petentul A. a formulat cerere de reexaminare a taxei judiciare de timbru, în temeiul dispozițiilor art. 39 alin. (1) din O.U.G. nr. 80/2013.

În cuprinsul cererii precizează că, în fapt, datorează doar 100 de RON taxă judiciară de timbru, în conformitate cu art. 24 din O.U.G. nr. 80/2013, care prevede pentru recursul împotriva hotărârilor judecătorești taxa judiciară de timbru în cuantum de 100 RON.

Înalta Curte a constata că în cauză se impune achitarea unei taxe judiciare de timbru in cuantum de 200 RON, în considerarea faptului că în motivarea cererii de recurs au fost invocate dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 5 și 6 (ipoteza prevăzută de alin. (1) al art. 24 din O.U.G. nr. 80/2013, impunându-se achitarea unei taxe judiciare de timbru de 100 RON) și pct. 8 (ipoteza prevăzută de alin. (2) al articolului menționat, care impune achitarea unei taxe judiciare de timbru de încă 100 RON din C. proc. civ., astfel că, în temeiul art. 39 din O.U.G. nr. 80/2013, a respinge cererea de reexaminare a taxei judiciare de timbru formulată de recurentul A..

Ca atare, recurentul-reclamant a fost citat cu mențiunea achitării taxei judiciare de timbru în cuantum de 200 RON, conform dovezii de la fila nr. x ds recurs.

Recurentul-reclamant nu a îndeplinit această obligație până la termenul de judecată fixat, astfel că, consecința neachitării taxei judiciare de timbru aferentă căii de atac a recursului este prevăzută de dispozițiile art. 486 alin. (3) din C. proc. civ., sancțiunea fiind nulitatea recursului netimbrat.

În acest sens sunt și dispozițiile art. 148 alin. (6) C. proc. civ., conform cărora: "Cererile adresate instanțelor judecătorești se timbrează, dacă legea nu prevede altfel", precum și dispozițiile art. 197 din același cod care prevăd în mod expres că "în cazul în care cererea este supusă timbrării, dovada achitării taxelor datorate se atașează cererii. Netimbrarea sau timbrarea insuficientă atrage anularea cererii de chemare în judecată, în condițiile legii."

Pentru considerentele expuse și în temeiul dispozițiilor art. 486 alin. (2) și (3) din C. proc. civ., republicat, Înalta Curte va anula recursul declarat, ca netimbrat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite excepția netimbrării invocată din oficiu.

Anulează recursul formulat de reclamantul A. împotriva sentinței civile nr. 500 din 6 aprilie 2021 a Curții de Apel București – secția a IX-a contencios administrativ și fiscal, ca netimbrat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 6 aprilie 2022.