ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 15/2022

Ședința publică din data de 11 ianuarie 2022

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel Pitești – secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, la 18.05.2018, Inspectoratul Școlar Județean Argeș, Școala Gimnazială "I.L.Caragiale" Pitești, A. - Inspector Școlar pentru Învățământul Special din cadrul Inspectoratului Școlar Județean Argeș, B. - director al Școlii Gimnaziale I.L.Caragiale" au formulat plângere împotriva Hotărârii nr. 32 din 17 ianuarie 2018, pronunțată de Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, solicitând anularea acesteia ca netemeinică și nelegală.

La 11.09.2018, reclamanții au completat cererea de chemare în judecată, solicitând introducerea în cauză a petentei C., prin Centrul European pentru Drepturile Copiilor cu Dizabilități.

Prin încheierea din data de 11.09.2018 s-a dispus introducerea în cauză și citarea intimatei C. prin Centrul European pentru Drepturile Copilului.

Prin sentința nr. 42/F-CONT din 19 martie 2019, Curtea de Apel Pitești – secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a respins ca neîntemeiată cererea formulată de reclamanții Inspectoratul Școlar Județean Argeș și A., Inspector Școlar, Școala Gimnazială I. L. Caragiale și B., Director al Școlii Gimnaziale I. L. Caragiale, în contradictoriu cu pârâtul Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării și intimata C., prin Centrul European pentru Drepturile Copilului.

Împotriva sentinței nr. 42/F-CONT din 19 martie 2019 pronunțate de Curtea de Apel Pitești – secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal au declarat recurs reclamanții Inspectoratul Școlar Județean Argeș și A., Inspector Școlar, Școala Gimnazială I. L. Caragiale și B., Director al Școlii Gimnaziale I. L. Caragiale, întemeiat pe dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

În motivarea recursului, recurenții – reclamanți au susținut că instanța de fond a pronunțat hotărârea analizând și acordând forță probantă superioară probei cu înregistrările audio, fără a corobora această probă cu celelalte probe administrate în cauză.

Contrar celor reținute de instanța de fond, faptele reținute de Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării în cuprinsul Hotărârii nr. 32 din data de 17 ianuarie 2018 nu constituie fapte de discriminare, acestea neîntrunind condițiile prevăzute de lege pentru a putea fi reținute și sancționate ca fiind fapte de discriminare.

În ceea ce privește declarația de presă a Inspectorului general al Inspectoratului Școlar Județean Argeș, în mod eronat și netemeinic instanța de fond a reținut că aceasta este o faptă de discriminare potrivit art. 2 alin. (1) și art. 15 din O.G. nr. 137/2000. Afirmația "Probabil acesta trebuie să ajungă într-o școala specială", a fost făcută având în vedere interesul superior al minorului, în aplicarea și respectarea legii, având în vedere situația medicală în care se afla acesta din urmă. Mai mult, posibilitatea de integrare școlară a copiilor cu CES se poate realiza și prin clase și grupe speciale - pentru copii și elevi cu dizabilități - din unități școlare speciale sau din școli de masă, potrivit art. 7 din Ordinul MECTS nr. 5573/07.10.2011.

Inspectorul general al Inspectoratului Școlar Județean Argeș nu a făcut altceva decât să reitereze una din posibilitățile prevăzute chiar de lege, în ceea ce privește integrarea școlară a copiilor cu CES. Mai mult, din interpretarea logico-gramaticală a declarației de presă, reiese faptul că inspectorul școlar general, s-a pronunțat în privința posibilității ca minorul să învețe într-o școală specială și nu în sensul că aceasta ar fi soluția propusă de instituția pe care o reprezintă în ceea ce privește situația minorului.

Din cauza problemelor medicale pe care le are minorul, acesta a manifestat un comportament necorespunzător față de colegii de clasă și față de profesori, comportament care este pe larg descris în Raportul privind istoricul elevului D., ajungându-se la o situație extrem de tensionată între părțile implicate.

Având în vedere toate acestea, inspectorul general a reiterat posibilitatea consacrată de prevederile legale aplicabile în materie, și anume posibilitatea ca minorul să își continue pregătirea într-o școală specială.

În ceea ce privește pasivitatea și lipsa de promptitudine de a interveni în astfel de situații, recurenții au susținut că Inspectoratul Școlar Județean Argeș s-a implicat în medierea și soluționarea situației create participând la întrunirile organizate de Comisia pentru integrarea minorului D. și alte instituții. În toată această perioadă, Inspectoratul Școlar împreună cu ceilalți factori implicați a depus eforturi reale și susținute pentru integrarea optimă a minorului D..

Astfel, Inspectoratul Școlar Județean Argeș, prin reprezentanții săi, a monitorizat în permanență integrarea minorului la nivelul școlii; a colaborat cu specialiștii din cadrul Centrului Județean de Resurse și Asistență Educațională urmărind realizarea obligațiilor propuse prin Protocolul de colaborare interinstituțională încheiat; a organizat activități de verificare, de îndrumare, întâlniri de lucru cu profesorii care predau la clasa minorului din Școala Gimnazială "I. L. Caragiale", cu părinții celorlalți elevi din clasă, având o contribuție substanțială la încetarea conflictului apărut. Profesorii și părinții celorlalți elevi din clasă au fost consiliați de către reprezentanții Inspectoratului Școlar Județean Argeș cu privire la respectarea O.G. nr. 137/2000, republicată, privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare. S-a implicat în constituirea comisiei de integrare a minorului, comisie care a avut drept scop detensionarea relațiilor conflictuale existente între minor și ceilalți elevi ai clasei.

De asemenea, a desfășurat mai multe întâlniri și medieri între reprezentanții părinților elevilor clasei și părinții minorului la care au participat profesorul diriginte, psihologul școlii, directorul unității de învățământ, reprezentanții Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului Argeș, psihologul DGASPC care realiza terapia minorului în perioada respectivă. În această perioadă, ca urmare a implicării Inspectoratului Școlar Județean Argeș și a colaborării permanente cu CJRAE Argeș, minorul a fost preluat pentru terapie de către reprezentantul CJAP Argeș din cadrul CJRAE, psihologul A. E.

Inspectoratul Școlar Județean Argeș a realizat permanent o colaborare cu părinții minorului, atât prin convorbiri telefonice cât și prin întâlniri nenumărate atât la sediul ISJ Argeș, cât și la unitatea școlară, urmărindu-se în permanență modul în care minorul este integrat în școală, modul în care relaționează cu ceilalți colegi și cu profesorii.

Monitorizarea integrării minorului s-a realizat prin păstrarea colaborării interinstituționale nr. x/18.09.2017 cu următoarele instituții: Centrul Județean de Resurse și Asistență Educațională Argeș, Centrul Școlar de Educație Incluzivă "Sfânta Filofteia" Ștefănești și Școala Gimnazială "I. L. Caragiale" Pitești, în scopul colaborării interinstituționale în vederea asigurării activității de integrare a minorului. De asemenea, în baza protocolului de colaborare, s-a constituit o echipă de lucru, alcătuită la nivelul unității de învățământ din directorul școlii, profesorul itinerant, profesorul din cabinetul de asistență psihopedagogică, profesorul diriginte și profesorii care fac parte din Consiliul clasei.

Așa cum reiese din documentele anexate, în anul școlar curent, 2017-2018, ca urmare a implicării Inspectoratului Școlar Județean Argeș, a monitorizării permanente prin rapoartele săptămânale primite de Ia Școala Gimnazială "I. L. Caragiale" nu s-au mai înregistrat incidente, la nivelul clasei. Ca urmare a implicării ISJ Argeș în procesul de integrare a minorului, s-a stabilit ca minorul să nu mai vină însoțit de către unul din părinți, acesta reușind să-și gestioneze singur comportamentul la nivelul relațiilor cu colegii de clasă și cu profesorii clasei, neînregistrându-se încă din decembrie 2016 niciun incident.

De asemenea, Inspectoratul Școlar a răspuns cu promptitudine tuturor solicitărilor venite din partea instituțiilor abilitate. A dat curs solicitării venite din partea Instituției Prefectului Argeș, participând la întâlnirea organizată de aceasta, ce a avut ca scop tocmai găsirea unei soluții în ceea ce privește situația minorului D..

În ceea ce privește reținerea faptei de discriminare constând în neadaptarea curriculei școlare de la data la care minorul D. s-a mutat în clasa a VII-a B în cadrul Școlii Gimnaziale I.L. Caragiale, Pitești, în mod netemeinic aceasta a fost reținută de către instanța de fond.

După cum reiese din documentele pe care le-au atașat prezentei cereri, în ceea ce îl privește pe minorul D. a fost implementat un Plan de intervenție personalizat și, totodată, a fost realizată o Planificare adaptată a curriculei școlare și pentru anul școlar 2017-2018, fiind respectate toate recomandările prevăzute în programul de servicii personalizate al copilului cu cerințe educaționale speciale.

Cu privire la reținerea ca fiind o faptă de discriminare scăderea notei la purtare, apreciem că este neîntemeiată, întrucât scăderea notei la purtare este consecința comportamentului necorespunzător al minorului, acesta fiind agresiv atât verbal cât și fizic, așa cum reiese din Raportul privind istoricul elevului D..

În urma abaterilor repetate, deosebit de grave, care contravin Regulamentului intern și oricăror norme de conviețuire socială, consiliul clasei a hotărât scăderea notei la purtare, aceasta fiind aprobată de Consiliul profesoral.

O asemenea decizie de sancționare poate fi luată de Consiliul profesoral din cadrul Școlii Gimnaziale I.L. Caragiale din Pitești față de orice elev care are un comportament necorespunzător, contrar normelor de conduită școlară cerute de regulament. De asemenea, astfel de hotărâri au fost luate și față de alți elevi, care au avut un comportament necorespunzător contrar Regulamentului de ordine interioară.

Scăderea notei la purtare nu a fost prima măsură luată, ci a urmat unui lung șir de demersuri întreprinse de către conducerea școlii și de către cadrele didactice implicate. S-a încercat implicarea părinților, consilierea lor, părinții au fost informați despre situația școlară a copilului, însă nu s-a reușit în niciun fel remedierea situației.

Astfel, scăderea notei la purtare nu reprezintă o faptă de discriminare, această măsură nefiind luată în considerarea situației medicale a minorului, ci fiind luată ca o măsură de dezaprobare a comportamentului acestuia.

Au mai susținut recurenții că, din documentele existente la dosarul cauzei reiese, fără echivoc, faptul că școala s-a implicat în integrarea tuturor copiilor indiferent de etnie, stare de sănătate ori orice alt criteriu, fiind integrați în colectiv. Deși abordarea școlii a fost aceeași rezultatele obținute au fost diferite, ceea ce a făcut diferența a fost tocmai atitudinea corespunzătoare de conlucrare și de colaborare dintre familie, personalul școlii și terapeuții copiilor.

În ceea ce privește sancționarea doamnei A., Inspector Școlar pentru învățământul Special din cadrul Inspectoratului Școlar Județean Argeș pentru declarațiile din presă, în mod eronat instanța de fond a reținut faptul că, deși doamna inspector nu a făcut declarații în presă cu privire la situația minorului D., aceasta a fost găsită vinovată pentru declarațiile date în cadrul ședinței din data 21.10.2016.

În ceea ce privește reținerea și sancționarea cu avertisment a faptei de discriminare constând în afirmațiile domnului director al Școlii Gimnaziale I.L. Caragiale Pitești, în mod netemeinic instanța de fond a reținut că afirmațiile acestuia constituie fapte de discriminare. Cele reținute sunt doar simple afirmații ale tatălui minorului, care nu sunt susținute de nicio probă.

Faptul că directorul unității școlare a relatat că a avut o discuție cu minorul legat de comportamentul necorespunzător al acestuia și de posibilele consecințe nu poate duce la concluzia că acesta a avut un limbaj și o atitudine care să fie reținute ca fapte de discriminare fața de elevul D.. Mai mult, aceste discuții denotă implicarea domnului director în rezolvarea situație create și efortul acestuia de a-l face pe minor să înțeleagă că are un comportament necorespunzător, care nu este în concordanță cu statutul de elev și cu Regulamentul de ordine interioară.

Având în vedere cele prezentate, recurenții au solicitat admiterea recursului, casarea sentinței recurate și, în rejudecarea cauzei, admiterea acțiunii.

II. Considerentele și soluția Înaltei Curți asupra recursului

Cu privire la motivul de casare prevăzut de dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., Înalta Curte constată că potrivit acestui motiv, casarea unei hotărâri se poate cere când hotărârea a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a normelor de drept material. Prin intermediul acestui motiv de recurs poate fi invocată numai încălcarea sau aplicarea greșită a legii materiale. Hotărârea a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a legii atunci când instanța, deși a recurs la textele de lege aplicabile speței, fie le-a încălcat, în litera sau spiritul lor, adăugând sau omițând unele condiții pe care textele nu le prevăd, fie le-a aplicat greșit.

Acest motiv de casare nu este incident în cauza dedusă judecății, instanța de fond interpretând și aplicând corect dispozițiile O.G. nr. 137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare, ce prevăd următoarele:

Art. 2 alin. (1) din O.G. nr. 137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare: "Potrivit prezentei ordonanțe, prin discriminare se înțelege orice deosebire, excludere, sex, orientare sexuală, vârstă, handicap, boală cronică necontagioasă, infectare HIV, apartenență la o categorie defavorizată, precum și orice alt criteriu care are ca scop sau efect restrângerea, înlăturarea recunoașterii, folosinței sau exercitării, în condiții de egalitate, a drepturilor omului și a libertăților fundamentale sau a drepturilor recunoscute de lege, în domeniul politic, economic, social și cultural sau orice alte domenii ale vieții publice".

Art. 2 alin. (3) din O.G. nr. 137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare: "Sunt discriminatorii, potrivit prezentei ordonanțe, prevederile, criteriile, sau practicile aparent neutre care dezavantajează anumite persoane, pe baza criteriilor prevăzute la alin. (1) față de alte persoane, în afara cazului în care aceste prevederi, criterii sau practici sunt justificate obiectiv de un scop legitim, iar metodele de atingere a acelui scop sunt adecvate și necesare".

Art. 2 alin. (4) din O.G. nr. 137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare: "Orice comportament activ ori pasiv care, prin efectele pe cale le generează, favorizează sau defavorizează nejustificat ori supune unui tratament injust sau degradant o persoană, un grup de persoane sau o comunitate față de alte persoane, grupuri de persoane sau comunități atrage răspunderea contravențională conform prezentei ordonanțe, dacă nu intră sub incidența legii penale".

Art. 11 alin. (1): "Constituie contravenție, conform prezentei ordonanțe, refuzarea accesului unei persoane sau unui grup de persoane la sistemul de educație de stat sau privat, la orice formă, grad și nivel, din cauza apartenenței acestora la o anumită rasă, naționalitate, etnie, religie, categorie socială sau la o categorie defavorizată, respectiv din cauza convingerilor, vârstei, sexului sau orientării sexuale a persoanelor în cauză."

Art. 15: "Constituie contravenție, conform prezentei ordonanțe, dacă fapta nu intră sub incidența legii penale, orice comportament manifestat în public, având caracter de propagandă naționalist-șovină, de instigare la ură rasială sau națională, ori acel comportament care are ca scop sau vizează atingerea demnității ori crearea unei atmosfere de intimidare, ostile, degradante, umilitoare sau ofensatoare, îndreptat împotriva unei persoane, unui grup de persoane sau unei comunități și legat de apartenența acestora la o anumită rasă, naționalitate, etnie, religie, categorie socială sau la o categorie defavorizată ori de convingerile, sexul sau orientarea sexuală a acestuia."

Examinând documentația care a stat la baza emiterii Hotărârii C.N.C.D. nr. 32 din 17.01.2018, constând în înscrisuri, la care în fața instanței s-au atașat pe suport CD și probele audio depuse în dosarul x/2016, instanța de fond a constatat că în mod legal s-a reținut în cauză că faptele prezentate de CNCD reprezintă discriminare, conform dispozițiilor art. 2 alin. (1), (4) și (5) coroborat cu art. 11 alin. (1) și art. 15 din O.G. nr. 137/2000, republicată.

Efectuând propria evaluare a materialului probator, Înalta Curte constată că prima instanță a reținut în mod corect situația de fapt și a interpretat și aplicat corect dispozițiile legale incidente.

Astfel, referitor la declarația de presă a Inspectorului general al Inspectoratului Școlar Județean Argeș, care a afirmat "Probabil acesta trebuie să ajungă într-o școala specială, deoarece are o formă avansată și agresivă de ADHD", reținută ca fiind o faptă de discriminare potrivit art. 2 alin. (1) și art. 15 din O.G. nr. 137/2000, instanța de control judiciar reține, contrar susținerilor recurenților în sensul că inspectorul școlar general s-a pronunțat în privința posibilității ca minorul să învețe într-o școală specială, că folosirea cuvântului "trebuie" exprimă în mod evident necesitatea, iar nu posibilitatea înscrierii minorului într-o școală specială, fiind chiar soluția propusă de instituția pe care o reprezintă.

În ceea ce privește neadaptarea curriculei școlare de către Școala Gimnazială I.LCaragiale Pitești, recurenții au susținut faptul că a fost realizată o Planificare adaptată a curriculei școlare pentru anul școlar 2017-2018, în urma raportului de evaluare complexă nr. 56/18.01.2017, aceasta nefiind necesară anterior, întrucât diagnosticul reținut în Raportul de evaluare complexă nr. x/20.03.2015, eliberat de Serviciul de orientare Școlară și profesională a copiilor/elevilor cu cerințe educaționale speciale, nu avea printre recomandările prevăzute și întocmirea unei curricule adaptate.

Susținerea recurenților nu poate fi primită, având în vedere că potrivit certificatului de orientare școlară și profesională nr. 859/24.03.2015, care a avut la bază și Raportul de evaluare complexă nr. x/20.03.2015, eliberat de Serviciul de orientare Școlară și profesională a copiilor/elevilor cu cerințe educaționale speciale, minorul a fost diagnosticat cu deficiență de tip somatic (ADHD), cu recomandarea unui curriculum adaptat în învățământul de masă.

Referitor la sancționarea Școlii Gimnaziale I.L. Caragiale Pitești pentru săvârșirea faptei constând în scăderea notei la purtare a minorului, procesul-verbal din data de 21.09.2016 încheiat de Inspectoratul Județean Argeș relevă faptul că măsura a fost luată pentru neimplicarea părinților minorului în asigurarea siguranței celorlalți elevi și nu pentru a sancționa comportamentul necorespunzător al minorului, care, de altfel, este datorat afecțiunii sale medicale și cunoscută de la început de reclamanta Școala Gimnazială I.L Caragiale Pitești.

În ceea ce privește pasivitatea și lipsa de promptitudine de a interveni în astfel de situații, reținută, de asemenea, ca fiind o faptă de discriminare, deși recurenții au susținut că au depus eforturi reale și susținute pentru integrarea optimă a minorului D., împreună cu toate instituțiile abilitate, prin colaborarea cu specialiști, desfășurarea mai multor întâlniri și medieri între reprezentanții părinților elevilor clasei și părinții minorului la care au participat profesorul diriginte, psihologul școlii, directorul unității de învățământ, reprezentanții Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului Argeș, psihologul DGASPC care realiza terapia minorului în perioada respectivă, prin constituirea comisiei de integrare a minorului, comisie care a avut drept scop detensionarea relațiilor conflictuale existente între minor și ceilalți elevi ai clasei, monitorizând în permanență integrarea minorului la nivelul școlii și răspunzând cu promptitudine tuturor solicitărilor venite din partea instituțiilor abilitate, Înalta Curte, împărtășind opinia judecătorului fondului, constată că potrivit art. 3 din OMECTS nr. 5530/2011, reclamantul Inspectoratului Școlar Județean avea atribuții în soluționarea conflictului născut în jurul minorului și a comportamentului acestuia.

Ori, reclamantul nu și-a îndeplinit obligațiile legale doar ca urmare a celor menționate anterior. Din analiza faptelor petrecute reiese că modul în care s-a gestionat situația tensionată, lipsa oricăror măsuri față de cei responsabili și care au permis desfășurarea de proteste la adresa minorului în incinta școlii, împrejurarea că informările instituțiilor competente în protecția copilului sau a persoanelor cu dizabilități au avut loc ulterior săvârșirii principalelor fapte de discriminare, toate acestea conturează existența pasivității și lipsei de promptitudine din partea reclamantului.

Probatoriul administrat în cauză contrazice și celelalte susțineri ale reclamanților. Astfel, în considerentele hotărârii CNCD se arată că fapta pentru care inspectorul școlar pentru învățământ special a fost găsită vinovat constă în declarațiile date în cadrul ședinței din data de 21.10.2016, prin care li se pune în vedere părinților că minorul nu va putea merge la școală dacă nu este supravegheat, încadrarea juridică a faptei corespunzând acestei fapte, respectiv săvârșirea contravenției prevăzute de art. 2 alin. (4) din Legea 137/2000; menționarea în dispozitivul hotărârii nr. 32/208 a faptului că inspectorul școlar pentru învățământ special este sancționat pentru declarațiile sale de presă, nu este decât rezultatul unei simple erori materiale, astfel cum corect a reținut judecătorul fondului.

De asemenea, din cuprinsul probei audio de la fila x, instanța de fond a reținut că reclamantul B., directorul unității de învățământ a declarat că minorul în cauză "a nenorocit o clasă întreagă", afirmație care, în contextul dizabilităților minorului, constituie un motiv suficient pentru constatarea unui comportament discriminatoriu.

Prin urmare, instanța de control judiciar constată că judecătorul fondului a aplicat și interpretat în mod corect dispozițiile legale cuprinse în art. 2 din O.G. nr. 137/2000, cu modificările și completările ulterioare, reținând faptul că respectivele comportamente ale reclamanților reprezintă discriminare conform prev. de art. 2 alin. (1), (4) și (5) și art. 11 alin. (1) din O.G. nr. 137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare, reprezentând o deosebire pe baza de dizabilitate care are ca efect restrângerea exercitării, în condiții de egalitate a dreptului la educație.

Față de cele anterior expuse, Înalta Curte constată că atât instanța de fond cât și intimatul - pârât au adoptat soluții corecte, raportat la definiția discriminării, astfel cum este reglementată de art. 2 alin. (1) din O.G. nr. 137/2000 cu modificările și completările ulterioare, republicată și, raportat la criticile formulate în recurs, nefiind aduse în discuție aspecte noi, care să determine reținerea unei alte stări de fapt decât cea constatată de judecătorul primei instanțe, Înalta Curte, observând caracterul formal al acestor critici, apreciază că se impune respingerea acestei căi de atac, cu consecința menținerii, ca legală, a hotărârii pronunțate de prima instanță.

Pentru considerentele expuse, Înalta Curte, în temeiul dispozițiilor art. 20 alin. (3) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare, coroborat cu art. 496 alin. (1) C. proc. civ., va respinge recursul, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de recurenții-reclamanți Inspectoratul Școlar Județean Argeș, Școala Gimnazială I.L. Caragiale, A. și B. împotriva sentinței nr. 42/F-CONT din 19 martie 2019 pronunțate de Curtea de Apel Pitești – secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunțată prin punerea soluției la dispoziția părților de către grefa instanței, conform art. 402 din C. proc. civ., astăzi, 11 ianuarie 2022.