ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2412/2022
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2412/2022 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2022)
Ședința publică din data de 7 decembrie 2022
asupra cauzei de față, constată următoarele:
I. Circumstanțele cauzei
Obiectul cererii de chemare în judecată
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului București, secția a III a civilă la data de 20.08.2019 sub nr. x/2019, reclamantul Statul Român, prin Agenția Națională de Administrare Fiscală, a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul A., obligarea acestuia la repararea integrală a prejudiciului produs bugetului de stat în perioada 10.09.2014-28.11.2014 în cuantum de 393.693,70 RON, în urma activității infracționale desfășurate în calitate de administrator; obligarea pârâtului și la plata accesoriilor aferente sumei de 393.693,70 RON, calculate de la data producerii prejudiciului și până în ziua efectuării plătii inclusiv, conform prevederilor Codului de procedură fiscală.
În drept, au fost invocate dispozițiile art. 1357-1359 C. civ.
Sentința pronunțată de Tribunalul București
Prin sentința nr. 1265/02.09.2020, Tribunalul București, secția a III a civilă a admis acțiunea; a obligat pârâtul să achite reclamantului suma de 393.693,70 RON, cu titlu prejudiciu produs bugetului de stat în perioada 10.09.2014-28.11.2014, la care se adaugă accesoriile aferente, calculate de la data producerii prejudiciului și până în ziua efectuării plătii inclusiv la suma de 393.693,70 RON.
Decizia pronunțată de Curtea de Apel București
Prin decizia nr. 1058/A/29.06.2022, Curtea de Apel București, secția a IV a civilă a constatat perimat apelul pârâtului împotriva sentinței.
Calea de atac a recursului exercitată în cauză
Împotriva acestei decizii a declarat recurs pârâtul A., prin avocat B., arătând că va depune motivele la o dată ulterioară.
Apărările formulate în cauză
În cauză nu s-a formulat întâmpinare.
II. Soluția și considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție
Examinând decizia recurată, Înalta Curte constată că recursul este nul, pentru considerentele ce urmează să fie expuse.
Potrivit art. 197 C. proc. civ., "În cazul în care cererea este supusă timbrării, dovada achitării taxelor datorate se atașează cererii. Netimbrarea sau timbrarea insuficientă atrage anularea cererii de chemare în judecată, în condițiile legii."
Cu un conținut similar, dispozițiile art. 486 alin. (2) C. proc. civ. statuează că "La cererea de recurs se vor atașa dovada achitării taxei de timbru, conform legii, precum și, dacă este cazul, procura specială, împutrenicirea avocațială sau delegația consilierului juridic". Alin. 3 al acestui articol stipulează că lipsa dovezii achitării taxei judiciare de timbru este sancționată cu nulitatea.
În speță, prin adresa comunicată la data de 12.09.2022, s-a pus în vedere recurentului să achite taxa judiciară de timbru în cuantum de 100 RON, conform dispozițiilor art. 24 din O.U.G. nr. 80/2013, sub sancțiunea anulării cererii de recurs, ca netimbrată.
Cu toate acestea, recurentul nu s-a conformat obligației stabilite de către instanță, situație față de care devin incidente dispozițiile legale referitoare la sancțiunea nulității pentru netimbrare.
De asemenea, potrivit art. 486 alin. (1) lit. e) C. proc. civ., cererea de recurs va cuprinde "semnătura părții sau, după caz, a mandatarului părții, a reprezentantului legal al părții sau a consilierului juridic", lipsa acestor mențiuni fiind sancționată cu nulitatea, conform alin. (3) al aceluiași articol.
În speță, deși recurentului i s-a pus în vedere, prin adresa comunicată la data de 14.09.2022, să semneze cererea de recurs ori să transmită instanței un exemplar semnat al acesteia, sub sancțiunea anulării cererii de recurs, acesta nu s-a conformat obligației stabilită de către instanță, fiind, de asemenea, incidentă sancțiunea nulității.
Totodată, se constată că prin declarația de recurs, se precizează doar numărul deciziei ce face obiectul acestei căi de atac, numărul dosarului în care a fost pronunțată, instanța care a dezbătut apelul și precizarea conform căreia motivele de recurs vor fi depuse în cel mai scurt timp posibil, fapt care nu s-a realizat, și care, chiar în ipoteza înregistrării lor ulterioare, cu nerespectarea cerințelor art. 487 alin. (1) C. proc. civ., ar fi atras tot sancțiunea nulității.
Sub acest aspect, Înalta Curte reține că, potrivit art. 489 alin. (1) C. proc. civ. "Recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, cu excepția cazului prevăzut la alin. (3)", iar potrivit alin. (2) al aceluiași articol "Aceeași sancțiune intervine în cazul în care în motivele invocate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute la art. 488".
În consecință, în măsura în care recursul nu este motivat, ori atunci când aspectele învederate în cererea de recurs nu pot fi încadrate în dispozițiile art. 488 pct. 1-8 C. proc. civ., calea de atac va fi lovită de nulitate.
Pentru toate considerentele expuse anterior, constatând neîndeplinirea mai multor cerințe formale sancționate cu nulitate, Înalta Curte va constata că este nul recursul declarat de pârâtul A. împotriva deciziei nr. 1058/A din 29 iunie 2022 a Curții de Apel București, secția a IV a civilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Constată nul recursul declarat de pârâtul A. împotriva deciziei nr. 1058/A din 29 iunie 2022 a Curții de Apel București, secția a IV-a civilă.
Definitivă.
Pronunțată astăzi, 7 decembrie 2022, prin punerea soluției la dispoziția părților, prin mijlocirea grefei, conform art. 402 C. proc. civ.