ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2392/2022

Ședința publică din data de 06 decembrie 2022

Asupra conflictului negativ de competență:

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 5 București la data de 22 decembrie 2021, sub nr. x/2021, contestatorul Ministerul Finanțelor, în contradictoriu cu intimata A., a formulat contestație la executare împotriva executării silite însăși ce formează obiectul dosarului execuțional nr. x/2020 al B., solicitând anularea tuturor actelor de executare și a executării silite însăși, admiterea cererii de întoarcere a executării silite și restabilirea situației anterioare, cu cheltuieli de judecată.

Contestatorul a contestat și legalitatea încheierii de încuviințare a executării silite din 13 ianuarie 2021, pronunțată de Judecătoria Sectorului 5 București în dosarul nr. x/2021, având în vedere că între creditoare și Ministerul Finanțelor nu există niciun raport obligațional direct stabilit prin titlul executoriu prin care Ministerul Finanțelor să fie obligat doar să aloce sumele necesare plății drepturilor salariale restante. Această obligație de a face poate fi dusă la îndeplinire doar la cererea ordonatorului principal de credite, Ministerul Justiției, și nu la cererea creditoarei persoană fizică.

În drept, au fost invocate dispozițiile art. 712 și urm. C. proc. civ., precum și toate dispozițiile legale invocate în cuprinsul acțiunii.

2.1. Prin sentința civilă nr. 3934 din 12 mai 2022, Judecătoria Sectorului 5 București a admis excepția necompetenței teritoriale, invocată din oficiu, și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Oradea.

Pentru a hotărî astfel, raportându-se la art. 651 alin. (1) și (3) C. proc. civ., precum și la decizia nr. 20/20201, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție în soluționarea unui recurs în interesul legii, a reținut că, în speță, există două încheieri de încuviințare a executării silite pronunțate împotriva tuturor debitorilor, întrucât executorul judecătoresc s-a adresat în acest scop atât Judecătoriei Oradea cât și Judecătoriei Sectorului 5 București.

În această situație, pentru a da eficiență principiului unicității instanței de executare, instanța a apreciat că atunci când există două încheieri de încuviințare ce îi vizează pe toți debitorii, instanța de executare este prima instanță care a încuviințat executarea sau, dacă încuviințarea a fost dispusă în aceeași zi, cum este cazul în speță, prima instanță sesizată în acest scop.

2.2. Învestită cu soluționarea cauzei prin declinare de competență, Judecătoria Oradea, secția civilă, prin sentința civilă nr. 6055 din 05 octombrie 2022 a admis excepția necompetenței teritoriale, invocată din oficiu, și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sectorului 5 București; a constatat ivit conflictul negativ de competență; a suspendat judecata cauzei; a înaintat dosarul Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea soluționării conflictului negativ de competență.

Pentru a hotărî astfel, instanța a reținut că la data de 30 decembrie 2020, executorul judecătoresc a formulat cerere de încuviințare a executării silite împotriva debitorilor, fiind înregistrată atât pe rolul Judecătoriei Oradea (31 decembrie 2020), cât și pe rolul Judecătoriei Sector 5 București (05 ianuarie 2020), ambele instanțe de judecată sesizate au soluționat cererea de încuviințare a executării silite în dosarul execuțional nr. x/2020 al B., în sensul admiterii, la aceeași dată, data de 13 ianuarie 2022.

Așadar, prin încuviințarea executării silite în aceeași zi, potrivit interpretării date textelor art. 651 alin. (1), art. 666, art. 712, art. 714 și art. 112 C. proc. civ. prin Decizia nr. 20/2021 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, Completul competent să judece recursul în interesul legii, se constată că ambele instanțe de judecată, atât Judecătoria Oradea, cât și Judecătoria Sector 5 București, sunt instanțe de executare, fiind deopotrivă competente teritorial să soluționeze prezenta contestație la executare.

Prevederile art. 116 C. proc. civ. stabilesc posibilitatea pentru reclamant de a opta pentru introducerea acțiunii la oricare dintre instanțele competente teritorial, iar, din moment ce alegerea a fost făcută, se stabilește, în mod definitiv, competența acelei instanței, fără ca instanța sesizată să se poată declara ulterior necompetentă, nici din oficiu, nici la cererea părții adverse.

Or, în speță, contestatorul-debitor Ministerul Finanțelor a ales să introducă contestația la executare pe rolul Judecătoriei Sector 5 București, instanță de judecată competentă din punct de vedere teritorial să judece prezenta cauză, fiind una dintre instanțele care au încuviințat executarea silită.

II. Înalta Curte, competentă să soluționeze conflictul în conformitate cu dispozițiile art. 135 alin. (1) C. proc. civ., urmează a stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sectorului 5 București, în considerarea argumentelor ce succed:

Obiectul litigiului este reprezentat de contestația la executare și întoarcerea executării silite demarate în dosarul execuțional nr. x/2020 al B. de către creditoarea-intimată A. împotriva debitorilor Ministerul Finanțelor, Curtea de Apel Oradea, Tribunalul Bihor și Ministerul Justiției.

Din analiza dosarului execuțional, se reține că la data de 30 decembrie 2020, creditorul a sesizat executorul judecătoresc B. în vederea punerii în executare silită a titlului executoriu reprezentat de sentința civilă nr. 641/LM/2009 din 09 aprilie 2009, pronunțată de Tribunalul Bihor în dosarul nr. x/2008, irevocabilă, și încheierea de lămurire dispozitiv din 21 iulie 2020, pronunțată de Tribunalul Bihor în dosarul nr. x/2008, fiind deschis, la aceeași dată, dosarul execuțional nr. x/2020.

Cererea de încuviințare a executării silite, formulată de executorul judecătoresc, la data de 30 decembrie 2020, a fost înregistrată atât pe rolul Judecătoriei Oradea, la data de 31 decembrie 2020, conform mențiunii de intrare de pe ștampila instanței aplicate pe cerere, cât și pe rolul Judecătoriei Sector 5 București, la data 05 ianuarie 2021, conform verificării înregistrărilor de pe portalul Judecătoriei Sector 5 privitor la dosarul de încuviințare nr. x/2021 în lipsa unei mențiuni cu privire la data înregistrării în cuprinsul cererii de încuviințare adresate Judecătoriei Sector 5.

Ambele instanțe de judecată sesizate au soluționat cererea de încuviințare a executării silite în dosarul execuțional nr. x/2020 al B., în sensul admiterii, la aceeași dată, respectiv 13 ianuarie 2022.

Prin Decizia nr. 20/2021, Înalta Curte de Casație și Justiție, Completul competent să judece recursul în interesul legii, în paragraful 71, a statuat expres că: "ulterior admiterii cererii de încuviințare a executării silite, calitatea de instanță de executare a instanței care a încuviințat executarea nu doar că este câștigată, dar și rămâne aceeași pe întreaga durată a procedurii execuționale. Aceasta înseamnă că în respectiva executare silită nicio altă instanță nu va putea fi apreciată drept instanță de executare, motiv pentru care (...) toate cererile și incidentele care vor apărea pe parcursul executării silite vor reveni în competența aceleiași instanțe de executare, iar în paragraful 80, faptul că "principiului unicității instanței de executare presupune că una și aceeași instanță soluționează atât cererile de încuviințare a executării silite, cât și cererile având ca obiect contestație la executare, precum și orice alte incidente apărute în cursul executării silite, cu excepția celor date de lege în competența altor instanțe sau organe, potrivit celor prevăzute de alin. (3) al art. 651 din C. proc. civ., respectiva instanță fiind calificată de legislator drept instanță de executare."

Așadar, principiul unicității instanței de executare vizează procedura ulterioară încuviințării executării silite, întrucât instanța de executare a fost stabilită odată cu pronunțarea încheierii de încuviințare a executării silite. Toate actele de executare se fac doar după acest moment, al pronunțării încheierii de încuviințare a executării silite, doar după încuviințare putând fi vorba de instanța de executare care să soluționeze cererile și incidentele ce vor apărea pe parcursul executării silite, aspect ce rezultă și din economia dispozițiilor art. 651 C. proc. civ.

Cum, în speță, prin încuviințarea executării silite, în aceeași zi, în interpretarea dată textelor art. 651 alin. (1), art. 666, art. 712, art. 714 și art. 112 C. proc. civ., prin Decizia nr. 20/2021 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, Completul competent să judece recursul în interesul legii, ambele instanțe de judecată, atât Judecătoria Oradea, cât și Judecătoria Sectorului 5 București, sunt instanțe de executare, fiind deopotrivă competente teritorial să soluționeze contestația la executare formulată de debitorul Ministerul Finanțelor.

Înalta Curte constată că în absența unui text de lege special care să reglementeze stabilirea instanței competente să soluționeze contestația la executare, în ipoteza unei competențe teritoriale absolute alternative, devin incidente dispozițiile cu caracter general ale art. 116 C. proc. civ., potrivit cărora reclamantul are alegerea între mai multe instanțe deopotrivă competente.

Or, prin depunerea contestației la executare la Judecătoria Sectorului 5 București, debitorul Ministerul Finanțelor a ales între cele două instanțe deopotrivă competente, fixând, în mod definitiv, competența teritorială de soluționare a cauzei în favoarea primei instanțe sesizate, respectiv cea de la sediul acestuia, aceasta fiind una dintre instanțele care a încuviințat executarea silită.

Pentru considerentele expuse, Înalta Curte constată că instanța competentă să soluționeze contestația la executare dedusă judecății este Judecătoria Sectorului 5 București, urmând a dispune în acest sens, pe calea prezentului regulator de competență, conform art. 135 C. proc. civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sectorului 5 București.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 06 decembrie 2022.