ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2218/2022

Ședința publică din data de 15 noiembrie 2022

I. Circumstanțele cauzei

I.1. Obiectul cauzei

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Botoșani, secția I civilă, la data de 26 noiembrie 2020, sub nr. x/2020, reclamanții A. și B. au solicitat, în contradictoriu cu pârâtul Consiliul Local al Municipiului Dorohoi, restituirea bunurilor confiscate ilegal, în urma a două executări silite și a publicației de vânzare, în valoare de 1.240.600 RON.

Au arătat că solicită și daune materiale și morale de 100.000 euro.

I.2. Sentința pronunțată de Tribunalul Botoșani, secția I civilă

Prin sentința civilă nr. 898 din data de 2 iulie 2021, pronunțată în dosarul nr. x/2020, Tribunalul Botoșani, secția I civilă a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Consiliul Local al Municipiului Dorohoi și a respins acțiunea formulată de reclamanții A. și B., în contradictoriu cu pârâtul Consiliul Local al Municipiului Dorohoi, ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.

I.3. Decizia pronunțată de Curtea de Apel Suceava, secția I civilă

Prin decizia civilă nr. 207 din data de 22 februarie 2022, pronunțată în dosarul nr. x/2020, Curtea de Apel Suceava, secția I civilă a respins, ca nefondat, apelul declarat de reclamanții A. și B. împotriva sentinței civile nr. 898 din data de 2 iulie 2021, pronunțate de Tribunalul Botoșani, secția I civilă, în contradictoriu cu intimatul-pârât Consiliul Local al Municipiului Dorohoi.

II. Calea de atac exercitată în cauză

II.1. Cererea de recurs

Împotriva deciziei civile nr. 207A din data de 22 februarie 2022, pronunțate în dosarul nr. x/2020 de Curtea de Apel Suceava, secția I civilă, au declarat recurs reclamanții A. și B..

Fără a proceda la încadrarea criticilor formulate în motivele de casare reglementate de art. 488 alin. (1) C. proc. civ., recurenții-reclamanți, exprimându-și nemulțumirea cu privire la soluțiile pronunțate în cauză, în esență, au susținut că, în speță, cele două executări silite, publicația de vânzare și titlul executoriu sunt ilegale.

II.2. Apărările formulate în cauză

Intimatul-pârât Consiliul Local al Municipiului Dorohoi nu a depus întâmpinare.

II.3. Procedura desfășurată în fața Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția I civilă

Cauza a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția I civilă, sub nr. x/2020, la data de 6 mai 2022.

După efectuarea procedurilor de comunicare reglementate de art. 490 alin. (2) C. proc. civ., în temeiul art. 471

1

alin. (6) din același act normativ, prin rezoluția din data de 22 iulie 2022, s-a fixat termen de judecată, cu citarea părților în ședință publică, la data de 15 noiembrie 2022, termen la care, Înalta Curte a reținut cauza în pronunțare prin prisma excepției nulității recursului.

II.4. Soluția și considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția I civilă

În condițiile art. 499 teza finală C. proc. civ., analizând excepția nulității recursului prin raportare la dispozițiile art. 489 alin. (2) C. proc. civ., Înalta Curte constată următoarele:

Potrivit art. 486 alin. (1) lit. d) C. proc. civ., cererea de recurs va cuprinde motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul și dezvoltarea lor, sau, după caz, mențiunea că acestea vor fi depuse printr-un memoriu separat, iar alin. (3) al aceluiași articol sancționează cu nulitatea lipsa din cererea de recurs a motivelor de nelegalitate.

Totodată, conform dispozițiilor art. 489 alin. (1) C. proc. civ., recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, cu excepția cazului în care se invocă motive de casare de ordine publică, care pot fi ridicate din oficiu de către instanță, chiar după împlinirea termenului de motivare a recursului.

Aceeași sancțiune intervine și în cazul în care criticile formulate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute de art. 488 C. proc. civ., astfel cum rezultă din alin. (2) al art. 489 din același act normativ.

A motiva recursul înseamnă, pe de o parte, arătarea cazului de nelegalitate prin indicarea unuia dintre motivele prevăzute limitativ de art. 488 alin. (1) C. proc. civ., iar pe de altă parte, dezvoltarea acestuia, în sensul formulării unor critici concrete cu privire la judecata realizată de instanța care a pronunțat hotărârea recurată, din perspectiva motivului de nelegalitate invocat.

În speță, recurenții-reclamanți nu au procedat la încadrarea criticilor formulate în motivele de casare reglementate de lege și nici nu au formulat susțineri care să poată fi circumscrise acestora, afirmațiile făcute nereprezentând critici de nelegalitate formulate la adresa hotărârii atacate.

Astfel, susținând că, în speță, cele două executări silite, publicația de vânzare și titlul executoriu sunt ilegale, recurenții-reclamanți au prezentat aspecte ce țin de situația de fapt a cauzei, făcând trimitere la cele peste 400 de dosare civile și penale, în care au calitatea de părți, și subliniind că este o minciună faptul că C. a fost înființată în anul 1991, ca urmare a desființării fostului CAP Dorohoi.

Ca atare, recurenții-reclamanți nu aduc critici concrete de nelegalitate hotărârii recurate, ci repun în discuție aceleași chestiuni de fapt, reiterând cele invocate anterior în cauză, omițând, pe de o parte, că obiectul recursului îl constituie decizia curții de apel, iar, pe de altă parte, că instanța de recurs nu poate stabili o altă situație de fapt decât cea reținută de către instanțele de fond.

O astfel de modalitate de redactare a memoriului de recurs nu se circumscrie exigențelor art. 488 C. proc. civ., care presupun ca, în calea de atac a recursului, să fie deduse judecății critici de nelegalitate împotriva dezlegărilor instanței de apel.

Pot forma obiect al cercetării judecătorești în recurs doar criticile care vizează nelegalitatea deciziei recurate, aceste limite ale judecății în recurs rezultând din prevederile art. 483 alin. (3) C. proc. civ., conform căruia recursul urmărește să supună instanței competente examinarea, în condițiile legii, a conformității hotărârii atacate cu regulile de drept aplicabile, și din partea introductivă a art. 488 alin. (1) din același cod, potrivit căreia casarea unor hotărâri se poate cere numai pentru motive de nelegalitate.

Cum calea de atac a recursului este un mijloc procedural prin care se realizează un examen al hotărârii recurate sub aspectul legalității acesteia, o atare analiză nu se poate realiza în lipsa indicării și dezvoltării unor motive de nelegalitate, grefate pe considerentele deciziei atacate, dintre cele prevăzute de dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 1-8 C. proc. civ., obligație care revine, sub sancțiunea nulității, titularilor căii de atac.

Prin urmare, Înalta Curte constată că nu se poate proceda la o încadrare a susținerilor formulate prin cererea de recurs de către recurenții-reclamanți în cazurile expres și limitativ prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 1-8 C. proc. civ., precum și că nu pot fi reținute motive de casare de ordine publică, împrejurare de natură a determina incidența sancțiunii nulității recursului, reglementată de art. 489 alin. (2) C. proc. civ.

Așa fiind, Înalta Curte, în temeiul dispozițiilor art. 496 alin. (1) raportat la art. 486 alin. (1) lit. d) și alin. (3) din același cod, precum și a prevederilor art. 489 alin. (2) C. proc. civ., va constata nulitatea recursului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Constată nul recursul formulat de reclamanții A. și B. împotriva deciziei nr. 207 din data de 22 februarie 2022 pronunțate de Curtea de Apel Suceava, secția I civilă.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 15 noiembrie 2022.