Decizia nr. 2122/2022 — ÎCCJ, Secția I civilă — cale de atac împotriva deciziei nr. 40 a Tribunalului București

Circumstanțele cauzei Prin decizia civilă nr. 40R din 28 mai 2020 Tribunalul București, secția a V-a civilă, în dosarul nr. x/2019, a respins, ca inadmisibilă, cererea de revizuire formulată de revizuentul A. împotriva deciziei de recurs nr. 135 din 25 aprilie 2019 pronunțate de către Tribunalul București, secția a V-a civilă în dosarul nr. x/2018, care respinsese recursul contra încheierii de suspendare a judecății din 28.11.2018, dispusă în baza art. 242 C. proc. civ., a Judecătoriei Sectorului 4 București din dosarul nr. x/2018, având ca obiect contestație la executare, în contradictoriu cu intimata-pârâtă B.. Împotriva deciziei civile de revizuire menționate a declarat recurs revizuentul A..

Hotărârea pronunțată de instanța de recurs Prin decizia civilă nr. 786 din 06 octombrie 2021 a Curții de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie, a fost respins, ca inadmisibil, recursul formulat de A. împotriva deciziei civile nr. 40R din 28 mai 2020 pronunțate de către Tribunalul București, secția a V-a civilă în dosarul nr. x/2019.

Calea de atac exercitată în cauză Împotriva deciziei pronunțate de Curtea de Apel București recurentul A. a declarat recurs.

Apărările formulate de părți Intimata B. nu a depus întâmpinare. Recurentul a depus note scrise prin care a solicitat, în esență, admiterea căii de atac.

Procedura derulată în fața Înaltei Curți Învestită cu soluționarea căii de atac, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția I civilă, prin rezoluția din 23 martie 2022, a dispus întocmirea raportului asupra admisibilității, în principiu, a recursului, după efectuarea formalităților reglementate de art. 493 alin. (2) C. proc. civ. Prin raportul din 3 iunie 2022 s-a reținut că decizia atacată nu are deschisă calea de atac a recursului, nu a fost timbrat și nici semnat. În condițiile prevăzute de art. 493 alin. (4) din C. proc. civ., raportul a fost analizat în completul de filtru și a fost comunicat părților pentru a-și exprima poziția procesuală prin depunerea unui punct de vedere, în scris, la raport. Recurentul a depus punct de vedere la raport și note scrise, semnate, prin care a solicitat, în esență, admiterea recursului și, totodată, a depus dovada achitării taxei judiciare de timbru, în cuantum de 100 RON. Constatându-se încheiată procedura prealabilă, în condițiile art. 493 alin. (5) din C. proc. civ., s-a fixat termen pentru soluționarea recursului la 3 noiembrie 2022, în complet de filtru, fără citarea părților. 6. Soluția și considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție Analizând cu prioritate excepția inadmisibilității recursului, reținută și prin raportul întocmit în cauză, față de prevederile art. 248 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte constată următoarele: Prevederile art. 483 alin. (1) C. proc. civ. stipulează: "Hotărârile date în apel, cele date, potrivit legii, fără drept de apel, precum și alte hotărâri în cazurile expres prevăzute de lege sunt supuse recursului", iar conform art. 634 alin. (1) pct. 5 din același cod, sunt hotărâri definitive hotărârile date în recurs, chiar dacă prin acestea s-a soluționat fondul pricinii. Coroborând dispozițiile legale mai sus citate, rezultă că hotărârile judecătorești pronunțate în recurs sunt definitive și nu sunt supuse căii de atac a recursului. În speță, decizia civilă nr. 786 din 06 octombrie 2021 a Curții de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie, atacată prin prezenta cale de atac, a fost pronunțată de curtea de apel în soluționarea recursului declarat de A. împotriva deciziei civile nr. 40R din 28 mai 2020 pronunțate de către Tribunalul București, secția a V-a civilă în dosarul nr. x/2019. În raport de dispozițiile legale menționate, această decizie este o hotărâre definitivă, nesusceptibilă de a fi atacată pe calea unui alt recurs. Legalitatea căilor de atac, prevăzută expres de dispozițiile art. 457 alin. (1) C. proc. civ., presupune faptul că o hotărâre judecătorească poate fi supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condițiile și termenele stabilite de aceasta. Așa fiind, în afară de căile de atac prevăzute de lege, nu se pot folosi alte mijloace procedurale în scopul de a se obține reformarea sau retractarea unei hotărâri judecătorești. Această regulă are valoare de principiu constituțional, dispozițiile art. 129 din Constituție arătând că mijloacele procesuale prin care poate fi atacată o hotărâre judecătorească sunt cele prevăzute de lege, dar și că exercitarea acestora trebuie făcută în condițiile legii, cu respectarea acesteia. În consecință, pentru argumentele înfățișate, Înalta Curte urmează să respingă, ca inadmisibil, recursul exercitat în cauză.