Decizia nr. 931/2025 — ÎCCJ, Secția I civilă — cale de atac împotriva deciziei nr. 135 a Tribunalului București

Circumstanțele cauzei Prin cererea înregistrată la data de 2 iulie 2018, sub nr. x/2018, pe rolul Judecătoriei Sectorului 4 București, reclamantul A. a solicitat, în contradictoriu cu B., anularea actelor de executare emise în dosarul de executare nr. 101/2018 al Biroului executorului judecătoresc C.. Față de lipsa părților, prin încheierea din data de 28 noiembrie 2018 a Judecătoriei Sectorului 4 București, s-a dispus suspendarea judecății cauzei. Prin decizia civilă nr. 135 pronunțată la data de 25 aprilie 2019 de Tribunalul București, secția a V-a civilă, în dosarul nr. x/2018, a fost respins recursul formulat de recurentul - contestator A., în contradictoriu cu intimata B., împotriva încheierii de suspendare a judecății cauzei, pronunțată la data de 28 noiembrie 2018 de Judecătoria Sectorului 4 București. Prin decizia civilă nr. 40R din 25 mai 2020 a Tribunalului București, secția a V-a civilă, s-a respins cererea de revizuire formulată de revizuentul A. împotriva deciziei civile nr. 135 pronunțate la data de 25 aprilie 2019 de către Tribunalul București, secția a V-a civilă, în dosarul nr. x/2018, în contradictoriu cu intimata B., ca inadmisibilă. Prin decizia civilă nr. 786 din 6 octombrie 2021, Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie a respins, ca inadmisibil, recursul formulat de recurentul - contestator A., împotriva deciziei civile nr. 40R din 28 mai 2020 pronunțate de către Tribunalul București, secția a V-a civilă, în contradictoriu cu intimata B.. Prin decizia civilă nr. 435 din 23 mai 2022, Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie a anulat, ca netimbrată, contestația în anulare împotriva deciziei civile nr. 786 din 6 octombrie 2021 a aceleiași instanțe, formulată de petentul A., în contradictoriu cu intimata B.. Împotriva acestei din urmă decizii a formulat o cerere de revizuire reclamantul A., cererea fiind înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a IV-a civilă, sub nr. x/2022.

Hotărârea pronunțată în revizuire Prin decizia civilă nr. 195 din 27 februarie 2023, Curtea de Apel București, secția a IV-a civilă a anulat cererea de revizuire, formulată de revizuentul A., împotriva deciziei civile nr. 435 din 23 mai 2022 pronunțate de aceeași instanță, în contradictoriu cu intimata B. și Executorul Judecătoresc C., ca netimbrată. Prin decizia civilă nr. 375R din 26 aprilie 2023 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a IV-a civilă, s-a respins cererea de revizuire a deciziei civile nr. 435 din 23 mai 2022 a aceleiași instanțe, formulată de revizuentul A., în contradictoriu cu intimata B. și Executorul Judecătoresc C., ca inadmisibilă.

Recursul Împotriva deciziei civile nr. 195 din 27 februarie 2023 pronunțate de Curtea de Apel București, secția a IV-a civilă și a deciziei civile nr. 375R din 26 aprilie 2023 a aceleiași instanțe, a declarat recurs revizuentul A.. Prin cererile de recurs, recurentul și-a exprimat nemulțumirea cu privire la modalitatea de soluționare a litigiului pe fond, reclamând interzicerea accesului său la justiție, neadministrarea unui probatoriu adecvat și arătând că, prin decizia recurată, curtea de apel a respins, ca netimbrată, cererea de revizuire. Recurentul a susținut că instanțele anterioare nu au dispus sesizarea Curții Constituționale cu excepțiile de neconstituționalitate invocate, inclusiv cu cea care vizează dispoziția din Legea nr. 230/2007, prin care asociațiile de proprietari sunt scutite de la plata taxei judiciare de timbru, acest aspect creând inechitate între părți, de vreme ce, în sarcina sa, s-a stabilit obligația de a plăti taxă judiciară de timbru. Prin motivele expuse, recurentul a criticat și modalitatea de soluționare a contestației la executare, suspendarea acesteia, solicitând anularea actelor de executare pentru nelegalitate. Recurentul a reiterat excepțiile de neconstituționalitate a prevederii referitoare la cheltuielile de judecată din cuprinsul art. 451 C. proc. civ., în raport cu dispozițiile art. 21, art. 16 și art. 44 din Constituția României și la egalitatea părților din perspectiva timbrajului, față de dispozițiile art. 1 alin. (5), art. 2 alin. (2) și art. 16 alin. (1) și (2) din legea fundamentală, pe care le-a invocat și în actele de procedură depuse în stadiile procesuale anterioare.

Apărări formulate Cererile de recurs au fost comunicate, însă intimații B. și Executorul Judecătoresc C. nu au depus întâmpinări.

Procedura de filtru Prin raportul întocmit în condițiile prevăzute de dispozițiile art. 493 alin. (2) și (3) din C. proc. civ., s-a apreciat că cererea de recurs împotriva deciziei civile nr. 195 din 27 februarie 2023 a Curții de Apel București, secția a IV-a civilă este semnată, cererea de recurs împotriva deciziei civile nr. 375 din 26 aprilie 2023 a Curții de Apel București, secția a IV-a civilă nefiind semnată, nu s-a depus dovada achitării taxei judiciare de timbru, pentru recursul declarat împotriva primei decizii, recursurile îndreptate împotriva deciziei civile nr. 195 din 27 februarie 2023 pronunțate de Curtea de Apel București, secția a IV-a civilă și a deciziei civile nr. 375R din 26 aprilie 2023 a aceleiași instanțe, sunt inadmisibile. De asemenea, s-a apreciat că motivele de recurs nu pot fi încadrate în dispozițiile art. 488 din C. proc. civ., întrucât nu reflectă modalitatea de soluționare a cererii de revizuire. Raportul a fost comunicat părților, însă acestea nu au formulat puncte de vedere. Prin rezoluția din data de 16 ianuarie 2025, completul de judecată a stabilit termen, pentru soluționarea recursurilor, la data de 10 aprilie 2025, conform dispozițiilor art. 493 din C. proc. civ. La termenul menționat, Înalta Curte a rămas în pronunțare, cu prioritate, asupra excepției netimbrării recursului declarat de petentul A. împotriva deciziei nr. 195R din 27 februarie 2023 a Curții de Apel București, secția a IV-a civilă și excepției nulității recursului declarat de același petent împotriva deciziei nr. 375R din 26 aprilie 2023 a Curții de Apel București, secția a IV-a civilă.

Soluția și considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție Analizând cererea de recurs împotriva deciziei nr. 195R din 27 februarie 2023 a Curții de Apel București, secția a IV-a civilă, prin prisma excepției netimbrării, invocate din oficiu, Înalta Curte constată următoarele: Accesul la justiție presupune respectarea cerințelor formale în legătură cu promovarea unei acțiuni sau căi de atac, dar și a dispozițiilor imperative ce vizează plata taxelor judiciare de timbru, fără de care nu se poate trece la analiza cererilor formulate în fața instanței. Potrivit dispozițiilor art. 1 alin. (1) din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, "acțiunile și cererile introduse la instanțele judecătorești, precum și cererile adresate Ministerului Justiției și Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție sunt supuse taxelor judiciare de timbru prevăzute în prezenta ordonanță de urgență." Taxele judiciare de timbru se datorează atât pentru judecata în prima instanță, cât și pentru exercitarea căilor de atac, în condițiile prevăzute de lege, aspect reglementat expres de art. 32 din același act normativ. Potrivit dispozițiilor art. 25 alin. (1) lit. c) din O.U.G. nr. 80/2013, "Se taxează cu 20 RON cererile pentru exercitarea apelului sau, după caz, a recursului împotriva următoarelor hotărâri judecătorești: c) hotărârile de anulare a cererii ca netimbrată, nesemnată sau pentru lipsa calității de reprezentant." Art. 33 alin. (1) din același act normativ prevede că "taxele judiciare de timbru se plătesc anticipat", iar, pentru situația în care cererea de chemare în judecată este netimbrată sau insuficient timbrată, "reclamantului i se pune în vedere, în condițiile art. 200 alin. (2) teza I din C. proc. civ., obligația de a timbra cererea în cuantumul stabilit de instanță și de a transmite instanței dovada achitării taxei judiciare de timbru, în termen de cel mult 10 zile de la primirea comunicării instanței." Prin rezoluția din data de 19 martie 2024, s-a stabilit, în sarcina recurentului, obligația de a achita o taxă judiciară de timbru de 20 RON, conform dispozițiilor art. 25 alin. (1) lit. c) din O.U.G. nr. 80/2013, sub sancțiunea anulării cererii de recurs împotriva deciziei nr. 195R din 27 februarie 2023 a Curții de Apel București, secția a IV-a civilă, ca netimbrată. Până la data ședinței de judecată, obligația nu a fost îndeplinită. Neplata taxei judiciare de timbru a fost apreciată, de către legiuitor, ca reprezentând o cauză de nulitate extrinsecă actului de procedură, astfel cum reiese din conținutul art. 174 alin. (1) din C. proc. civ., potrivit căruia, "Nulitatea este sancțiunea care lipsește total sau parțial de efecte actul de procedură efectuat cu nerespectarea cerințelor legale, de fond sau de formă." În aceste condiții, Înalta Curte, reținând că neîndeplinirea obligației de plată a taxei judiciare de timbru, până la termenul de judecată stabilit, se sancționează cu anularea cererii, dând eficiență dispozițiilor art. 36 din O.U.G. nr. 80/2013, în temeiul dispozițiilor art. 493 alin. (5) din C. proc. civ., va anula, ca netimbrat, recursul declarat de petentul A. împotriva deciziei nr. 195R din 27 februarie 2023 a Curții de Apel București, secția a IV-a civilă. Analizând cererea de recurs împotriva deciziei nr. 375R din 26 aprilie 2023 a Curții de Apel București, secția a IV-a civilă, prin prisma excepției nulității, invocate din oficiu, Înalta Curte constată următoarele: Potrivit dispozițiilor art. 486 alin. (1) din C. proc. civ., "Cererea de recurs va cuprinde următoarele mențiuni: a) numele și prenumele, domiciliul sau reședința părții în favoarea căreia se exercită recursul, sau, după caz, numele, prenumele și domiciliul reprezentantului convențional, numele, prenumele și domiciliul profesional al avocatului care formulează cererea ori, pentru persoanele juridice, denumirea și sediul lor, precum și numele și prenumele consilierului juridic care întocmește cererea. Prezentele dispoziții se aplică și în cazul în care recurentul locuiește în străinătate; b) numele și prenumele, domiciliul sau reședința ori, după caz, denumirea și sediul intimatului; c) indicarea hotărârii care se atacă; d) motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul și dezvoltarea lor sau, după caz, mențiunea că motivele vor fi depuse printr-un memoriu separat; e) semnătura părții sau, după caz, a mandatarului părții, a reprezentantului legal al părții sau a consilierului juridic". Aceste prevederi se corelează cu normele juridice generale în materia depunerii cererilor adresate instanțelor de judecată, art. 148 din același act normativ indicând că: "Orice cerere adresată instanțelor judecătorești trebuie să fie formulată în scris și să cuprindă (…), precum și semnătura." În același sens, dispozițiile art. 196 alin. (1) din C. proc. civ., ce reglementează condițiile de formă aplicabile acțiunilor introductive, incidente în privința oricăror cereri adresate instanțelor, arată că "Cererea de chemare în judecată care nu cuprinde numele și prenumele sau, după caz, denumirea oricăreia dintre părți, obiectul cererii, motivele de fapt ale acesteia ori semnătura părții sau a reprezentantului acesteia este nulă." Prin urmare, semnătura trebuie să fie aplicată pe toate actele înregistrate la dosarul instanței de judecată, chiar și în ipoteza depunerii cererilor prin mijloace de comunicare la distanță, potrivit dispozițiilor art. 148 alin. (2) și art. 149 alin. (4) din C. proc. civ.. Lipsa semnăturii atrage nulitatea actului de procedură, după cum rezultă din prevederile art. 486 alin. (3) din C. proc. civ., care dispun că mențiunile prevăzute la alin. (1) lit. a) și c)-e), precum și cerințele menționate la alin. (2) sunt prevăzute sub sancțiunea nulității. Analizând actele dosarului, Înalta Curte constată că petentul a depus ambele cereri de recurs prin intermediul poștei electronice, fără ca acestea să poarte semnătura sa. Prin rezoluția din data de 19 martie 2024, i s-a pus în vedere să depună la dosarul cauzei exemplare semnate sau să se prezinte pentru a semna, personal, exemplarele cererilor din dosar. Petentul a depus un exemplar semnat doar al cererii de recurs ce vizează decizia nr. 195R din 27 februarie 2023 a Curții de Apel București, secția a IV-a civilă. În ceea ce privește cererea de recurs ce are ca obiect decizia civilă nr. 375R din 26 aprilie 2023 a Curții de Apel București, secția a IV-a civilă, Înalta Curte constată că petentul nu și-a îndeplinit obligațiile stabilite în sarcina sa, nu a comunicat instanței un exemplar original al recursului și nici nu a procedat la semnarea exemplarului aflat la dosarul cauzei. În aceste condiții, Înalta Curte constată că nu sunt întrunite condițiile de formă ale recursului prevăzute de dispozițiile art. 486 alin. (1) lit. e) din C. proc. civ., recursul necuprinzând semnătura părții, care trebuie aplicată pe actele procesuale depuse la instanțele de judecată. În consecință, va anula recursul declarat de petentul A. împotriva deciziei nr. 375R din 26 aprilie 2023 a Curții de Apel București, secția a IV-a civilă.