ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 02.11.2022

ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2089/2022

HOTĂRÂRE
02.11.2022
CAMERĂ
civil_1
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2089/2022 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2022)

Ședința publică din data de 2 noiembrie 2022

Deliberând asupra cauzei de față, constată următoarele:

Asupra cauzei de față, constată următoarele:

Prin decizia nr. 509 din 16 martie 2022 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – secția I civilă în dosarul nr. x/2016, s-a respins, ca nefondat, recursul principal declarat de reclamantul A. împotriva deciziei nr. 907/A din 07 septembrie 2020 a Curții de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie.

S-a constatat nul recursul incident declarat de pârâtul B. împotriva aceleiași decizii.

La 21 aprilie 2022 reclamantul A. a formulat cerere de "completare lămurire" a deciziei nr. 509 din 16 martie 2022 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – secția I civilă în dosarul nr. x/2016, întemeiată pe dispozițiile art. 444-446 C. proc. civ., arătând, în esență, următoarele:

Dispozitivul este neclar, cuprinde dispoziții potrivnice și trebuie completat cu motivele pentru care a considerat că recursul incident declarat de B. este nul.

Solicită lămurirea dispozitivului "hotărârii privind faptul că Decizia de casare nr. 80/16.01.2020 a admis recursul declarat de recurentul B. și a casat în integralitate decizia instanței de apel nr. 271A/19.03.2018 a Curții de Apel București, pag. 6 alin. (3) privind argumentele contradictorii din hotărârea nr. 509/2022".

Deși instanța a afirmat că hotărârea a fost casată în integralitate, a dispus ca parte din argumente să fie analizate de instanța de apel în rejudecare și a reținut că este întemeiată critica privind neîndeplinirea cumulativă a condițiilor pentru antrenarea răspunderii civile delictuale, critică încadrată de instanța însăși în motivul de nelegalitate prevăzut de art. 488 pct. 8 C. proc. civ., deși avocatul recurentului nu a realizat această încadrare.

Decizia nr. 271/A/19.03.2018, pronunțată de Curtea de Apel București, cuprindea două aspecte ale faptelor ilicite ale pârâtului B. și anume răspunderea pentru fapta proprie și răspunderea pentru fapta terților. În speță, prin decizia 80/2020 s-a casat Decizia 271/A/19.03.2018 doar cu privire la fapta ilicită a pârâtului B. privind răspunderea terților, deci nu toată hotărârea asa cum în mod greșit instanța de recurs a reținut.

Susține că judecătorii care au soluționat recursul au refuzat să judece în echitate și legalitate", iar completul de judecată nu a citat intervenientul accesoriu, nu a pus în discuția părților cererea de intervenție accesorie, nu a respectat articole din C. proc. civ., nu a dispus amânarea cauzei, a fost nelegal constituit.

Mai arată că "instanța de recurs nu poate dispune asupra instanței de apel ci instanța de apel poate judeca în limitele casării hotărârii", precum și faptul că Decizia nr. 509/2022 cuprinde motive contradictorii .

O altă lămurire a deciziei 509/2022 este cea a excepției lipsei calității de reprezentant a pârâtului B., având în vedere că avocat C. nu a depus delegație, fiind încălcate dispozițiile art. 82 C. proc. civ.

Cererea de lămurire și completare a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție la 21 aprilie 2022, stabilindu-se termen pentru soluționare la 2 noiembrie 2022, termen la care instanța a rămas în pronunțare.

Prioritar, instanța reține că petentul a formulat două cereri cu regim juridic distinct, reglementate prin dispozițiile art. 443 și art. 444 C. proc. civ.

a) În ceea ce privește cererea de lămurire a hotărârii, în sensul dorit de către petent, se constată că acesta solicită completarea deciziei cu motivele pentru care instanța supremă a constatat nulitatea recursului declarat de către pârât, se susține că decizia cuprinde motive contradictorii, se invocă pretinse greșeli de judecată ale completului cu privire la necitarea intervenientului accesoriu și a faptului că cererea acestuia nu a fost pusă în discuție, că au fost încălcate texte de lege, că a fost ignorată excepția lipsei calității de reprezentant, că nu a fost legal constituit completul de judecată.

În conformitate cu dispozițiile art. 443 C. proc. civ., "în cazul în care sunt necesare lămuriri cu privire la înțelesul, întinderea sau aplicarea dispozitivului hotărârii ori dacă acesta cuprinde dispoziții contradictorii, părțile pot cere instanței care a pronunțat hotărârea să lămurească dispozitivul sau să înlăture dispozițiile potrivnice".

Această procedură a fost pusă la dispoziția părții interesate atunci când, din culpa instanței, dispozitivul hotărârii nu este suficient de clar, ceea ce poate genera dificultăți în înțelegerea și/sau executare. Prin lămurirea hotărârii nu poate fi modificat dispozitivul hotărârii, ci se clarifică, se interpretează doar măsurile dispuse de instanță prin hotărârea a cărei lămurire se dorește. În nici un caz, această procedura nu a fost menită și nu permite părților să obțină și altceva decât s-a dispus în favoarea lor prin dispozitivul hotărârii.

În concepția legiuitorului, procedura reglementată de prevederile art. 443 C. proc. civ. nu reprezintă o cale de atac de reformare sau de retractare, astfel că înlăturarea unei eventuale contradicții identificate de părți în dispozitiv nu trebuie să pună în discuție chestiuni de fapt sau de drept, ce țin de fondul cauzei și care au fost deja tranșate prin hotărârea judecătorească a cărei lămurire se solicită. Altfel spus, prin această procedură nu se poate obține modificarea hotărârii sub aspectul modului de soluționare a cauzei în niciunul din elementele sale, scopul acestei cereri fiind doar acela de a remedia neclaritățile din actul jurisdicțional care creează probleme în ceea ce privește punerea în executare a acestuia.

Dând eficiență acestor considerații de ordin teoretic, Înalta Curte constată că prin demersul formulat se tinde la o modificare a considerentelor, dar și a soluției, cu ignorarea faptului că cererea de lămurire întemeiată pe dispozițiile art. 443 C. proc. civ. vizează numai dispozitivul, nu și considerentele hotărârii. Or, în speță, dispozitivul deciziei nr. 509 din 16 martie 2022 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, este clar și nu lasă loc de interpretări, în sensul că s-a respins, ca nefondat, recursul principal declarat de reclamantul A. împotriva deciziei nr. 907/A din 07 septembrie 2020 a Curții de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie și s-a constatat nulitatea recursului declarat de pârâtul B., fiind consemnate considerentele ce susțin soluția pronunțată.

Așa fiind, afirmațiile petentului ce susțin cererea de lămurire a hotărârii exced cerințelor art. 443 C. proc. civ., nefiind întrunite condițiile prevăzute de textul legal enunțat.

b) Cu privire la cererea de completare a dispozitivului, Înalta Curte reține următoarele:

Conform dispozițiilor art. 444 alin. (1) C. proc. civ., "dacă prin hotărârea dată instanța a omis să se pronunțe asupra unui capăt de cerere principal sau accesoriu ori asupra unei cereri conexe sau incidentale, se poate cere completarea hotărârii în același termen în care se poate declara, după caz, apel sau recurs împotriva acelei hotărâri, iar în cazul hotărârilor date în căile extraordinare de atac sau în fond după casarea cu reținere, în termen de 15 zile de la pronunțare."

Înalta Curte urmează a analiza incidența prevederilor art. 444 alin. (1) teza finală C. proc. civ., având în vedere termenul de 15 zile în care trebuia să fie promovată cererea, termen care curge de la data pronunțării hotărârii.

Hotărârea a cărei completare se solicită a fost pronunțată la 16 martie 2022, astfel încât termenul de 15 zile în care trebuia să fie solicitată completarea s-a împlinit la 1 aprilie 2022.

Cum cererea de completare a fost transmisă la 21 aprilie 2022, se constată că aceasta a fost depusă cu încălcarea termenului prevăzut de lege, considerent pentru care urmează a fi respinsă.

Prin urmare, susținerile petentului, în sensul că se impune lămurirea și completarea deciziei nr. 509 din 16 martie 2022, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, sunt neîntemeiate, acesta fiind, în realitate, nemulțumit de soluția de respingere a căii de atac a recursului.

Față de cele ce preced, Înalta Curte constată că, în cauză, nu sunt întrunite condițiile prevăzute de art. 443-444 C. proc. civ., cererea formulată de petentul A. urmând a fi respinsă.

Respinge cererea formulată de petentul A. privind lămurirea și completarea deciziei nr. 509 din 16 martie 2022, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția I civilă în dosarul nr. x/2016.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 2 noiembrie 2022.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2023-12-14
0,97
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2698/2023
. Împotriva acestei hotărâri, contestatorul A. a formulat cerere de completare, lămurire și îndreptare, care a fost respinsă, ca neîntemeiată, prin decizia nr. 49 din 26 ianuarie 2022, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a III-a
ÎCCJ 2022-11-17
0,96
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2302/2022
Ședința publică din data de 17 noiembrie 2022 Deliberând asupra cauzei, constată următoarele: I. Circumstanțele cauzei 1. Obiectul cauzei Prin contestația în anulare, înregistrată pe rolul Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și
ÎCCJ 2024-04-23
0,96
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1154/2024
din 11 ianuarie 2022, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a IV-a civilă în dosarul nr. x/2020. Împotriva deciziei civile nr. 538R din 24 iunie 2022, recurentul A. a formulat cereri de lămurire și de completare, care au fost soluț
ÎCCJ 2024-06-20
0,96
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1768/2024
nr. 783 din 10 noiembrie 2021, Curtea de Apel București, secția a IV-a civilă a respins, ca inadmisibil recursul formulat de recurentul - contestator A., împotriva deciziei civile nr. 62R din 12 martie 2021 pronunțate de către Tribunalul Bu
ÎCCJ 2023-11-29
0,96
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2413/2023
art. 508 alin. (4) din același act normativ prevede că: Hotărârea dată în contestație în anulare este supusă acelorași căi de atac ca și hotărârea atacată. Potrivit art. 446 C. proc. civ.: încheierile pronunțate în temeiul art. 442 și 443,
Sursă