ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2072/2022

Ședința publică din data de 01 noiembrie 2022

Asupra cauzei de față, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea înregistrată la data de 17 octombrie 2022 pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția I civilă, sub nr. x/2019/a2, petenții A. și B. au formulat contestație privind tergiversarea procesului ce formează obiectul dosarului nr. x/2019 al Curții de Apel Pitești, secția I civilă.

În motivare, petenții au arătat că apelanta a depus dovada plății onorariului de expertiză în cuantum de 2.100 RON, la data de 03 iunie 2022, cu depășirea termenului 5 zile de la data comunicării măsurii, stabilit de instanță, prin încheierea de ședință din 03 mai 2022.

Au precizat că petenta nu a solicitat repunerea în termen, potrivit art. 186 C. proc. civ., împrejurare față de care au apreciat că este decăzută din dreptul de a mai face dovada plății onorariului de expertiză, cu consecința pierderii acestui drept procesual și, implicit, a dreptului de a beneficia de administrarea probei cu expertiză, invocând dispozițiile art. 180 alin. (1), art. 185 alin. (1) C. proc. civ.

Având în vedere că decăderea nu operează de drept, ci trebuie pronunțată de instanță, iar mijlocul procesual prin care se invocă decăderea în cursul procesului este excepția de tardivitate, invocată atât prin cererea de preschimbare a termenului de judecată înregistrată la data de 16 iunie 2022, cât și prin notele scrise înregistrate la data de 21 septembrie 2022, cu consecința nulității actului de procedură făcut peste termen.

Or, încheierea de ședință din 27 septembrie 2022 nu poartă nicio mențiune cu privire la excepția invocată încă din luna iunie 2022, deși, în conformitate cu prevederile art. 224 C. proc. civ. "instanța este obligată în orice proces, să pună în discuția părților toate cererile, excepțiile, împrejurările de fapt sau temeiurile de drept prezentate de ele, potrivit legii, sau invocate din oficiu".

În consecință, au solicitat admiterea contestației, urmând ca instanța să ia de îndată măsurile necesare înlăturării situației care a provocat tergiversarea judecății, mai precis să stabilească un termen de judecată în vederea punerii în discuție și pronunțării asupra excepției invocate, a cărei eventuală admitere ar avea drept consecință pierderea de către apelantă a dreptului de a beneficia de administrarea probei cu expertiza și, implicit, scurtarea procesului a cărui desfășurare nu s-a produs într-un termen optim și previzibil.

În drept, au fost invocate dispozițiile art. 522 alin. (2) pct. 2 și 4 C. proc. civ.

Prin notele scrise depuse la data de 25 octombrie 2022, prin poștă electronică, petenții au reiterat aspectele ce susțin admiterea contestației privind tergiversarea procesului, cu consecința stabilirii unui termen de judecată în vederea punerii în discuție și pronunțării asupra excepției tardivității actului procesual al plății onorariului de expertiză.

II. Soluția și considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție

Analizând contestația privind tergiversarea procesului, prin prisma dispozițiilor legale invocate, a actelor și lucrărilor dosarului, Înalta Curte constată următoarele:

Contestația privind tergiversarea procesului a fost reglementată de legiuitor drept remediu procesual care să dinamizeze judecarea cauzei, pe de o parte, prin identificarea punctelor în care instanța care judecă cererea principală nu a îndeplinit în termenul prevăzut de lege anumite acte ce țin de judecata cauzei, nu a luat măsurile legale pentru a responsabiliza participanții la proces sau nu și-a îndeplinit obligația de a soluționa cauza într-un termen optim și previzibil și, pe de altă parte, prin luarea măsurilor necesare înlăturării situației care a provocat tergiversarea judecății.

Așadar, scopul instituirii acestei proceduri a fost acela de a se remedia rapid și eficient situațiile în care judecarea cauzei stagnează fie din motive neimputabile instanței, dar cu privire la care aceasta nu a luat măsurile legale necesare dinamizării procesului, fie din motive imputabile instanței care nu a efectuat lucrările cauzei în termenul defipt de lege sau a avut o conduită procesuală ce denotă o temporizare nejustificată a judecății.

Înalta Curte observă că petenții au arătat, în esență, că motivele ce au condus la depășirea unui termen optim și previzibil de soluționare a cauzei sunt reprezentate de nepronunțarea instanței de apel, prin încheierea de ședință din 27 septembrie 2022, în condițiile prevăzute de dispozițiile art. 224 C. proc. civ., asupra excepției tardivității și decăderii apelantei Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere din dreptul de a mai depune dovada plății onorariului de expertiză, cu consecința anulării actului de procedură făcut peste termen.

Potrivit dispozițiilor art. 522 alin. (2) pct. 2 și 4 C. proc. civ., invocate ca temei în susținerea demersului judiciar, se poate face contestație privind tergiversarea procesului "când instanța a stabilit un termen în care un participant la proces trebuia să îndeplinească un act de procedură, iar acest termen s-a împlinit, însă instanța nu a luat, față de cel care nu și-a îndeplinit obligația, măsurile prevăzute de lege", precum și în situația în care "instanța și-a nesocotit obligația de a soluționa cauza într-un termen optim și previzibil prin neluarea măsurilor stabilite de lege sau prin neîndeplinirea din oficiu, atunci când legea o impune, a unui act de procedură necesar soluționării cauzei, deși timpul scurs de la ultimul său act de procedură ar fi fost suficient pentru luarea măsurii sau îndeplinirea actului."

Raportat la actele procesuale întocmite de instanța învestită cu soluționarea apelului ce a făcut obiectul dosarului nr. x/2019, Înalta Curte constată că la acest moment nu sunt identificate măsuri prevăzute de lege ce trebuiau dispuse de instanță sau acte de procedură necesare soluționării cauzei, care să nu fi fost îndeplinite din oficiu de către instanță, dimpotrivă, din actele dosarului, se reține că instanța a dat dovadă de rol activ, în sensul în care la termenul din data de 03 mai 2022 a apreciat că se impune desemnarea unei comisii formate din 3 experți, respectiv C., D. și E., cu specialitatea "Evaluarea proprietății imobiliare", a stabilit onorariu provizoriu în cuantum de câte 700 RON pentru fiecare dintre cei 3 experți, în sarcina apelantei-pârâte, judecata cauzei fiind amânată la data de 27 septembrie 2022, pentru când apelanta-pârâtă a fost citată cu mențiunea de a depune la dosar dovada achitării onorariilor cuvenite experților, în termenul de 5 zile de la comunicarea măsurii .

Ținând cont că administrarea probatoriului este un aspect ce ține de buna desfășurare a procesului, protejând, deopotrivă, și un interes public, nu numai unul privat, chiar în ipoteza în care apelanta-pârâtă Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere S.A. și-ar fi îndeplinit obligația achitării onorariului cuvenit celor 3 experți, după împlinirea termenului stabilit de instanță, această împrejurare nu a determinat amânarea judecății cauzei în condițiile în care dovada plății sumei de 2.100 RON, cu acest titlu, s-a făcut la data de 03 iunie 2022, prin fax, cu mult înainte de termenul de judecată din 27 septembrie 2022.

De altfel, aspectele relevate în susținerea prezentului demers judiciar au mai făcut obiectul cererii de preschimbare a termenului fixat la data de 27 septembrie 2022, prin prisma dispozițiilor art. 230 C. proc. civ., depusă la data de 16 iunie 2022, ce a fost respinsă de instanța de apel, prin încheierea de ședință din 15 septembrie 2022, reținându-se în motivarea acesteia că "petiționarii nu au invocat motive temeinice în accepțiunea norme juridice, având în vedere că în cadrul acestei proceduri urgente nu se pot analiza chestiuni privind fondul sau procedura de soluționare a cauzei", aceleași susțineri fiind reluate și prin notele scrise depuse la data de 21 septembrie 2022 .

Cum dispozițiile art. 522 alin. (2) C. proc. civ. circumstanțiază situațiile de inacțiune din partea instanței care conduc la încălcarea dezideratului soluționării cauzei într-un termen optim și previzibil, însă acesta din urmă se apreciază de la caz la caz în funcție de conduita procesuală a părților, complexitatea cauzei, măsurile dispuse de instanță, circumstanțele concrete de desfășurare a activității de judecată.

Or, dată fiind succesiunea actelor de procedură întocmite în cauză, Înalta Curte constată că nu poate fi imputată instanței de judecată o atitudine de tergiversare a soluționării cauzei în contextul măsurilor adoptate ce denotă o preocupare pentru administrarea probei cu expertiză specialitatea evaluare imobiliară ce a determinat acordarea mai multor termene de judecată din motive obiective, independente de conduita procesuală a apelantei-pârâte, procedura de judecată derulându-se nu numai în interesul petenților, ci și a celorlalte părți ale căror drepturi procesuale trebuie respectate în egală măsură.

În plus, aspectele reclamate de petenți nu configurează o veritabilă excepție de procedură (tardivitatea) în scopul remedierii unor neregularități procedurale, în sensul reglementat de art. 245 C. proc. civ., ci supun atenției chestiuni ce țin de cenzurarea activității instanței învestite cu soluționarea apelului, însă o atare procedură nu a fost concepută de legiuitor ca o modalitate de interferare în judecata cauzei respective prin recurgerea la atribuțiile unei instanțe de control judiciar pentru a se pronunța cu privire la modul de instrumentare a dosarului de către instanța de apel date fiind limitele învestirii instanței stabilite în mod explicit prin dispozițiile art. 525 alin. (3) C. proc. civ.

În consecință, având în vedere că argumentele invocate de petenți nu conturează o încălcare a obligației de către instanța de judecată sub aspectul tergiversării soluționării cauzei, cu depășirea termenului optim și previzibil, raportat la circumstanțele pricinii originare, Înalta Curte, în temeiul art. 525 alin. (1) C. proc. civ., va respinge va respinge contestația privind tergiversarea procesului ce formează obiectul dosarului nr. x/2019 al Curții de Apel Pitești, secția I civilă, formulată de petenții A. și B..

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge contestația privind tergiversarea procesului ce formează obiectul dosarului nr. x/2019 al Curții de Apel Pitești, secția I civilă, formulată de petenții A. și B..

Fără cale de atac.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 01 noiembrie 2022.