ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1867/2022

Ședința publică din data de 13 octombrie 2022

Asupra cererii de față, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Hotărârea pronunțată de Curtea de Apel București

Prin decizia nr. 379 din 06 mai 2022, Curtea de Apel București – secția a III-a Civilă și pentru cauze cu minori și de familie a respins excepția nulității recursului, ca nefondată, a admis recursul principal formulat de recurentul-pârât A., a admis recursul incident formulat recurentul-reclamant B., și a casat decizia civilă recurată, trimițând cauza spre rejudecare instanței de apel, Tribunalul București, secția a V-a Civilă.

Contestația privind tergiversarea procesului

La 21 septembrie 2022, petentul B. a formulat contestație privind tergiversarea procesului ce formează obiectul dosarului nr. x/2015* al Curții de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie, arătând că de la data pronunțării deciziei civile nr. 379/2022, respectiv 06 mai 2022, și până în prezent au trecut mai bine de 4 luni, iar decizia nu a fost redactată, împrejurare pe care o apreciază că îi încalcă dreptul la soluționarea procesului într-un termen optim și previzibil.

În drept, contestația a fost întemeiată pe dispozițiile art. 522 alin. (2) pct. 1 C. proc. civ. și art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.

Contestația a fost depusă la Curtea de Apel București și trimisă administrativ la Înalta Curte de Casație și Justiție, unde a fost înregistrată la 23 septembrie 2022.

II. Soluția și considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție:

Examinând contestația privind tergiversarea procesului, Înalta Curte reține următoarele:

Contestația privind tergiversarea procesului reprezintă un mijloc procedural particular destinat a înlătura dificultățile ivite în soluționarea cauzelor civile într-un termen optim și previzibil.

Rațiunea reglementării contestației la tergiversarea procesului a fost aceea de a asigura dreptul părții la o procedură echitabilă, eficientă, desfășurată cu celeritate, prin sancționarea conduitelor procesuale care se îndepărtează de la aceste rigori.

În conformitate cu prevederile art. 522 alin. (1) C. proc. civ., "Oricare dintre părți, precum și procurorul care participă la judecată pot face contestație prin care, invocând încălcarea dreptului la soluționarea procesului într-un termen optim și previzibil, să solicite luarea măsurilor legale pentru ca această situație să fie înlăturată."

La alin. (2) al aceluiași text de lege sunt prevăzute cazurile în care poate fi formulată contestația, motivele vizând atât culpa, cât și atitudinea instanței față de neglijența sau abuzul părților, a altor participanți în proces ori a terților care aveau obligații legale sau judiciare.

Ceea ce caracterizează toate cazurile prevăzute de art. 522 C. proc. civ. este pasivitatea instanței de judecată care are mijloacele necesare pentru corijarea conduitelor necorespunzătoare și nu le folosește sau, mai grav, nesocotește ea însăși dispozițiile legale care-i impun o anumită conduită.

Contestația la tergiversarea procesului nu trebuie însă privită ca o posibilitate de sancționare a judecătorilor învestiți cu soluționarea cauzei, ci ca un remediu oferit de normele de procedură ce are aplicabilitate în situațiile în care

chiar instanța cauzează amânarea nejustificată sau nu dispune măsurile necesare pentru asigurarea soluționării procesului într-un termen rezonabil.

Examinând actele și lucrările dosarului, Înalta Curte constată că decizia civilă nr. 379 din 06 mai 2022 pronunțată de Curtea de Apel București – secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie a fost redactată la 03 octombrie 2022, fiind comunicată părților la data de 15 octombrie 2022, astfel încât se reține că părțile nu mai justifică un interes în susținerea prezentei contestații privind tergiversarea procesului pentru nerespectarea termenului instituit pentru motivarea, redactarea și semnarea hotărârii judecătorești pronunțate în cauză.

Înalta Curte reamintește părților că interesul, ca o condiție de exercițiu a acțiunii civile, reprezintă folosul practic, legitim și actual urmărit prin inițierea actului de procedură, ce trebuie să existe nu numai la declanșarea procedurii judiciare, ci pe întreaga durată de desfășurare a procesului; ca urmare, pentru a stabili dacă o parte are interes, instanța trebuie să prefigureze folosul efectiv pe care partea l-ar obține în ipoteza admiterii cererii formulate.

Cum la momentul judecării prezentei interesul petentului nu mai este actual, hotărârea fiind motivată, redactată, semnată și comunicată părților, Înalta Curte urmează a respinge contestația privind tergiversarea procesului formulată de petentul B..

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge contestația privind tergiversarea procesului ce formează obiectul dosarului nr. x/2015* al Curții de Apel București – secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie, formulată de petentul B., în favoarea Curții de Apel București.

Fără cale de atac.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 13 octombrie 2022.