ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1648/2022
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1648/2022 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2022)
Ședința publică din data de 29 septembrie 2022
După deliberare, asupra cauzei de față, constată următoarele:
Contestația privind tergiversarea a procesului
Prin cererea înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție la 17 august 2022, sub nr. x/2010/a1, petentul A. a formulat contestație la tergiversarea procesului care face obiectul dosarului nr. x/2010 al Curții de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie, reclamând încălcarea dreptului la soluționarea cauzei într-un termen rezonabil, astfel cum acesta este reglementat prin art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, prin neredactarea, semnarea și comunicarea deciziei civile nr. 134 din 18 februarie 2022 în termenul prevăzut de lege.
În drept, a invocat dispozițiile art. 426 alin. (5) coroborate cu cele ale art. 427 alin. (1) din C. proc. civ. aprobat prin Legea nr. 134/2010.
Apărările formulate în cauză
Legal citați, intimații nu au formulat întâmpinare.
Soluția și considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție asupra contestației la tergiversarea procesului
Ca o chestiune prealabilă, Înalta Curte constată că, potrivit programului de evidență informatizată a instanțelor, dosarul nr. x/2010 al Curții de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie a fost înregistrat pe rolul primei instanțe învestite (Tribunalul București) la 12 noiembrie 2010, când erau în vigoare dispozițiile Codului de procedură de la 1865.
Deși contestatorul s-a prevalat în susținerea contestației sale de dispozițiile art. 426 alin. (5) coroborate cu cele ale art. 427 alin. (1) din C. proc. civ. aprobat prin Legea nr. 134/2010, Înalta Curte nu va putea verifica încălcarea acestor norme legale de către Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie, întrucât ele constituie reglementări ce au fost introduse prin actul normativ menționat, ce a intrat în vigoare la 15 februarie 2013.
În sprijinul acestor considerente sunt și dispozițiile art. 25 din C. proc. civ. aprobat prin Legea nr. 134/2010, conform cărora "Procesele în curs de judecată, precum și executările silite începute sub legea veche rămân supuse acelei legi".
Continuând acest raționament, Înalta Curte constată că dispozițiile C. proc. civ. de la 1865 nu conțin reglementări cu privire la contestația la tergiversarea procesului.
Această procedură a fost introdusă odată cu intrarea în vigoare a C. proc. civ. aprobat prin Legea nr. 134/2010, în scopul înlăturării dificultăților ivite în soluționarea cauzelor civile într-un termen "optim și previzibil".
Întrucât acest mijloc procedural nu are corespondent în reglementările anterioare adoptării actului normativ menționat (C. proc. civ. de la 1865), în raport de data inițierii demersului procesual care a format obiectul dosarului nr. x/2010 al Curții de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie, el nu poate fi supus examinării în cauza pendinte.
Nefiind reglementată de legea care guvernează procesul civil cu privire la care a fost formulată, contestația la tergiversarea procesului formulată de petentul A. este inadmisibilă și urmează a fi respinsă, ca atare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca inadmisibilă, contestația privind tergiversarea procesului care face obiectul dosarului nr. x/2020 al Curții de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie, formulată de contestatorul A..
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 29 septembrie 2022.