ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1847/2022

Ședința publică din data de 11 octombrie 2022

După deliberare, asupra cauzei de față constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 5 București, la data de 22.09.2015, sub nr. x/2015, reclamantul A., în contradictoriu cu pârâții B., prin curator C., D., E., F., G., Unitatea Administrativ Teritorială Municipiul București, prin Primar General și Unitatea Administrativ Teritorială Sector 5, prin Primar, a solicitat instanței ca, prin hotărârea ce va pronunța să constate că a dobândit dreptul de proprietate prin efectul uzucapiunii de 30 de ani și prin joncțiunea posesiilor asupra imobilului teren, în suprafață de 500 mp, situat în București, Intr. Humulesti, fără nr..

Prin sentința civilă nr. 1423/22.02.2016 pronunțată de Judecătoria Sectorului 5 București s-a admis excepția necompetenței sale materiale și s-a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului București, instanță pe rolul căreia dosarul a fost înregistrat la data de 24.03.2016, sub nr. x/2016, fiind repartizat secției a III-a Civile.

Prin sentința civilă nr. 2382/19.12.2018 pronunțată de Tribunalul București, secția a III-a civilă, s-a respins excepția inadmisibilității acțiunii, invocată de către pârâtul Municipiul București, prin Primar General, ca neîntemeiată, s-a admis excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de către pârâtul Municipiul București, prin Primar General, s-a admis excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de către pârâtul U.A.T. Sectorul 5 prin Primar, s-a respins cererea de chemare în judecată formulată de către reclamantul A., în contradictoriu cu pârâții B., prin curator C., D., E., F., G., ca neîntemeiată, s-a respins cererea de chemare în judecată formulată de către reclamant în contradictoriu cu pârâtul Municipiul București, prin Primar General, ca fiind introdusă în contradictoriu cu o persoană lipsită de calitate procesuală pasivă și s-a respins cererea de chemare în judecată formulată de către reclamant în contradictoriu cu pârâtul Unitatea Administrativ Teritorială Sector 5, prin Primar, ca fiind introdusă în contradictoriu cu o persoană lipsită de calitate procesuală pasivă.

Prin decizia civilă nr. 1813/13.12.2021, Curtea de Apel București, secția a IV-a civilă a admis apelul declarat de apelantul-reclamant A. împotriva sentinței civile nr. 2382/19.12.2018, pronunțată în dosarul nr. x/2016 de Tribunalul București – secția a III a civilă, în contradictoriu cu intimații - pârâți D., E., F., Unitatea Administrativ Teritorială a Municipiului București, prin Primarul General, Unitatea Administrativ Teritorială a Primăriei Sector 5, prin Primar, și B., prin curator C..

A schimbat în parte sentința apelată, în sensul admiterii cererii de chemare în judecată formulată în contradictoriu cu intimații pârâți persoane fizice.

S-a constatat că reclamantul a dobândit prin efectul uzucapiunii și al joncțiunii posesiei dreptul de proprietate asupra terenului în suprafață de 519 m.p. situat în București, str. x, f.n, identificat în anexa 1.1 la suplimentul de expertiză efectuat de exp. H.. S-a menținut soluția în rest.

Împotriva deciziei civile nr. 1813/13.12.2021 a Curții de Apel București, secția a IV-a civilă, a formulat recurs pârâtul Municipiul București prin Primarul General, criticând soluția pentru nelegalitate.

Intimatul A. a depus întâmpinare, invocând excepția netimbrării și excepția nulității recursului, arătând că "există numai două etape procesuale și nu trei etape procesuale".

Prin raportul asupra admisibilității în principiu a recursului s-a reținut că, deși hotărârea atacată este susceptibilă de recurs, se impune analiza prioritară a condiției referitoare la subzistența interesului, condiție de exercițiu a oricărei căi de atac, față de soluțiile instanțelor de fond cu privire la excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Municipiul București prin Primarul General.

Prin rezoluția din 13 septembrie 2022 s-a stabilit termen pentru discutarea admisibilității în principiu a recursului, la 11 octombrie 2022.

La acest termen de judecată, Înalta Curte, în raport de dispozițiile art. 32 și 33, coroborate cu cele ale art. 458 C. proc. civ., a invocat din oficiu excepția lipsei de interes a recurentului în formularea recursului.

În ceea ce privește excepția de netimbrare a recursului, invocată de intimatul A., Înalta Curte constată că aceasta nu poate fi primită, cererea de recurs fiind legal timbrată, dovada de achitare a taxei judiciare de timbre în cuantum de 3.716,50 RON aflându-se la dosar.

Analizând recursul din perspectiva excepției lipsei de interes a recurentului în promovarea acestuia, Înalta Curte constată următoarele:

Potrivit art. 30 alin. (1) C. proc. civ., "Oricine are o pretenție împotriva unei alte persoane ori urmărește soluționarea în justiție a unei situații juridice are dreptul să facă o cerere înaintea instanței competente."

Art. 32 alin. (1) din același act normativ reglementează condițiile de exercitare a acțiunii civile, printre acestea regăsindu-se, la lit. d), justificarea unui interes.

Conform art. 33 teza I C. proc. civ., "Interesul trebuie să fie determinat, legitim, personal, născut și actual."

Interesul, înțeles ca una dintre condițiile de exercitare a acțiunii civile, constă în folosul practic, imediat, pe care îl are o parte pentru a justifica declanșarea procedurii judiciare. Acesta trebuie să îndeplinească anumite condiții, și anume să fie legitim, adică să corespundă cerințelor legii materiale și procesuale, să fie personal, ceea ce înseamnă că folosul practic urmărit prin declanșarea procedurii judiciare să aparțină celui care recurge la acțiune, să fie născut și actual, adică să existe la momentul formulării cererii.

Pentru a stabili dacă o parte are interes în exercitarea acțiunii civile sau a unei căi de atac, instanța trebuie să prefigureze folosul efectiv pe care aceasta l-ar obține în ipoteza admiterii formei procedurale formulate.

Existența interesului se impune a fi examinată pe tot parcursul procesului, nu numai cu privire la cererea introductivă de instanță, ci în cazul tuturor actelor de procedură îndeplinite de părți.

În cauză, se observă că prima instanță a admis excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâtul Municipiul București și a respins acțiunea reclamantului față de acest pârât în consecință; instanța de apel a soluționat apelul reclamantului, iar decizia pronunțată de Curtea de apel a modificat sentința Tribunalului exclusiv sub aspectul temeiniciei cererii de chemare în judecată formulată în contradictoriu cu pârâții persoane fizice (pe care a admis-o), după cum rezultă expres din dispozitivul deciziei, care menține celelalte dispoziții ale sentinței – deci inclusiv soluția dată excepției lipsei calității procesuale pasive a municipalității pârâte.

Rezultat al acestui parcurs procesual, acțiunea reclamantului îndreptată împotriva pârâtului recurent a rămas respinsă încă din fața primei instanțe ca urmare a lipsei de legitimare procesuală, din toate perspectivele ce pot fi abordate hotărârea instanței de apel fiind favorabilă pârâtului Municipiul București.

De aceea, neputând identifica un folos practic ce ar putea fi urmărit de recurent prin declararea căii de atac, se va reține că recurentul nu justifică interes în promovarea căii de atac, motiv pentru care recursul urmează să fie respins ca lipsit de interes.

Pentru considerentele expuse, Înalta Curte, față de art. 458 C. proc. civ., potrivit cu care "Căile de atac pot fi exercitate numai de părțile aflate în proces care justifică un interes (…)" și văzând art. 493 alin. (5) C. proc. civ., va respinge recursul declarat în cauză ca lipsit de interes.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge excepția netimbrării recursului.

Respinge, ca lipsit de interes, recursul declarat de pârâtul Municipiul București prin Primarul General împotriva deciziei nr. 1813A din 13 decembrie 2021, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a IV-a civilă.

Fără cale de atac.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 11 octombrie 2022.