ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 715/2022

Ședința publică din data de 16 noiembrie 2022

Deliberând asupra contestației de față, în baza actelor și lucrărilor dosarului, constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 145/F din data de 26 septembrie 2022, Curtea de Apel București – secția a II-a penală, în baza art. 533 alin. (1) din C. proc. pen. raportat la art. 166 și următoarele din C. pen., a admis cererea de reabilitare formulată de către petenta A. și a dispus reabilitarea petentei pentru pedeapsa de 3 ani închisoare, aplicată prin sentința penala nr. 241/04.07.2014, pronunțată de către Curtea de Apel București, secția II - a Penală, în dosarul nr. x/2014, rămasă definitivă prin decizia penală nr. 65/A/24.02.2015 a Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Pentru a se pronunța în acest sens, Curtea de Apel București – secția a II-a penală a reținut că prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului București, sub nr. x/2022, la data de 12.04.2022, petenta A. a solicitat să se dispună reabilitarea judecătorească cu privire la condamnarea la pedeapsa de 3 ani închisoare dispusă prin sentința penală nr. 241/04.07.2014 a Curții de Apel București, pronunțată în dosarul nr. x/2014, rămasă definitivă prin decizia penală nr. 65/A/24.02.2015 a Înaltei Curți de Casație și Justiție.

În fapt a arătat că executarea pedepsei a început la data de 25.02.2015, în baza mandatului de executare a pedepsei închisorii nr. 426/25.02.2015 și s-a terminat la data de 25.02.2018, iar de la data executării și până în prezent nu a suferit o nouă condamnare, a avut o bună conduită în societate, a avut asigurată existența din activitatea sa de jurist în cadrul S.C. B. S.R.L. și a achitat în întregime despăgubirile civile și cheltuielile judiciare la plata cărora a fost obligată. A mai precizat faptul că termenul de reabilitare este în cazul său de 4 ani și a început să curgă de la data când a luat sfârșit executarea pedepsei principale, respectiv 25.02.2018 și s-a împlinit la data de 25.02.2022.

În drept, au fost invocate dispozițiile art. 166 și urm. din C. pen. și art. 530 din C. proc. pen.

Prin sentința penală nr. 490/F/11.05.2022, pronunțată de Tribunalul București – secția I penală a fost admisă excepția necompetenței materiale a Tribunalului București, invocată de instanță din oficiu, în temeiul art. 529 din C. proc. pen. raportat la art. 47 alin. (1) din C. proc. pen., a fost declinată competența de soluționare a cererii de reabilitare formulată de petenta A., în favoarea Curții de Apel București, unde dosarul a fost înregistrat la data de 25.05.2022.

Au fost atașate fișa de cazier judiciar a petentei; chitanța seria x nr. x din data de 11.05.2015 emisă de DITL Sector 2; adresa nr. x/03.08.2022, emisă de AFP Sector 2; contract individual de muncă; precum și dosarul nr. x/2014 al Curții de Apel București, secția a II-a Penală.

Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarea situație de fapt:

Prin sentința penală nr. 241/04.07.2014, pronunțată de Curtea de Apel București, definitivă prin decizia penală nr. 65/A din 24.02.2015 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, inculpata A. a fost condamnată la o pedeapsa de 3 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de influență prevăzută de art. 291 din C. pen., cu aplicarea art. 6 din Legea nr. 78/2000, art. 7 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 78/2000, art. 36 din C. pen. și art. 5 din C. pen.. În baza acestei sentințe a fost emis MEPI nr. 426/2015 de către Curtea de Apel București.

S-a arătat că, potrivit art. 168 din C. pen., cererea de reabilitare judecatorească se admite daca cel condamnat întrunește următoarele condiții:

a) nu a săvârșit o infracțiune in intervalul prevăzut de art. 166;

b) a achitat integral cheltuielile de judecată și și-a îndeplinit obligațiile civile stabilite prin hotărârea de condamnare, afara de cazul când acesta dovedește ca nu a avut posibilitatea sa le îndeplinească sau când partea civila a renunțat la despăgubiri.

Instanța a apreciat că sunt întrunite condițiile prevăzute de art. 168 din C. pen., respectiv: cu privire la termenul de reabilitare, conform art. 166 alin. (1) lit. a) din C. pen., pentru pedeapsa de 3 ani la care a fost condamnată petenta, termenul de reabilitare este de 4 ani. Pedeapsa a început la data de 25.02.2015 și a fost considerată ca executată la data de 05.02.2018, astfel că termenul de reabilitare s-a împlinit la data de 04.02.2022. De la data condamnării până în prezent, petenta nu a mai suferit vreo condamnare, după cum reiese din fisa de cazier judiciar.

Aceasta a achitat cheltuielile judiciare la care a fost obligată prin sentința de condamnare, după cum reiese din chitanța seria x nr. x din data de 11.05.2015, emisă de DITL Sector 2 și din adresa nr. x/03.08.2022, emisă de AFP Sector 2.

Instanța a constatat că petenta nu a fost obligată la plata unor astfel de despăgubiri.

Împotriva sentinței penale nr. 145/F din data de 26 septembrie 2022, pronunțate de Curtea de Apel București – secția a II-a penală a formulat contestație Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția Națională Anticorupție.

În susținerea contestației, s-a invocat faptul că sentința contestată este lovită de nulitate absolută întrucât la soluționarea cererii de reabilitare a participat un procuror din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București, deși, potrivit art. 5 alin. (3) din Legea nr. 255/2013, trebuia să participe un procuror din cadrul Direcției Naționale Anticorupție.

Examinând contestația, prin prisma dispozițiilor legale incidente, Înalta Curte constată că aceasta este nefondată, în considerarea următoarelor argumente:

Înalta Curte constată că, intimata A., a fost condamnată prin sentința penală nr. 241 din data de 4 iulie 2014, pronunțată de Curtea de Apel – secția a II-a Penală, definitivă prin decizia penală nr. 65/A din data de 24.02.2015 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, în baza art. 291 din C. pen. cu aplicarea art. 6 din Legea nr. 78/2000, art. 7 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 78/2000, art. 36 din C. pen. și art. 5 din C. pen., la o pedeapsă de 3 ani închisoare.

În cauză urmărirea penală a fost efectuată de către Direcția Națională Anticorupție, având în vedere calitatea deținută de inculpată, respectiv prim procuror adjunct în cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Buftea.

Ulterior condamnării inculpatei, modificările legislative au condus la operaționalizarea secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție.

Astfel, având în vedere calitatea de magistrat, se constată că potrivit art. 88

8

alin. (1) lit. d) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, modificată prin dispozițiile art. 14 pct. 4 și pct. 6 din Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 7/2019, secția pentru investigarea infracțiunilor din justiție avea atribuția de a retrage căile de atac în cauzele de competența acestei secții, inclusiv în cauzele aflate pe rolul instanțelor sau soluționate definitiv anterior operaționalizării acesteia potrivit Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 90/2018, privind unele măsuri pentru operaționalizarea secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție.

De asemenea, potrivit dispozițiilor art. 88

8

alin. (2) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, cu modificările și completările ulterioare, coroborate cu dispozițiile art. III alin. (2) din Legea nr. 207/2018 pentru modificarea și completarea Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, și prevederilor art. II alin. (11) teza I din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 90/2018 privind unele măsuri pentru operaționalizarea secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție, în ipoteza cauzelor de competența secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție, nesoluționate până la data de 23 octombrie 2018 sau după soluționarea acestora, procurorul competent să participe la ședințele de judecată este procurorul din cadrul secției judiciare a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție sau procurorul din cadrul parchetului de pe lângă instanța învestită cu judecarea cauzei.

Totodată, Înalta Curte amintește că prin Decizia nr. 3/2019, pronunțată de Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept din cadrul acestei instanțe s-a stabilit că în temeiul normei speciale și derogatorii prevăzute în art. 88

8

alin. (2) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, cu modificările și completările ulterioare, procurorul competent să participe, începând cu data de 23 octombrie 2018, la ședințele de judecată în cauzele de competența secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție, inclusiv în cauzele privind infracțiunile săvârșite de judecători sau procurori în care urmărirea penală s-a efectuat de către Direcția Națională Anticorupție, este exclusiv procurorul din cadrul secției judiciare a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție sau procurorul din cadrul parchetului de pe lângă instanța învestită cu judecarea cauzei.

Potrivit art. 3 alin. (2) și (3) din Legea nr. 49/2022 Legea nr. 49/2022 privind desființarea secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție, precum și pentru modificarea Legii nr. 135/2010 privind C. proc. pen., de la data intrării în vigoare a prezentei legi sunt de competența parchetului de pe lângă curtea de apel și infracțiunile săvârșite de judecătorii de la judecătorii, tribunale, tribunale militare și de procurorii de la parchetele care funcționează pe lângă aceste instanțe; pentru infracțiunile prevăzute la alin. (1) și (2), urmărirea penală se efectuează de procurori anume desemnați de către procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, la propunerea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, pentru o perioadă de 4 ani, potrivit procedurii prevăzute de prezenta lege, denumiți în continuare procurori anume desemnați.

De asemenea, potrivit art. 13 din aceeași lege, la judecarea cauzelor în care urmărirea penală a fost efectuată de procurorii anume desemnați potrivit art. 3 alin. (3), precum și la soluționarea propunerilor, contestațiilor, plângerilor sau a oricăror alte cereri formulate în respectivele cauze, participă procurori din cadrul parchetelor de pe lângă instanțele competente pe rolul cărora se află acestea.

Instanța mai constată că procurorul ce a pus concluzii în cauză era abilitat în acest sens, îndeplinind condițiile legale (însuși intimata precizând susținând abilitatea și gradul necesare pentru a pune concluzii în fața acelei instanțe) și administrative (de desemnare pe cale ierarhică), situație în care prestația sa este eficientă, nefiind incident textul ce vizează lipsa de la judecată a procurorului, cu consecința excluderii intervenției cauzei de nulitate prevăzute de art. 281 alin. (1) lit. d) din C. proc. pen.

Ca urmare, se constată legală participarea procurorului din cadrul curții de apel la judecarea cererii de reabilitare formulate de un inculpat ce a avut calitatea de magistrat.

Pentru considerentele anterior evocate, Înalta Curte va respinge, ca nefondată, contestația formulată de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția Națională Anticorupție împotriva sentinței penale nr. 145/F din data de 26 septembrie 2022, pronunțate de Curtea de Apel București – secția a II-a penală, privind pe intimata A..

În temeiul art. 275 alin. (3) din C. proc. pen., cheltuielile judiciare ocazionate cu soluționarea contestației vor rămâne în sarcina statului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondată, contestația formulată de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția Națională Anticorupție împotriva sentinței penale nr. 145/F din data de 26 septembrie 2022, pronunțate de Curtea de Apel București – secția a II-a penală, privind pe intimata A..

Cheltuielile judiciare ocazionate cu soluționarea contestației rămân în sarcina statului.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 16 noiembrie 2022.