ÎCCJ, Secția penală, decizia din 27.04.2023 — apel

A., pentru săvârșirea infracțiunilor de abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut un folos necuvenit pentru sine sau pentru altul, prevăzută de art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 309 C. pen. și art. 5 C. pen. și luare de mită, prevăzută de art. 289 alin. (1) din C. pen. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 5 din C. pen., ambele cu aplicarea art. 38 alin. (1) din C. pen.

B., pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut un folos necuvenit pentru sine sau pentru altul, prevăzută de art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 309 C. pen. și art. 5 C. pen.

C. (aflat în executarea unei pedepse de 5 ani în altă cauză), pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut un folos necuvenit pentru sine sau pentru altul, prevăzută de art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 309 C. pen. și art. 5 C. pen.

D., pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut un folos necuvenit pentru sine sau pentru altul, prevăzută de art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 309 C. pen. și art. 5 C. pen.

E. (cercetat în lipsă, având în vedere că se sustrage urmăririi penale) pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut un folos necuvenit pentru sine sau pentru altul, prevăzută de art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 309 C. pen. și art. 5 C. pen.

F., pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut un folos necuvenit pentru sine sau pentru altul, prevăzută de art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 alin. (1) C. pen., cu aplic. art. 309 C. pen. și art. 5 C. pen.

G., pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut un folos necuvenit pentru sine sau pentru altul, prevăzută de art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 309 C. pen. și art. 5 C. pen.

H., pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la infracțiunea de abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut un folos necuvenit pentru sine sau pentru altul, prevăzută de art. 48 C. pen. raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000 combinat cu art. 297 alin. (1) C. pen. și art. 309 C. pen., cu aplicarea art. 5 C. pen.

I., pentru săvârșirea infracțiunilor de complicitate la infracțiunea de abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut un folos necuvenit pentru sine sau pentru altul, prevăzută de art. 48 C. pen. raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000 combinat cu art. 297 alin. (1) C. pen. și art. 309 C. pen., cu aplicarea art. 5 C. pen., dare de mită, prevăzută de art. 290 alin. (1) din C. pen. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 5 din C. pen., dare de mită, prevăzută de art. 290 alin. (1) din C. pen. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 5 din C. pen., spălare a banilor, prevăzută de art. 29 alin. (1) lit. b) și c) din Legea nr. 656/2002, cu aplicarea art. 5 C. pen. și art. 35 alin. (1) din C. pen., toate cu aplicarea art. 38 alin. (1) din C. pen.

J., pentru săvârșirea infracțiunilor de complicitate la infracțiunea de abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut un folos necuvenit pentru sine sau pentru altul, prevăzută de art. 48 C. pen. raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000 combinat cu art. 297 alin. (1) C. pen. și art. 309 C. pen. cu aplicarea art. 5 C. pen., luare de mită, prevăzută de art. 289 alin. (1) din C. pen. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 308 din C. pen. și art. 5 C. pen. ambele cu aplicarea art. 38 alin. (1) din C. pen. Sub aspectul situației de fapt, s-a reținut în cuprinsul rechizitoriului, în esență că, prin intermediul societății off - shore K., inculpatul I. a achiziționat de la L., la rândul lui cesionar, în schimbul sumei de 700.000 euro, totalitatea drepturilor izvorâte din notificările moștenitoarei Tache - N. Yolanda - Elena, a autorilor O. și N., iar, în final, în urma supraevaluării suprafeței de 25 ha teren agricol din intravilanul municipiului Constanța de către inculpatul J., evaluator desemnat de către Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor, a obținut despăgubiri de 8.750.000 euro, echivalentul a 37.243.500 RON, adică de 12,5 ori mai mult. Aceste despăgubiri au fost acordate societății off - shore cu sediul în Cipru, deținută de inculpatul I., prin interpuși, în urma supraevaluării unui teren agricol cu suma de 7.715.000 euro, echivalentul a 32.838.126 RON, aceasta în condițiile în care, conform raportului de expertiză tehnică judiciară, în realitate, valora 1.035.000 euro, echivalentul a 4.405.374 RON. S-a mai aratat că, obținerea de către inculpatul I. a despăgubirilor nelegale s-a datorat intervențiilor făcute de acesta direct, prin intermediul unor angajați ai societăților sale, ori prin intermediul unor persoane ce ocupau diverse funcții de conducere în cadrul Ministerului Mediului, Administrației Prezidențiale sau Regiei Autonome – Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat pe lângă autoritățile implicate în procedura de retrocedare, respectiv Primăria Municipiului Constanța, Prefectura Județului Constanța, Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților și Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor, intervenții care au avut ca finalitate, pe de o parte, urgentarea soluționării dosarului de despăgubire, iar, pe de altă parte, soluționarea favorabilă a acestuia, prin acordarea de despăgubiri care nu i se cuveneau. În aceste condiții, s-a reținut că, inculpatul I. ar fi reușit urgentarea soluționării dosarului de despăgubire nr. x/2010 de către Primăria Municipiului Constanța – Comisia Locală de aplicare a Legii fondului funciar prin intermediul martorului P. - viceprimar al municipiului Constanța, martorei Q. - directorul Direcției Patrimoniu din cadrul primăriei și martorei R. - secretarul Primăriei și al Comisiei locale. Pentru a intermedia legătura cu aceste persoane, inculpatul I. a apelat la martorul S. care deținea funcția de secretar general adjunct în cadrul Ministerului Mediului și care avea o "obligație" față de inculpat, întrucât o angajase pe concubina sa, martora T., la societatea U., societate aparținând soției inculpatului, V., în condițiile în care, martora T. își desfășurase anterior activitatea chiar în cadrul Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților, deținând funcția de consilier. Intervențiile martorului S. făcute asupra viceprimarului P. și conformarea acestuia din urmă în sensul urgentării soluționării cererii de retrocedare, prin acordarea de despăgubiri, au avut loc, în contextul în care, Primăria Constanța avea în derulare proiectele Șoseaua de coastă și Orășelul Lăcustru prin atragerea de fonduri structurale, având astfel nevoie de obținerea avizelor de mediu. Totodată, s-a mai reținut că, rezultatul acestor intervenții s-a materializat într-un sprijin efectiv acordat inculpatului I. și atunci când, la data de 06.12.2010, dosarul de despăgubire a fost înregistrat la Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților, Primăria Municipiului Constanța – Direcția de Patrimoniu a comunicat, la solicitarea K., că, terenul în suprafață de 25 ha, așa cum a fost identificat printr-un raport de expertiză tehnică extrajudiciară întocmit de expertul W., s-ar afla inclus în intravilanul Municipiului Constanța, conform limitelor stabilite prin H.C.L.M. nr. 31/1997. Această adresă a fost folosită și prezentată în dosarul de despăgubire aflat în curs de soluționare la Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților și atesta contrariul celor afirmate și constatate anterior de membrii Comisiei de Fond Funciar și funcționarii din cadrul Direcției Patrimoniu a Municipiului Constanța, în sensul că, terenul în suprafață de 25 ha era unul arabil și situat în extravilanul municipiului Constanța și nu în intravilanul acestuia. Rolul adresei anterior menționate a fost acela de a induce ideea că terenul se află situat în intravilanul municipiului Constanța și că, pe cale de consecință, ar avea o valoare de piață mai mare. În același scop al obținerii cât mai urgente a despăgubirilor, inculpatul I., prin intermediul martorului X. – consilier de stat în cadrul Administrației Prezidențiale la acea dată, s-a întâlnit cu prefectul județului Constanța, Y., și a obținut sprijinul acestuia pentru soluționarea favorabilă și urgentă a dosarului, aspect materializat prin validarea cererii de despăgubire de către Comisia Județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor și înaintarea dosarului la Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților. În urma demersurilor pe care le-a făcut la nivelul Primăriei Constanța și a Instituției Prefectului municipiului Constanța, dosarul a ajuns la Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților, astfel încât, inculpatul I. a avut nevoie de alte persoane care să-i mijlocească legătura cu președinta Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților și Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor, inculpata A.. Profitând de relația profesională și de prietenie cu martorul X., care deținea o funcție importantă la nivelul Administrației Prezidențiale, inculpatul I. i-a transmis acestuia disponibilitatea de a ceda un procent de 25% din drepturile deținute în dosarul de despăgubire nr. x/2010 pentru obținerea cât mai urgentă și într-un cuantum cât mai mare de despăgubiri de la Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților. Astfel, martorul X., prin intermediul martorului Z. – director tehnic în cadrul Regiei Autonome – Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat, a apelat la AA. – director general al aceleiași regii, despre care avea cunoștință că se află într-o relație specială cu inculpata A., și i-a transmis disponibilitatea inculpatului I. ca pentru urgentarea și soluționarea dosarului de despăgubire să cedeze 25% din totalul drepturilor litigioase pe care le achiziționase anterior. În luna ianuarie 2011, martorul AA. i-a transmis inculpatei A., cu prilejul unei întâlniri care a avut loc la sediul Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților, promisiunea inculpatului I. de a da mită pentru urgentarea și soluționarea favorabilă a dosarului de despăgubire, iar după acceptarea propunerii și stabilirea cuantumului sumei pretinse de 400.000 euro de către aceasta, martorul AA., prin intermediul martorului Z., i-a transmis lui X., pretențiile inculpatei A., care, la rândul său, i le-a comunicat inculpatului I.. Sub acest aspect, s-a reținut că, promisiunea inculpatului I. a fost transmisă și acceptată, în mod expres, și neîndoielnic de inculpata A., iar acceptarea promisiunii și cuantumul sumei pretinse stabilită de aceasta a ajuns la mituitor. Pe baza înțelegerii dintre inculpatul I., martorul X. și martorul AA., procentul de 25% din totalul drepturilor litigioase pentru care urmau a fi acordate despăgubiri a fost transmis prin două contracte de cesiune de drepturi autentificate de notar în care s-a stipulat un preț de 100.000 RON pentru fiecare cesiune, preț care, însă, nu a fost plătit, tocmai datorită faptului că 10% din acest procent urma să revină lui X. și intermediarilor acestuia, iar 15% lui AA. și intermediarilor lui pentru ajutorul dat inculpatului I. de a transmite promisiunea de a da mită inculpatei A. și, ulterior, de remitere a sumei de bani. Așadar, anterior emiterii deciziei de către Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor, din dispoziția inculpatului I., la data de 15.12.2010, K., reprezentată de martorul BB., a cesionat lui CC., interpusul lui X., 10% din drepturi, iar, la data de 07.02.2011, aceeași societate off-shore, din dispoziția aceluiași inculpat și prin intermediul aceluiași martor, a cesionat 15% din drepturi lui DD., interpusul lui AA.. Dacă în prima situație cesiunea s-a încheiat la numai câteva zile de la înregistrarea dosarului la Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților, în cea de-a doua situație, cesiunea a avut loc în aceeași zi (07.02.2011) cu depunerea raportului de evaluare de către inculpatul J. la Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților. În condițiile în care, la data de 08.12.2010, Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor a aprobat lista cu dosare care urmau să fie transmise la evaluator, listă în care se regăsește și S.C. EE. S.R.L., reprezentată de inculpatul J., la data de 16.01.2011, s-a încheiat anexa la contractul de prestări servicii între Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților și respectiva societate comercială. Anexa la contractul de prestări servicii a fost încheiată la data de 16.01.2011, iar, la 02.02.2011, inculpatul J., așa cum a menționat chiar el în cuprinsul raportului de evaluare, a efectuat inspecția terenului, la data de 06.02.2011, a finalizat raportul de evaluare și la 07.02.2011, l-a predat la Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților. Procurorul a mai precizat că, pentru stabilirea valorii de piață a terenului subiect al evaluării, inculpatul J. a folosit drept comparabile doar oferte de vânzare și acestea inadecvate, în condițiile în care, pe piață existau suficiente informații cu privire la tranzacții de vânzare, așa cum cereau Standardele Internaționale de Evaluare. Nerespectarea clauzelor contractuale, a Standardelor Internaționale de Evaluare, a Codului Deontologic al Evaluatorilor și, nu în ultimul rând, a dispozițiilor Legii nr. 247/2005 au condus la o supraevaluare a terenului și la o pagubă produsă Statului român de 7.715.000 euro, echivalentul a 32.838.126 RON, corelativ obținerii unor foloase necuvenite de către inculpatul I. și persoanele cărora acesta le-a cedat o parte din drepturile litigioase. Foloasele necuvenite obținute de inculpatul I. ca urmare a supraevaluării terenului i-au asigurat posibilitatea de a dispune de suma obținută din despăgubiri în interes propriu, dar și posibilitatea de a oferi cu titlu de mită suma de 400.000 euro inculpatei A., președinta Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților și Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor. Pe baza raportului de evaluare întocmit în condițiile anterior menționate de inculpatul J., avizat în condiții nelegale de consiliera H., care a menționat conformitatea acestuia cu Standardele Internaționale de Evaluare, la data de 26.05.2011, Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor din care făceau parte inculpații A., B., C., D., E., F. și G., cu încălcarea Legii nr. 247/2005, a Regulamentului de Organizare și Funcționare al Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor și, pe cale de consecință, a Standardelor Internaționale de Evaluare au aprobat raportul și au decis acordarea de despăgubiri către K. în valoare de 27.932.625 RON, CC. în valoare de 3.724.350 RON și DD. în valoare de 5.586.525 RON, despăgubiri convertite în acțiuni la Fondul Proprietatea. Procurorul a arătat că, după emiterea deciziei de despăgubire și a titlurilor de conversie, martorul DD. a vândut acțiunile pe piața bursieră și, la data de 30.06.2011, a încasat suma de 5.419.142,90 RON, sumă pe care, la data de 01.07.2011 a schimbat-o în euro, respectiv 1.278.099, 74 euro. Așadar, s-a precizat că, suma de bani a fost împărțită conform înțelegerii dintre AA., DD. Și FF., Respectiv A., astfel: 40.000 euro i-au revenit martorului DD. pentru că a acceptat să figureze în contractul de cesiune ca cesionar al drepturilor litigioase, 400.000 euro i-au fost remiși președintei Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților, A., pentru sprijinul acordat în soluționarea urgentă și favorabilă a dosarului de despăgubire, iar, suma de 838.000 euro a fost împărțită în mod egal între martorii AA. și FF., această împărțire fiind determinată de faptul că AA. intermediase legătura cu inculpata A. căreia îi comunicase promisiunea inculpatului I. de a-i remite o sumă de bani, iar martorul FF. acceptase ca, în cadrul discuției, ce urma să aibă loc între A. și AA., acesta să invoce interesul în soluționarea favorabilă a dosarului și a martorului FF.. Tot astfel, martorul CC., în urma vânzării celor 6.797.500 acțiuni a încasat la datele de 22.06.2011 și 28.06.2011, suma totală de 3.597.187,5 RON, împărțită astfel: 25% i-au revenit lui CC., pentru că a acceptat să figureze în contractul de cesiune încheiat cu K., ca interpus al lui X., 30% i-au revenit acestuia din urmă pentru ajutorul acordat inculpatului I. privind obținerea sprijinului inculpatei A., prin intermediul martorului AA., iar, restul de 45% i-au revenit martorului Z., pentru că l-a pus în legătură pe X. cu AA., mijlocind, în cele din urmă, legătura cu inculpata A.. S-a mai arătat că, la data de 01.07.2011, martorul DD. a retras din contul deschis la GG. S.A. suma de 1.278.000 euro si, împreună cu AA., s-a deplasat la HH., situat în municipiul București, unde au lăsat sumele de bani în păstrarea martorului FF.. Ulterior, la data de 11.07.2011, martorul AA. s-a deplasat la sediul Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților, în biroul inculpatei A. și au stabilit de comun acord să se întâlnească, în perioada următoare, la sediul Regiei Autonome – Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat, în biroul lui AA., pentru a-i fi remisă suma de bani promisă. La data de 02.08.2011, inculpata A. a primit de la martorul AA., în biroul său, suma de 400.000 euro într-o pungă de cadouri. S-a mai arătat că, după ce inculpatul I. a cedat 25% complicilor săi și inculpatei A., o parte din procentul de 75% din valoarea despăgubirilor rămase la dispoziția sa (27.932.625 RON, contravaloarea a 50.981.247 de acțiuni care în urma valorificării a reprezentat suma netă de 27.599.034,36 RON) a fost supus unui proces complex de spălare a banilor în folosul propriu, ca principal beneficiar al despăgubirilor primite de K., în dosarul de despăgubire nr. xC/2010. Astfel, la data de 24.06.2011, din dispoziția inculpatului I., K., prin intermediul martorului BB., a virat în contul II., reprezentată de inculpat și soția sa, suma de 3.240.000 euro, transfer justificat printr-un contract de împrumut fictiv, sumă cu care a fost achiziționat un imobil situat în Franța, în localitatea Saint-Tropez (Ramatuelle, subdivizia nr. 70 din "Plage de Pampelonne"). Imobilul astfel obținut, la data de 30.06.2011, a fost ipotecat din dispoziția inculpatului I. în favoarea băncii JJ. din Franța pentru contractarea unui nou împrumut, pe baza căruia a fost achiziționat la data de 05.06.2014, un al doilea imobil (casă de locuit și teren în valoare de 3.200.000 euro în aceeași locație). Ulterior transferării sumei de bani necesară achiziționării primului imobil de către II., ai cărui acționari erau inculpatul I. și soția sa, V., în perioada 29.06.2011 – 26.08.2011, din dispoziția inculpatului I., martorul BB., în calitate de reprezentant al K., în baza a două contracte de împrumut nereale, a efectuat șapte plăți în valoare totală de 480.000 euro, în contul personal al inculpatului I. deschis la KK.. În perioada 28.06.2011 – 15.11.2011, din dispoziția aceluiași inculpat, K. a transferat către compania austriacă LL., în baza a șase contracte de împrumut nereale, în unsprezece rânduri, suma totală de 1.346.000 euro, societatea austriacă fiind controlată tot de inculpatul I., prin intermediul unui cetățean austriac, MM., aspect recunoscut de inculpat și confirmat și de faptul că, în anul 2013, acesta a devenit acționar nominal al companiei austriece. Astfel, prin rechizitoriul nr. x/2015 din 20 iulie 2016 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția Națională Anticorupție, secția de Combatere a Corupție, s-a dispus sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție in vederea soluționării cauzei, având în vedere calitatea de deputat în Parlamentul României a inculpatului D.. Prin încheierea nr. 900 din 27 septembrie 2016 pronunțată de judecătorul de cameră preliminară din cadrul Înaltei Curți de Casație și Justiție – secția Penală în dosarul nr. x/2016, rămasă definitivă la data de 25.01.2017, au fost respinse, ca nefondate, cererile și excepțiile invocate de inculpați și s-a constatat legalitatea sesizării Înaltei Curți de Casație și Justiție cu rechizitoriul nr. x/2015 din 20 iulie 2016 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția Națională Anticorupție, secția de Combatere a Corupție, legalitatea administrării probelor și a efectuării actelor de urmărire penală, dispunându-se începerea judecății. Ulterior, prin sentința penală nr. 47 din 27 ianuarie 2017 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – secția Penală, în dosarul nr. x/2016, baza art. 47 alin. (2) și art. 40 alin. (1) din C. proc. pen., a fost admisă excepția necompetenței după calitatea persoanei a Înaltei Curți de Casație și Justiție și, în baza art. 50 din C. proc. pen. raportat la art. 38 alin. (1) lit. d) și art. 48 din C. proc. pen., s-a dispus declinarea competenței de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel București. S-a constatat că inculpatul D. nu mai deținea funcția de demnitate publică care a atras competența personală a Înaltei Curți de Casație și Justiție la momentul sesizării instanței, iar, în cauză, nu este incidentă vreuna dintre situațiile prevăzute de art. 48 alin. (1) din C. proc. pen., care legitimează păstrarea competenței instanței în cazul schimbării calității inculpatului. S-a mai reținut că, potrivit informațiilor existente pe site-ul oficial al Baroului București, inculpatul G. are calitatea de avocat, iar acuzațiile deduse judecății vizează presupuse fapte săvârșite în anul 2011 pe raza Municipiului București (sediul Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților), astfel încât, competența de soluționare a cauzei aparține Curții de Apel București, instanță căreia i s-a trimis dosarul. Cauza a fost înregistrată pe rolul Curții de Apel București, la data de 30.01.2017, sub nr. x/2017. În cursul cercetării judecătorești în fond, Curtea a audiat inculpații A., B., C., D., F., G., H. și I. și martorii BB., NN., OO., PP., QQ., CC., FF., RR., AA., SS., TT., Q., UU., T., X., W., VV., S., Z., WW., XX., R., P., YY., Y., AAA., Pufleni, BBB., CCC., DDD., EEE., FFF., GGG. și HHH., președinte al Asociației Naționale a Evaluatorilor Autorizați din Romania (ANEVAR). În cadrul probei cu înscrisuri au fost încuviințate și, ulterior, administrate, următoarele acte: înscrisuri cu privire la situația de fapt si înscrisuri în circumstanțiere (pentru inculpatul J.), înscrisuri cu privire la situația de fapt și înscrisuri în circumstanțiere (pentru inculpatul B.), înscrisuri, constând în încheierea din 03.07.2017 pronunțată de Curtea de Apel București – secția I Penală, în dosarul nr. x/2017 (pentru inculpatul I.), înscrisuri, reprezentând Anexa 2 - Lista cu rapoartele de evaluare conforme I.V.S. supuse atenției Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor pentru aprobarea emiterii titlurilor de despăgubire – aprobată de membrii Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor în ședința din data de 26.05.2011, înscrisuri reprezentând documentul emis de către Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor, în baza căruia a fost emisă decizia de despăgubire nr. x/26.05.2011, Anexa 2 - Lista cu rapoartele de evaluare conforme I.V.S. supuse atenției Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor pentru aprobarea emiterii titlurilor de despăgubire si aprobate de membrii Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor în ședința din data de 26.05.2011, precum și documentul emis de către Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor, în baza căruia a fost emisă decizia de despăgubire nr. x/26.05.2011, anexele din ședința Comisiei Centrale din 8.12.2010 și ședința din 15.03.2011 pentru inculpata F., înscrisuri reprezentând declarații ale martorului III., articole din presă, procesele-verbale de la ședințele C. civ..S.D. și alte declarații ale persoanelor din cadrul ANRP, standardele ANEVAR de la momentul întocmirii, de către J., a raportului de evaluare nr. x din 07.02.2011, în dosarul nr. x/2010 al A.N.R.P., raportul de evaluare nr. x din 07.02.2011, în dosarul nr. x/2010 al A.N.R.P. (pentru inculpata A.). De asemenea, în cadrul cercetării judecătorești, a fost încuviințată efectuarea unei expertize de verificare a evaluării imobiliare privind raportul de evaluare nr. x din 07.02.2011, întocmit de expertul J., privind raportul de constatare tehnico-științifică de evaluare întocmit de specialiștii D.N.A. și suplimentul la acest raport și raportul de expertiză judiciară tehnică de evaluare întocmit de expert JJJ., referitor la imobilul teren, în suprafață de 25 ha, situat în Constanta, care a făcut obiectul dosarului nr. x/2010 al Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților. Totodată, a fost încuviințată proba constând în convorbirile și imaginile înregistrare și aflate pe suporți optici din dosarul de urmărire penală nr. 634/P/2015 al Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția Națională Anticorupție și, urmare a admiterii cererii inculpatei A., la dosar, au fost depuse, de către Direcția Națională Anticorupție, copii după suporții optici pe care se află înregistrările audio – video făcute, în data de 11.07.2011, în biroul inculpatei A. din cadrul A.N.R.P., folosite ca mijloace de probă în dosarul nr. x/2015 al D.N.A. și preluate din dosarul nr. x/2011. Prin încheierea din 03.02.2020, s-a dispus schimbarea încadrării juridice a faptei reținută în sarcina inculpatului I. din infracțiunea de dare de mită, prevăzută de art. 290 alin. (1) din C. pen. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 5 din C. pen., în infracțiunea de cumpărare de influență, prevăzută de art. 292 alin. (1) din C. pen. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000. Prin încheierea din 30.06.2020, s-a dispus schimbarea încadrării juridice a faptei reținută în sarcina inculpatului I. din infracțiunea prevăzută de art. 29 alin. (1) lit. b) și c) din Legea nr. 656/2002, cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen. și art. 5 din C. pen. în infracțiunea prevăzută de art. 49 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 129/2019, cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen. și art. 5 din C. pen. Prin sentința penală nr. 232 din 27 noiembrie 2022 pronunțată de Curtea de Apel București – secția I Penală, în dosarul nr. x/2017, s-a făcut aplicarea art. 5 C. pen. și: 1. În baza art. 13 2 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 309 C. pen. și art. 5 C. pen., a fost condamnată inculpata A. la pedeapsa de 4 ani și 9 luni închisoare. În baza art. 67 C. pen., s-a aplicat inculpatei pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) și g) (dreptul de a ocupa o funcție publică) C. pen. pe o perioadă de 4 ani după executarea pedepsei principale. În baza art. 65 C. pen., s-a aplicat inculpatei pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) și g) (dreptul de a ocupa o funcție publică) C. pen. pe durata executării pedepsei principale. În baza art. 289 alin. (1) C. pen. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 5 din C. pen., a fost condamnată inculpata A. la pedeapsa de 4 ani și 6 luni închisoare. În baza art. 67 C. pen., s-a aplicat inculpatei pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) și g) (dreptul de a ocupa o funcție publică) C. pen. pe o perioadă de 4 ani după executarea pedepsei principale. În baza art. 65 C. pen., s-a aplicat inculpatei pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) și g) (dreptul de a ocupa o funcție publică) C. pen. pe durata executării pedepsei principale. În baza art. 38 - 39 C. pen., s-au contopit pedepsele stabilite și s-a aplicat inculpatei pedeapsa cea mai grea, de 4 ani si 9 luni închisoare, care a fost sporită cu 1 an și 6 luni închisoare reprezentând o treime din pedeapsa de 4 ani si 6 luni închisoare, în final, inculpata urmând a executa pedeapsa de 6 ani si 3 luni închisoare. În baza art. 45 alin. (3) lit. a) C. pen., s-a aplicat inculpatei pedeapsa complementară rezultantă a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) și g) (dreptul de a ocupa o funcție publică) C. pen. pe o perioadă de 4 ani după executarea pedepsei principale. În baza art. 45 alin. (5) C. pen., s-a aplicat inculpatei pedeapsa accesorie rezultantă a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) și g) (dreptul de a ocupa o funcție publică) C. pen. pe durata executării pedepsei principale. În baza art. 289 alin. (3) C. pen. raportat la art. 112 lit. e) C. pen., s-a confiscat de la inculpata A. suma de 400.000 euro primita de aceasta cu titlu de mita sau echivalentul în RON a acestei sume la cursul de schimb al B.N.R. la data executării măsurii. 2. În baza art. 13 2 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 309 C. pen. și art. 5 C. pen., a fost condamnat inculpatul B. la pedeapsa de 4 ani si 4 luni închisoare. În baza art. 67 C. pen., s-a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) și g) (dreptul de a ocupa o funcție publică) C. pen. pe o perioadă de 4 ani după executarea pedepsei principale. În baza art. 65 C. pen., s-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) și g) (dreptul de a ocupa o funcție publică) C. pen. pe durata executării pedepsei principale. 3. S-a făcut aplicarea art. 13 C. pen. (1968) și, în baza art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 248 C. pen. (1968) raportat la art. 2481 C. pen. (1968), cu aplicarea art. 74 alin. (2) C. pen. (1968), art. 76 alin. (1) lit. b) C. pen. (1968) și art. 13 C. pen. (1968), a fost condamnat inculpatul C. la pedeapsa de 2 ani si 6 luni închisoare. În baza art. 65 C. pen. (1968), s-a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a doua, b și c C. pen. (1968), respectiv, dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat si dreptul de a exercita o funcție publică, pe o perioadă de 3 ani după executarea pedepsei principale. În baza art. 71 C. pen. (1968), s-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a doua, lit. b) si c C. pen. (1968), respectiv, dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat si dreptul de a exercita o funcție publică, pe durata executării pedepsei principale. S-a constatat că infracțiunea săvârșită de inculpatul C. si dedusă judecații în prezenta cauza este concurenta cu infracțiunea pentru care inculpatul a fost condamnat la pedeapsa de 5 ani închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 66 lit. a), b), g) C. pen. prin sentința penală nr. 62/15.02.2013 pronunțată de Curtea de Apel București, definitivă prin decizia penală nr. 97/A/16.04.2014 a Înaltei Curți de Casație și Justiție. În baza art. 34 lit. b) raportat la art. 33 lit. a) C. pen. (1968), s-a contopit pedeapsa de 2 ani si 6 luni închisoare aplicată în prezenta cauza inculpatului C. cu pedeapsa de 5 ani închisoare stabilită prin sentința penală nr. 62/15.02.2013 pronunțată de Curtea de Apel București, definitivă prin decizia penală nr. 97/A/16.04.2014 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție și i-a fost aplicată inculpatului pedeapsa cea mai grea, respectiv 5 ani închisoare, sporită cu 7 luni închisoare, în final, inculpatul urmând să execute pedeapsa de 5 ani si 7 luni închisoare. În baza art. 35 alin. (3) C. pen. (1968), s-a aplicat inculpatului, alături de pedeapsa principală, pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a doua, lit. b) si c C. pen. (1968), respectiv dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat si dreptul de a exercita o funcție publică, pe o perioadă de 3 ani după executarea pedepsei principale. În baza art. 71 C. pen. (1968), s-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a doua, lit. b) si c C. pen. (1968), respectiv dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat si dreptul de a exercita o funcție publică, pe durata executării pedepsei principale. A fost menținută măsura confiscării speciale de la inculpatul C. a sumei de 1.134.900 RON, dispusă prin sentința penală nr. 62 din 15.02.2013 pronunțată de Curtea de Apel București, definitivă prin decizia penală nr. 97/A din 16.04.2014 a Înaltei Curți de Casație și Justiție. În baza art. 88 C. pen. (1968), s-a dedus din pedeapsa aplicată inculpatului prevenția și perioada executată de la 27.08.2011 la 28.01.2012 și de la 16.04.2014 la 06.02.2017, inclusiv. S-a anulat mandatul de executare a pedepsei nr. 69 din 16.04.2014 emis de Curtea de Apel București, secția a II –a Penală și s-a dispus emiterea unui nou mandat conform sentinței. 4. S-a făcut aplicarea art. 13 C. pen. (1968) și, în baza art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 248 C. pen. (1968) raportat la art. 248 1 C. pen. (1968), cu aplicarea art. 74 alin. (2) C. pen. (1968), art. 76 alin. (1) lit. b) C. pen. (1968) și art. 13 C. pen. (1968), a fost condamnat inculpatul D. la pedeapsa de 3 ani închisoare. În baza art. 65 C. pen. (1968), s-a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a doua, b și c C. pen. (1968), respectiv dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat si dreptul de a exercita o funcție publică, pe o perioadă de 3 ani după executarea pedepsei principale. În baza art. 71 C. pen. (1968), s-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a doua, lit. b) si c C. pen. (1968), respectiv dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat și dreptul de a exercita o funcție publică, pe durata executării pedepsei principale. În baza art. 86 1 C. pen. (1968), s-a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei de 3 ani închisoare pe un termen de încercare de 5 ani, stabilit conf. art. 86 2 C. pen. (1968). În baza art. 86 3 alin. (1) C. pen. (1968), s-a dispus ca pe durata suspendării executării pedepsei sub supraveghere, inculpatul sa respecte următoarele măsuri de supraveghere: să se prezinte la datele fixate la Serviciul de Probațiune Arges; să anunțe în prealabil orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea; să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă; să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele sale de existență. În baza art. 71 alin. (5) C. pen. (1968), s-a suspendat executarea pedepsei accesorii pe durata suspendării pedepsei principale. În baza art. 86 4 C. pen. (1968), s-a atras atenția inculpatului asupra consecințelor nerespectării dispozițiilor art. 86 3 alin. (1) C. pen..(1968) privind revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere. 5. S-a făcut aplicarea art. 5 și, în baza art. 13 2 din Legea nr. 78/2000, raportat la art. 297 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 309 C. pen. și art. 5 C. pen., a fost condamnat inculpatul E. la pedeapsa de 4 ani închisoare. În baza art. 67 C. pen., s-a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) și g) (dreptul de a ocupa o funcție publică) C. pen. pe o perioadă de 4 ani după executarea pedepsei principale. În baza art. 65 C. pen., s-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) și g) (dreptul de a ocupa o funcție publică) C. pen. pe durata executării pedepsei principale. În baza art. 15 alin. (2) din Legea nr. 187/2012, s-a anulat suspendarea condiționată a pedepsei de 3 ani închisoare aplicată inculpatului E. pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 248 C. pen. (1968) raportat la art. 248 1 C. pen. (1968), cu aplicarea art. 5 C. pen., art. 74 alin. (1) lit. a) și art. 76 alin. 1it. b C. pen. (1968), prin sentința penală nr. 715 din 28.06.2012 pronunțată de Judecătoria Buzău, secția Penală, definitivă prin decizia penală nr. 1179 din 26.11.2014 a Curții de Apel Ploiești, secția Penală. S-a constatat că infracțiunea săvârșită de inculpatul E. dedusă judecații în prezenta cauza este concurentă cu infracțiunea pentru care inculpatul a fost condamnat prin sentința penală nr. 715 din 28.06.2012 pronunțată de Judecătoria Buzău, secția Penală, definitivă prin decizia penală nr. 1179 din 26.11.2014 a Curții de Apel Ploiești, secția Penală. În baza art. 38 - 39 C. pen., s-a contopit pedeapsa de 4 ani închisoare aplicată inculpatului în prezenta cauza cu pedeapsa de 3 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr. 715 din 28.06.2012 pronunțată de Judecătoria Buzău, secția Penală, definitivă prin decizia penală nr. 1179 din 26.11.2014 a Curții de Apel Ploiești, secția Penală, și s-a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea, de 4 ani închisoare, care a fost sporită cu 1 an reprezentând o treime din pedeapsa de 3 ani închisoare, în final, inculpatul E. urmând a executa pedeapsa de 5 ani închisoare. În baza art. 45 alin. (1) C. pen., s-a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) și g) (dreptul de a ocupa o funcție publică) C. pen. pe o perioadă de 4 ani după executarea pedepsei principale. În baza art. 45 alin. (5) lit. a) C. pen., au fost contopite pedepsele accesorii concurente și s-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) și g) (dreptul de a ocupa o funcție publică) C. pen. pe durata executării pedepsei principale. 6. S-a făcut aplicarea art. 13 C. pen. (1968) și, în baza art. 13 2 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 248 C. pen. (1968) raportat la art. 248 1 C. pen. (1968), cu aplicarea art. 74 alin. (2) C. pen. (1968), art. 76 alin. (1) lit. b) C. pen. (1968) și art. 13 C. pen. (1968), a fost condamnată inculpata F. la pedeapsa de 3 ani închisoare. În baza art. 65 C. pen. (1968), s-a aplicat inculpatei pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a doua, b și c C. pen. (1968), respectiv dreptul de a fi aleasa în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat si dreptul de a exercita o funcție publică, pe o perioadă de 3 ani după executarea pedepsei principale. În baza art. 71 C. pen. (1968), s-a aplicat inculpatei pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a doua, lit. b) si c C. pen. (1968), respectiv dreptul de a fi aleasa în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat si dreptul de a exercita o funcție publică, pe durata executării pedepsei principale. În baza art. 86 1 C. pen. (1968), s-a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei de 3 ani închisoare pe un termen de încercare de 5 ani, stabilit conform art. 86 2 C. pen. (1968). În baza art. 86 3 alin. (1) C. pen. (1968), s-a dispus ca, pe durata suspendării executării pedepsei sub supraveghere, inculpata sa respecte următoarele măsuri de supraveghere: să se prezinte la datele fixate la Serviciul de Probațiune Cluj, să anunțe în prealabil orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea, să comunice și sa justifice schimbarea locului de muncă, să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele sale de existență. În baza art. 71 alin. (5) C. pen. (1968), s-a suspendat executarea pedepsei accesorii pe durata suspendării pedepsei principale. În baza art. 86 4 C. pen. (1968), s-a atras atenția inculpatei asupra consecințelor nerespectării dispozițiilor art. 86 3 alin. (1) C. pen. (1968), privind revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere. 7. S-a făcut aplicarea art. 13 C. pen. (1968) și, în baza art. 13 2 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 248 C. pen. (1968) raportat la art. 248 1 C. pen. (1968), cu aplicarea art. 74 alin. (2) C. pen. (1968), art. 76 alin. (1) lit. b) C. pen. (1968) și art. 13 C. pen. (1968), a fost condamnat inculpatul G. la pedeapsa de 3 ani închisoare. În baza art. 65 C. pen. (1968), s-a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a doua, b și c C. pen. (1968), respectiv dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat si dreptul de a exercita o funcție publică, pe o perioadă de 3 ani dupa executarea pedepsei principale. În baza art. 71 C. pen. (1968), s-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a doua, lit. b) si c C. pen. (1968), respectiv dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat si dreptul de a exercita o funcție publică, pe durata executării pedepsei principale. În baza art. 86 1 C. pen. (1968), s-a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei de 3 ani închisoare pe un termen de încercare de 5 ani, stabilit conf. art. 86 2 C. pen. (1968). În baza art. 86 3 alin. (1) C. pen. (1968), s-a dispus ca, pe durata suspendării executării pedepsei sub supraveghere, inculpatul sa respecte următoarele măsuri de supraveghere: să se prezinte la datele fixate la Serviciul de Probațiune București, să anunțe în prealabil orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea, să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă, să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele sale de existență. În baza art. 71 alin. (5) C. pen. (1968), s-a suspendat executarea pedepsei accesorii pe durata suspendării pedepsei principale. În baza art. 86 4 C. pen. (1968), s-a atras atenția inculpatului asupra consecințelor nerespectării dispozițiilor art. 86 3 alin. (1) C. pen. (1968), privind revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere. 8. S-a făcut aplicarea art. 5 C. pen. și, în baza art. 48 C. pen. raportat la art. 13 2 din Legea nr. 78/2000 combinat cu art. 297 alin. (1) C. pen. și art. 309 C. pen., cu aplicarea art. 5 C. pen., a fost condamnată inculpata H. la pedeapsa de 4 ani închisoare. În baza art. 67 C. pen., s-a aplicat inculpatei pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) și g) (dreptul de a ocupa o funcție publică) C. pen. pe o perioadă de 4 ani după executarea pedepsei principale. În baza art. 65 C. pen., s-a aplicat inculpatei pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) și g) (dreptul de a ocupa o funcție publică) C. pen. pe durata executării pedepsei principale. 9. S-a făcut aplicarea art. 5 C. pen. și, în baza art. 48 C. pen., raportat la art. 13 2 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 297 alin. (1) C. pen., art. 309 C. pen. și art. 5 C. pen., a fost condamnat inculpatul I. la pedeapsa de 4 ani închisoare. În baza art. 67 C. pen., s-a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) si b C. pen. pe o perioadă de 4 ani după executarea pedepsei principale. În baza art. 65 C. pen., s-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) și b) C. pen., pe durata executării pedepsei principale. În baza art. 292 alin. (1) C. pen. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 5 din C. pen., a fost condamnat inculpatul I. la pedeapsa de 2 ani închisoare. În baza art. 67 C. pen., s-a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) si b C. pen. pe o perioadă de 4 ani după executarea pedepsei principale. În baza art. 65 C. pen., s-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) si b C. pen., pe durata executării pedepsei principale. În baza art. 290 alin. (1) din C. pen. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 5 din C. pen., a fost condamnat inculpatul I. la pedeapsa de 2 ani închisoare. În baza art. 67 C. pen., s-a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) si b C. pen. pe o perioadă de 4 ani după executarea pedepsei principale. În baza art. 65 C. pen., s-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) si b C. pen., pe durata executării pedepsei principale. În baza art. 49 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 129/2019, cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen. si art. 5 C. pen., a fost condamnat inculpatul I. la pedeapsa de 3 ani închisoare. În baza art. 67 C. pen., s-a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) și g) (dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, dreptul de ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat dreptul de a fi administrator al unei societăți comerciale sau de a coordona societăți comerciale, in tara sau in străinătate) C. pen. pe o perioadă de 4 ani după executarea pedepsei principale. În baza art. 65 C. pen., s-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) și g) (dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, dreptul de ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat dreptul de a fi administrator al unei societăți comerciale sau de a coordona societăți comerciale, in tara sau in străinătate) C. pen., pe durata executării pedepsei principale. În baza art. 38 alin. (1) raportat la art. 39 alin. (1) lit. b) C. pen., au fost contopite pedepsele aplicate inculpatului I. în pedeapsa cea mai grea, de 4 ani închisoare, la care a fost adăugat un spor de 2 ani si 4 luni închisoare (o treime din totalul celorlalte pedepse stabilite), în final inculpatul urmând a executa pedeapsa de 6 ani și 4 luni închisoare. În baza art. 45 alin. (3) lit. a) C. pen., s-a aplicat pedeapsa complementară rezultantă a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) și g) (dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, dreptul de ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat, dreptul de a fi administrator al unei societăți comerciale sau de a coordona societăți comerciale, in tara sau in străinătate) C. pen., pe o durată de 4 ani după executarea pedepsei principale. În baza art. 45 alin. (5) C. pen., s-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie rezultantă a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) și g) (dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, dreptul de ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat, dreptul de a fi administrator al unei societăți comerciale sau de a coordona societăți comerciale, in tara sau in străinătate) C. pen., pe durata executării pedepsei principale. 10. S-a făcut aplicarea art. 5 C. pen. și, în baza art. 48 C. pen. raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 297 alin. (1) C. pen., art. 309 C. pen. si art. 5 C. pen., a fost condamnat inculpatul J. la pedeapsa de 4 ani închisoare. În baza art. 67 C. pen., s-a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) și g) (dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, dreptul de ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat, dreptul de a exercita profesia de expert - evaluator) C. pen. pe o perioadă de 4 ani după executarea pedepsei principale. În baza art. 65 C. pen., s-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) și g) (dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, dreptul de ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat, dreptul de a exercita profesia de expert - evaluator) C. pen., pe durata executării pedepsei principale. În baza art. 289 alin. (1) C. pen. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 308 din C. pen. și art. 5 C. pen., a fost condamnat inculpa