ÎCCJ, Secția penală

Ședința publică din data de 21 iulie 2022

Asupra apelurilor de față, examinând actele și lucrările dosarului, constată:

Prin sentința penală nr. 201/F din 23 octombrie 2020, pronunțată în dosarul nr. x/2015, Curtea de Apel București, secția a II-a penală, a hotărât următoarele:

I. În baza art. 396 alin. (1) și (5) C. proc. pen. rap. la art. 16 alin. (1) lit. b) teza I C. proc. pen. a achitat pe inculpata A. , pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut un folos necuvenit pentru sine sau pentru altul, prev. de art. 13

2

din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 297 alin. (1) C. pen. și art. 309 C. pen. cu aplic. art. 5 C. pen., întrucât fapta nu este prevăzută de legea penală.

II. În baza art. 396 alin. (1) și (5) C. proc. pen. rap. la art. 16 alin. (1) lit. b) teza I C. proc. pen. a achitat pe inculpatul B. , pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut un folos necuvenit pentru sine sau pentru altul, prev. de art. 13

2

din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 297 alin. (1) C. pen. și art. 309 C. pen. cu aplic. art. 5 C. pen., întrucât fapta nu este prevăzută de legea penală.

A constatat că inculpatul a fost reținut pentru 24 de ore, de la 13.07.2015 la 14.07.2015.

III. În baza art. 396 alin. (1) și (5) C. proc. pen. rap. la art. 16 alin. (1) lit. b) teza I C. proc. pen. a achitat pe inculpatul C. , pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut un folos necuvenit pentru sine sau pentru altul, prev. de art. 13

2

din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 297 alin. (1) C. pen. și art. 309 C. pen. cu aplic. art. 5 C. pen., întrucât fapta nu este prevăzută de legea penală.

IV. În baza art. 396 alin. (1) și (5) C. proc. pen. rap. la art. 16 alin. (1) lit. b) teza I C. proc. pen. a achitat pe inculpatul D. , pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut un folos necuvenit pentru sine sau pentru altul, prev. de art. 13

2

din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 297 alin. (1) C. pen. și art. 309 C. pen. cu aplic. art. 5 C. pen., întrucât fapta nu este prevăzută de legea penală.

V. În baza art. 396 alin. (1) și (5) C. proc. pen. rap. la art. 16 alin. (1) lit. b) teza I C. proc. pen. a achitat pe inculpatul E. , pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut un folos necuvenit pentru sine sau pentru altul, prev. de art. 13

2

din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 297 alin. (1) C. pen. și art. 309 C. pen. cu aplic. art. 5 C. pen., întrucât fapta nu este prevăzută de legea penală.

VI. În baza art. 396 alin. (1) și (5) C. proc. pen. rap. la art. 16 alin. (1) lit. b) teza I C. proc. pen. a achitat pe inculpata F. , pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut un folos necuvenit pentru sine sau pentru altul, prev. de art. 13

2

din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 297 alin. (1) C. pen. și art. 309 C. pen. cu aplic. art. 5 C. pen., întrucât fapta nu este prevăzută de legea penală.

VII. În baza art. 396 alin. (1) și (5) C. proc. pen. rap. la art. 16 alin. (1) lit. b) teza I C. proc. pen. a achitat pe inculpatul G. , pentru săvârșirea complicității la infracțiunea de abuz în serviciu, dacă funcționarul public a obținut un folos necuvenit pentru sine sau pentru altul, prev. de art. 48 C. pen. rap. la art. 13

2

din Legea nr. 78/2000 comb. cu art. 297 alin. (1) C. pen. și art. 309 C. pen. cu aplic. art. 5 C. pen., întrucât fapta nu este prevăzută de legea penală.

VIII. 1. În baza art. 396 alin. (1) și (5) C. proc. pen. rap. la art. 16 alin. (1) lit. b) teza I C. proc. pen. a achitat pe inculpatul H., pentru săvârșirea complicității la infracțiunea de abuz în serviciu, dacă funcționarul public a obținut un folos necuvenit pentru sine sau pentru altul, prev. de art. 48 C. pen. rap. la art. 13

2

din Legea nr. 78/2000 comb. cu art. 297 alin. (1) C. pen. și art. 309 C. pen. cu aplic. art. 5 C. pen., întrucât fapta nu este prevăzută de legea penală.

A constatat că inculpatul H. a fost reținut și arestat preventiv de la 03.07.2015 la 21.10.2015.

În baza art. 397 alin. (1) C. proc. pen. rap. la art. 25 alin. (5) C. proc. pen. a lăsat nesoluționată acțiunea civilă formulată de Statul Român, prin Ministerul Finanțelor Publice (cu sediul în București).

În baza art. 397 alin. (5) C. proc. pen. rap. la art. art. 25 alin. (5) C. proc. pen. a menținut măsurile asigurătorii luate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție prin:

- ordonanțele nr. 215/P/2015 din data de 14.08.2015 asupra bunurilor imobile și mobile ale inculpatei A. (imobil în suprafață de 128,49 mp, situat în București și terenul aferent în suprafață de 155,77mp, cu o valoare de impunere de 312.359,19 RON; imobil, in suprafață de 64,86 mp, situat în București, bulevardul x, cu o valoare de 86.000 euro; suma de 6873,24 USD deținută la I. în contul x; suma de 115.000 USD deținută la I. în contul x).

- ordonanța nr. 215/P/2015 din data de 27.07.2015 asupra bunurilor imobile ale inculpatului B. (cota parte de 1/2 din terenul în suprafață de 1.783,86 mp situat în extravilanul municipiului Iași, județul Iași, intabulat în Cartea Funciară nr. x a localității Iași, amplasat în cvartalul 177 și clădirii suprafață de 319,16 mp, cu o valoare de aproximativ 500.000 RON).

- ordonanțele nr. 215/P/2015 din data de 22.07.2015 asupra bunurilor imobile și mobile ale inculpatului C. (teren în suprafață de 1470 mp, situat în intravilanul comunei Feleacu, jud. Cluj, drept de proprietate înscris în C.F. nr. x Feleacu, nr. topografic x, și teren în suprafață de 378 mp, situat în intravilanul comunei Feleacu, jud. Cluj, având destinația de drum de acces la terenul descris anterior, cu o valoare de 30.000 euro; teren în suprafață de 1127 mp, situat în intravilanul comunei Feleacu, jud. Cluj, drept de proprietate înscris în C.F. nr. x Feleacu, nr. topografic x, și teren în suprafață de 378 mp, situat în intravilanul comunei Feleacu, jud. Cluj, având destinația de drum de acces la terenul descris anterior, drept de proprietate înscris în C.F. nr. x Feleacu, nr. topografic x, (în cotă de 1/4 parte), cu o valoare de 20.000 euro; imobil situat în mun. Cluj Napoca, suprafață construită 59,39 mp, la o valoare de impozitare de 102171 RON; teren intravilan în suprafață de 210 mp, situat în mun. Cluj, str. x, apt. 1, în cotă parte de 1/2, preț 8597 RON/ha, autoturism x, carte de identitate x capacitate cilindrică x, serie motor x, serie șasiu x, an de fabricație 2011, la o valoare de 30000 euro; suma de 2.090 RON deținută la I. în contul x).

- ordonanțele nr. 215/P/2015 din data de 22.07.2015 asupra bunurilor imobile și mobile ale inculpatului D. (clădire și teren aferent în suprafață de 315 mp, situat în str. x, București, cotă parte 1/2, având o valoare de impunere de 3.005.466,34 RON; apartament situat în Pitești, str. x, apt. 4, în suprafață de 80,29 mp, având o valoare de 40000 euro; clădire și teren aferent, în suprafață de 126,18 mp, situate în Pitești, b-dul x nr. 60, în cotă parte 1/2, având o valoare de 17500 euro; autoturism x, nr. de înmatriculare x, serie motor x, serie șasiu x, an de fabricație 2009, cotă parte de 1/2, având o valoare de 15000 euro; autoturism x, nr. de înmatriculare x, serie motor x, serie șasiu x, an de fabricație 2001, având o valoare de 5000 euro; suma de 1403 USD, deținută la I. și suma de 1099,60 euro, deținută la J. sucursala București).

- ordonanța nr. 215/P/2015 din data de 22.07.2015 asupra bunurilor imobile și mobile ale inculpatei F. (clădire și teren aferent în suprafață de 315 mp, situat în str. x, București, cotă parte 1/2, având o valoare de impunere de 3.005.466,34 RON; autoturism x, nr. de înmatriculare x, serie motor x, serie șasiu x, an de fabricație 2009, cotă parte de 1/2, având o valoare de 15000 euro;

- ordonanța nr. 215/P/2015 din data de 24.07.2015 asupra bunurilor imobile ale inculpatului E. (cota parte din imobilul înscris în cartea funciară cu nr. x- teren intravilan cu o suprafață de 1015 mp, situat în localitatea Săcele, str. x, jud. Brașov).

- ordonanțele nr. 215/P/2015 din datele de 20.07.2015, 23.07.2015 și 14.08.2015 asupra bunurilor imobile și mobile ale inculpatului H. (ceas rotund, din metal de culoare argintie, cu cadranul de culoare albă-argintie inscripționat "x", cu capacul mecanismelor metalic de culoare argintie, având gravate mențiunile "x", cu curea de culoare albastră, este autentic, din cuarț și oțel, având prețul estimativ de 349 euro; ceas rotund, din metal de culoare argintie, cu cadranul de culoare grena inscripționat "x", având dispuse alte 3 cadrane miniaturale, cu capacul mecanismelor metalic de culoare argintie, având gravate mențiunile "x", cu curea de culoare grena ce prezintă urme de uzură, este autentic, automatic cronograf, din oțel având prețul estimativ de 4.592 euro; ceas rotund, din metal de culoare argintie, cu cadranul de culoare neagră inscripționat "x", având dispuse alte 2 cadrane miniaturale, cel din partea de jos cu mențiunea "x", cu capacul mecanismelor metalic de culoare argintie, având gravate mențiunile "x;, pe rama exterioară a ceasului cu mențiunea "x", cu curea de culoare neagră ce prezintă urme de uzură, este autentic, automatic cu complicații, cu rezervă de mers, din oțel, având prețul estimativ de 5.292 euro; ceas rotund, din metal de culoare galbenă, cu cadranul de culoare neagră inscripționat "x", având dispuse alte 2 cadrane miniaturale, cel din partea de jos cu mențiunea "1846", cu capacul mecanismelor parțial metalic de culoare galbenă, iar partea din centru a acestuia din material transparent, pe partea metalică a acestuia existând gravate mențiunile "x", cu curea de culoare neagră cu elemente metalice de culoare galbenă, curea ce prezintă urme de uzură, este autentic, automatic cu complicații, din aur galben, având prețul estimativ de 22.900 euro; ceas rotund, din metal de culoare galbenă, cu cadranul de culoare neagră inscripționat "x", cu capacul mecanismelor metalic de culoare galbenă, pe partea din spate a ceasului cu mențiunea gravată "750", cu curea metalică de culoare galbenă, este autentic, automatic, cu carcasa și brățara din aur galben, cu pietre pe cadran, cu seriile între anse 218235 și 83215, având prețul estimativ de 9.861 euro; ceas rotund, din metal de culoare galbenă, cu cadranul de culoare albă inscripționat "x", cu capacul mecanismelor parțial metalic de culoare galbenă, iar partea din centru a acestuia din material transparent, pe partea metalică a acestuia existând gravate mențiunile "x", cu curea de culoare neagră cu elemente metalice de culoare galbenă, cureaua fiind inscripționată "x", este un ceas autentic, automatic, cu carcasa din aur galben, având prețul estimativ de 9.635 euro; ceas rotund, din metal de culoare argintie, cu cadranul de culoare albastru închis inscripționat "x", având dispus un cadran miniatural, cu capacul mecanismelor parțial metalic de culoare argintie, iar partea din centru a acestuia din material transparent, pe partea metalică a capacului existând gravate mențiunile "x", cu curea de culoare neagră cu elemente metalice de culoare argintie, cureaua fiind inscripționată "x", este un ceas autentic, automatic cronograf, cu carcasa din oțel, având prețul estimativ de 4.731 euro; ceas rotund, din metal de culoare argintie, cu cadranul de culoare albă inscripționat "x;, având dispuse două cadrane miniaturale, cu capacul mecanismelor metalic de culoare argintie având gravate mențiunile "x", cu curea de culoare neagră, curea ce prezintă urme de uzură, este un ceas autentic, din oțel, automatic cronograf, având prețul estimativ de 4.930 euro; teren extravilan, situat în comuna Snagov, în cotă parte de 4,55% din totalul de109.919.8 mp, înscris în cartea funciară nr. x a comunei Snagov, în valoare de 300.000 euro; suma de 3.200 RON, identificată la percheziția domiciliară; suma de 7,999.5 dolari aflate în contul nr. x deschis la K.; suma de 939.5 RON aflate în contul nr. x, deschis la K.; un număr de 205 opere de artă, în valoare totală de 1.919.750 euro; un număr de 130 de obiecte de cult și pietre semiprețioase, în valoare de 2.005.920 euro și 338.460 lire sterline).

În baza art. 273 C. proc. pen. a dispus ca suma de 36.750 RON, onorariu definitiv cuvenit experților L., M. și N., să fie virată de către Departamentul Economico - Financiar al Curții de Apel București, din fondul special alocat în acest sens, în contul Biroului Local de Expertize Tehnice Judiciare.

În baza art. 275 alin. (3) C. proc. pen. cheltuielile judiciare avansate de stat au rămas în sarcina acestuia.

În baza art. 276 alin. (5) C. proc. pen. a respins, ca neîntemeiată, cererea inculpatei F. de obligare a statului la plata cheltuielilor judiciare.

A respins, ca neîntemeiate, cererile de majorare a onorariului cuvenit avocatului desemnat din oficiu, formulate de doamnele avocat O. și P..

A stabilit că onorariul avocatului desemnat din oficiu pentru inculpatul G. (avocat P.), în cuantum de 880 RON (360 RON aferent camerei preliminare și 520 aferent judecății în fond), onorariul avocatului desemnat din oficiu pentru inculpatul E. (avocat O.), în cuantum de 520 RON, precum și onorariile parțiale cuvenite apărătorului desemnat din oficiu pentru inculpatele A. și F. (avocat O.), în cuantum de 150 RON pentru fiecare inculpată, se vor achita din fondurile Ministerului Justiției.

Pentru a hotărî astfel, Curtea de Apel București, secția a II-a Penală a reținut că, prin rechizitoriul nr. x/2015 din data de 24.08.2015 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție, secția de Combatere a Corupției s-a dispus trimiterea în judecată a inculpaților:

2

din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 297 alin. (1) C. pen. și art. 309 C. pen. cu aplic. art. 5 C. pen.

2

din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 297 alin. (1) C. pen. și art. 309 C. pen. cu aplic. art. 5 C. pen.

2

din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 297 alin. (1) C. pen. și art. 309 C. pen. cu aplic. art. 5 C. pen.

2

din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 297 alin. (1) C. pen. și art. 309 C. pen. cu aplic. art. 5 C. pen.

2

din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 297 alin. (1) C. pen. și art. 309 C. pen. cu aplic. art. 5 C. pen.

2

din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 297 alin. (1) C. pen. și art. 309 C. pen. cu aplic. art. 5 C. pen.

- complicitate la infracțiunea de abuz în serviciu, dacă funcționarul public a obținut un folos necuvenit pentru sine sau pentru altul, prev. de art. 48 C. pen. rap. la art. 13

2

din Legea nr. 78/2000 comb. cu art. 297 alin. (1) C. pen. și art. 309 C. pen. cu aplic. art. 5 C. pen.

- spălarea banilor, prevăzută de art. 29 alin. (1) lit. a) și b) din Legea nr. 656/2002, cu aplic. art. 5 C. pen.

- cu aplic. art. 38 alin. (1) C. pen.

2

din Legea nr. 78/2000 comb. cu art. 297 alin. (1) C. pen. și art. 309 C. pen. cu aplic. art. 5 C. pen.

În fapt, în rechzitoriu s-au reținut următoarele:

Date privind contextul general al cauzei:

Sesizarea instanței de judecată are ca obiect infracțiunile de abuz în serviciu, cu consecințe deosebit de grave, dacă funcționarul public a obținut un folos necuvenit pentru sine sau pentru altul, infracțiuni prin care bugetul statului român a fost prejudiciat cu suma de 69.897.473 euro, echivalentul a 254.458.830 RON, prejudiciu produs ca urmare a supraevaluării terenului în suprafață de 97.509 mp, situat în municipiul București, în zona șoseaua x, str. x - STS, fosta Q., care a făcut obiectul dosarului de despăgubire nr. 38.386/CC/2007 al Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților, de către inculpatul expert evaluator G. în favoarea unui cesionar de drepturi litigioase, inculpatul H., precum și infracțiunea de spălare de bani reținută în sarcina aceluiași H.. Ca urmare a aprobării în condiții nelegale de către membrii Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor, a raportului de evaluare întocmit de inculpatul G., cesionarul drepturilor litigioase, cu o contribuție directă în activitatea infracțională, inculpatul H., a obținut foloase necuvenite specificate în cuantumul menționat mai sus, pentru care a plătit în rate doar suma de 1.500.000 de dolari.

Infracțiunea de abuz în serviciu sub forma autoratului, a fost săvârșită de membrii Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor, în care inculpații A., C. și D., în calitate de președinți și vicepreședinți ai Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților, îndeplineau și funcții cu rang de demnitari - secretari și subsecretari de stat, care și-au exercitat prerogativele profesionale intenționat, contrar atribuțiilor de serviciu sau a prevederilor legale privind dispozițiile legilor proprietății, a Regulamentului de Organizare și Funcționare și a Standardelor Internaționale de Evaluare, acceptând un raport de evaluare întocmit de inculpatul G. cu încălcarea evidentă a acestora, prin acceptarea pur și simplu a unor anunțuri publicitare privind cererea și oferta de vânzare - cumpărare a unor terenuri în detrimentul unor tranzacții de vânzare-cumpărare certe și efective despre care existau informații.

Inculpații A., C., D., B., E. și F., în calitate de membri ai Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor, au calitatea de autori ai infracțiunii de abuz în serviciu, iar inculpatul G., expert evaluator desemnat de Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților și cel care a supraevaluat terenul, respectiv inculpatul H., cesionar și beneficiar al despăgubirilor au calitate de complici, întrucât prin acțiunile lor directe și sprijinul efectiv acordat au contribuit la aprobarea de către membrii Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor - autorii infracțiunii - a unui raport de evaluare întocmit contrar Standardelor Internaționale de Evaluare și legii, ceea ce a dus la supraevaluarea terenului.

Ceea ce se reproșează autorilor infracțiunilor este faptul că, deși aveau atribuția exclusivă de a analiza și stabili cuantumul final al despăgubirilor pe baza unui raport de evaluare care să folosească, pentru stabilirea valorii de piață, tranzacții de vânzare-cumpărare efective, au hotărât acordarea despăgubirilor unui cesionar de drepturi litigioase pe baza unui raport de evaluare întocmit de inculpatul G. bazat exclusiv pe oferte de vânzare publicate online, ceea ce a condus la supraevaluarea terenului în suprafață de 97.509 mp cu aproape 50%.

În aceste condiții, cesionarul drepturilor litigioase, inculpatul H., a intrat în posesia unor despăgubiri fabuloase și necuvenite, în detrimentul statului român, și în condițiile în care membrii Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor au hotărât rezolvarea cu celeritate a dosarului de despăgubire nr. 38.386/CC/2007 pe motivele invocate de inculpatul H., conform cărora nesoluționarea cu prioritate a dosarului i-ar provoca o puternică stare de stres care i-ar afecta grav sănătatea, aceasta contrar prevederilor Deciziei nr. 2/28.02.2006 a Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor prin care s-a stabilit că ordinea de soluționare a dosarelor înregistrate la Secretariatul Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor era aleatorie, în cazuri excepționale, temeinic motivate, Comisia Centrală putând decide tratarea cu prioritate a unui anumit dosar.

Mai mult decât atât, inculpații - membrii Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor - deși aveau obligația de a analiza dosarul și în privința verificării legalității respingerii cererii de restituire în natură, și-au însușit un raport de expertiză extrajudiciară întocmit de expertul R. în care acesta aprecia că terenul nu putea fi restituit în natură, contrar celor stabilite de expertul tehnic S., prin raportul de expertiză tehnică judiciară, respectiv specialistul Direcției Naționale Anticorupție, prin raportul de constatare tehnico-științifică, conform cărora se putea retroceda fizic suprafața de 51.447,85 mp, aspect deosebit de important în ceea ce privește cuantumul final al despăgubirilor la care era îndreptățit inculpatul H..

În acest context, al inițierii și solicitării întocmirii raportului de expertiză tehnică extrajudiciară, a rezultat implicarea directă a inculpatului H. care l-a contactat pe expertul R., cunoscând că acesta mai întocmise rapoarte de expertize în dosarele civile aflate pe rolul instanțelor de judecată, în care T., vânzătoarea drepturilor litigioase, avea calitatea de reclamant.

Probele administrate în cauză reliefează, fără echivoc, supraevaluarea terenului de către inculpatul G. care, cu bună știință, a ignorat dispozițiile Legii nr. 247/2005, a Standardelor Internaționale de Evaluare și a Codului deontologic atunci când a stabilit valoarea de piață a terenului, bazându-se exclusiv pe ofertele de vânzare publicate online, fără a solicita nicio informație cu privire la tranzacții de vânzare-cumpărare efective, informații care existau și pe care inculpatul le-ar fi putut obține dacă le solicita.

În concluzie, inculpații prin acțiunile sau inacțiunile lor conștiente au contribuit la prejudicierea bugetului de stat cu suma de 69.897.373 euro, echivalentul a 254.458.830 RON, și la obținerea unor foloase necuvenite în aceleași cuantum de către inculpatul H..

În Raportul de control încheiat la data de 26.04.2013 Curtea de Conturi a României a constatat că:

"Potrivit listei cesionarilor la Legea nr. 10/2001 pusă la dispoziție de Autoritatea Națională Pentru Restituirea Proprietăților s-a constatat că au fost cesionate drepturi de creanță în sumă totală de 1.547.593.829,30 RON cu mențiunea că există persoane care cumpără astfel de drepturi în mod constant dintre cele mai însemnate valori cuprinse în listă (peste 30 milioane RON), putând enumera pe H. - valoare titlu (RON) 466.770.763 - preț cesiune 1.500.000 dolari.

După cum se poate observa, cesionarul H. a înregistrat un câștig din cumpărarea drepturilor de creanță de cca. 189 milioane dolari …[….]…

În urma verificărilor efectuate de echipa de control a Curții de Conturi, în dosarele în care au fost cesionate drepturile de creanță, s-a sesizat faptul că cele mai multe drepturi au fost transmise la prețuri derizorii/infime în comparație cu valoarea care reiese din evaluarea proprietăților imobiliare revendicate …[….]…

Nu au existat criterii după care să se întocmească tabelele pe beneficiari în vederea efectuării plății, întâlnindu-se situații în care după aproape 5 ani de la emiterea Deciziei nu s-a achitat nici măcar prima tranșă în timp ce în cazul altor decizii plata s-a făcut integral într-o lună de la emiterea deciziei.

De remarcat este faptul că tocmai persoanele care au beneficiat în mod nelegal de compensații bănești, au fost cele cărora li s-a efectuat plata în termenul cel mai scurt".

Cercetările efectuate în cauză au reliefat că după obținerea despăgubirilor, în condiții nelegale, inculpatul H. cunoscând proveniența ilegală a sumelor de bani obținute din dosarul de despăgubire și în scopul disimulării naturii reale a acestora a procedat la transformarea lor, schimbându-le din RON în valută și apoi transferând cea mai mare parte a fondurilor bănești realizate din valorificarea acțiunilor de la Fondul Proprietatea în favoarea unor societăți off-shore, controlate de către el, cu justificarea "contract de împrumut"/"restituire împrumut". Din aceste societăți, produsul infracțional a fost utilizat pentru achiziționarea de acțiuni la societăți comerciale din România, răscumpărarea unor creanțe de la bănci, etc.

Astfel, se poate concluziona ca inculpatul H. a transferat, schimbat și disimulat bunuri provenite din săvârșirea de infracțiuni, fiind realizat elementul material al infracțiunii de spălare de bani, săvârșită în modalitatea normativă prev. de art. 29 alin. (1) lit. a) și b) din Legea nr. 656/2002.

Date privind cadrul legal nerespectat de inculpați:

Conform Hotărârii de Guvern nr. 361/2005 privind înființarea, organizarea și funcționarea Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților cu modificările și completările ulterioare, Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților este organ de specialitate al administrației publice centrale cu personalitate juridică, finanțată de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Economiei și Finanțelor, înființată prin preluarea activității Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților, structură fără personalitate juridică din cadrul Cancelariei Primului - Ministru.

Autoritatea a fost condusă de un președinte cu rang de Secretar de stat, numit prin decizie a Primului - Ministru. Președintele conduce întreaga activitate a Autorității, având calitatea de ordonator terțiar de credite. În conducerea Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților, președintele este ajutat de vicepreședinți cu rang de subsecretar de stat, numiți prin decizie a Primului Ministru.

Direcțiile aflate în directa coordonare a președintelui Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților sunt:

- Direcția pentru coordonarea aplicării Legii nr. 10/2001;

- Direcția de contencios și pentru coordonarea secretariatului comisiei centrale pentru stabilirea despăgubirilor;

- Direcția pentru coordonarea secretariatelor tehnice ale comisiei speciale de retrocedare;

Fiecare dintre vicepreședinți coordonează câte o direcție, după cum urmează:

- Direcția pentru acordarea despăgubirilor în numerar;

- Direcția pentru coordonarea și controlul aplicării legislației din domeniul restituirii proprietății funciare;

- Direcția pentru aplicarea Legii nr. 290/2003, a Legii nr. 9/1998 și a Legii nr. 393/2006.

Printre atribuțiile principale ale Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților se înscriu:

- acordă sprijin și îndrumare metodologică autorităților administrației publice locale și centrale, precum și celorlalte persoane juridice deținătoare de imobile care fac obiectul restituirii potrivit Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, republicată, cu modificările și completările ulterioare, Legii nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 și ale Legii nr. 169/1997 cu modificările și completările ulterioare, Legii nr. 9/1998 privind acordarea de compensații cetățenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România și Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, republicată etc.;

- monitorizează procesul de aplicare a Legii nr. 10/2001, a Legii nr. 1/2000, a Legii nr. 9/1998, a Legii nr. 290/2003 și a Legii nr. 393/2006;

- întocmește și ține la zi următoarele:

- situația imobilelor restituite în natură și a imobilelor restituite în echivalent, constând în alte bunuri sau servicii și despăgubiri acordate în baza titlului VII din Legea nr. 247/2005;

- situația imobilelor retrocedate în natură și deciziile privind acordarea de despăgubiri în bata titlului VII din Legea nr. 247/2005, potrivit Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 94/2000 privind retrocedarea unor bunuri imobile are au aparținut cultelor religioase din România, și potrivit O.U.G. nr. 83/1999 privind restituirea unor bunuri imobile care au aparținut comunităților cetățenilor aparținând minorităților naționale din România;

- situația terenurilor restituite în natură și a celor pentru care se propune acordare de despăgubiri în baza titlului VII din Legea nr. 247/2005;

- situația acordării despăgubirilor potrivit prevederilor Legii nr. 9/1998, Legii nr. 290/2003 și ale Legii nr. 393/2006 etc.

Potrivit Regulamentului de Organizare și Funcționare a Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor, Comisia centrală funcționează în subordinea Cancelariei Primului - Ministru și are, în principal, următoarele atribuții:

a) analizarea și stabilirea cuantumului final al despăgubirilor care se acordă potrivit prevederilor Titlului VII - Regimul stabilirii și plății despăgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv din Legea nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente;

b) emiterea deciziilor referitoare la acordarea de titluri de despăgubiri;

c) adoptarea măsurilor legale, necesare aplicării dispozițiilor privind acordarea despăgubirilor;

Comisia Centrală este formată din 7 membri și are următoarea componență:

a) președintele A.N.R.P.;

b) 2 reprezentanți ai Cancelariei Primului - Ministru;

c) 2 reprezentanți ai Secretariatului General al Guvernului;

d) un reprezentant al Ministerului Justiției;

e) un reprezentant al Ministerului Finanțelor Publice.

Președintele Comisiei centrale este președintele Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților.

Vicepreședintele Comisiei centrale va fi desemnat la prima ședință prin votul majorității membrilor acesteia.

Comisia centrală va lucra în ședință în prezența a minimum 5 membri și va decide cu majoritatea voturilor membrilor prezenți.

Comisia centrală își desfășoară lucrările săptămânal și ori de câte ori este necesar, la convocarea președintelui, sau, în lipsa acestuia, a vicepreședintelui.

Secretariatul Comisiei centrale va fi asigurat de Cancelaria Primului Ministru prin Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților, care pune la dispoziție spațiul, personalul și serviciile administrative necesare în vederea bunei desfășurări a activității Comisiei centrale și a secretariatului acesteia.

Componența, organizarea și atribuțiile Secretariatului Comisiei centrale vor fi stabilite prin ordin al președintelui Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților.

Comisia centrală funcționează până la emiterea tuturor titlurilor de despăgubire.

După primirea deciziilor/dispozițiilor emise de entitățile învestite cu soluționarea notificărilor, a cererilor de retrocedare sau, după caz, a ordinelor conducătorilor administrației publice centrale învestite cu soluționarea notificărilor, în care s-au consemnat sumele care urmează a se acorda ca despăgubire, precum și după primirea deciziilor/dispozițiilor/ordinelor conținând propunerile motivate de acordare a despăgubirilor, președintele Comisiei centrale sau, în lipsa acestuia, vicepreședintele fixează un termen în vederea analizării și soluționării notificărilor/cererilor transmise Secretariatului Comisiei centrale.

Comisia centrală va proceda la analizarea dosarelor în privința verificării legalității respingerii cererii de restituire în natură. În situațiile în care Comisia centrală apreciază că, în mod întemeiat, cererea de restituire în natură a fost respinsă, va desemna aleatoriu evaluatorul care va efectua raportul de evaluare și, prin grija secretariatului, va transmite dosarele împreună cu documentația aferentă evaluatorului sau societății de evaluatori, în vederea întocmirii raportului de evaluare.

În baza raportului de evaluare, Comisia centrală va proceda fie la emiterea deciziei reprezentând titlul de despăgubire, fie la trimiterea dosarului spre reevaluare.

Comisia centrală va analiza, de asemenea, cererile persoanelor îndreptățite având ca obiect convertirea titlurilor de valoare nominală emise de Ministerul Finanțelor Publice în temeiul art. 30 din Legea nr. 10/2001 și nevalorificate în cadrul unei oferte de capital disponibil.

În cazurile prevăzute la alin. (4), Comisia centrală dispune, prin decizie, cu privire la convertirea titlurilor de valoare nominală în titluri de despăgubiri.

Deciziile prin care se dispune emiterea titlurilor de despăgubire pot fi individuale, caz în care se referă la o singură persoană despăgubită sau cumulate, pe ședință de lucru, caz în care se referă la mai multe persoane despăgubite, pe bază de listă alfabetică a titularilor de drept.

Dacă, pe baza constatărilor secretariatului, Comisia centrală stabilește că imobilul pentru care s-a consemnat/propus plata de despăgubiri este restituibil în natură, prin decizie motivată, va proceda la restituirea acestuia.

Comisia centrală va analiza și cererile persoanelor îndreptățite prin care se solicită compensarea creanțelor reciproce existente între acestea din urmă și stat.

Prin Decizia nr. 2 din 28.02.2006 a Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor s-a decis:

"Art. 1. Ordinea de soluționare a dosarelor înregistrate la Secretariatul Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor este aleatorie.

Art. 2. Atât evaluatorul care efectuează lucrarea de specialitate, cât și dosarul ce se înaintează evaluatorului, sunt stabilite în modul arătat la Art. 1.

Art. 4. În cazuri excepționale, temeinic motivate, Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor va putea decide tratarea cu prioritate a unui anumit dosar.

Art. 6. Cererile înregistrate la Secretariatul Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor având ca obiect convertirea titlurilor de valoare nominală în titluri de despăgubire în temeiul art. 29 alin. (1), (3) și (4) din Titlul VII din Legea nr. 247/2005, sunt analizate în ordinea înregistrării cererii".

Legea nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente - Titlul VII Regimul stabilirii și plății despăgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv - art. 10 alin. (6) - "Valoarea corespunzătoare a construcțiilor preluate în mod abuziv și demolate se stabilește potrivit valorii de piață la data notificării, stabilită potrivit standardelor internaționale de evaluare, în funcție de volumul de informații puse la dispoziția evaluatorului"; art. 10 alin. (7) - "Valoarea terenurilor, precum și a construcțiilor nedemolate preluate în mod abuziv, care nu se pot restitui în natură, se stabilește potrivit valorii de piață de la data soluționării notificării, stabilită potrivit standardelor internaționale de evaluare"; Cap. V, art. 16 alin. (64) - "La cererea evaluatorilor sau a reprezentanților societății de evaluare, băncile, notarii publici, agențiile imobiliare, birourile de carte funciară, precum și orice alți deținători de informații privind tranzacțiile cu proprietăți imobiliare sunt obligați să le comunice de îndată, în scris, datele și informațiile necesare efectuării evaluării..."; cap. V, art. 16 alin. (7) - "În baza raportului de evaluare Comisia Centrală va proceda fie la emiterea deciziei reprezentând titlul de despăgubire, fie la trimiterea dosarului spre reevaluare".

Standardele Internaționale de Evaluare, ediția a opta

Concepte Fundamentale ale GAVP

2.5. Evaluatorii de proprietăți imobiliare, de active și de alte proprietăți sunt cei care se ocupă cu o disciplină economică specială, asociată cu elaborarea și raportarea evaluărilor... De asemenea, trebuie să cunoască și să respecte un Cod Deontologic și Standardele de practică profesională și să respecte Principiile de Evaluare General Acceptate (GAVP).

GN 1 - Evaluarea proprietății imobiliare

5.11 Abordarea prin comparația vânzărilor consideră că prețurile proprietății sunt stabilite de piață. Valoarea de piață poate fi calculată în urma studierii prețurilor de pe piață ale proprietăților competitive pe segmentul respectiv de piață. Pentru procesul de evaluare, aplicarea proceselor de comparații este fundamentală.

5.11.1 Atunci când există informații disponibile, abordarea prin comparația vânzărilor este cea mai directă și sistematică abordare pentru estimarea valorii.

5.11.5 Pentru a realiza o comparație directă, între o proprietate comparabilă vândută și proprietatea evaluată, evaluatorul ar trebui să ia în considerare posibile corecții bazate pe diferențele dintre elementele de comparație. Corecțiile pot reduce/restrânge diferențele dintre fiecare proprietate comparabilă și proprietatea de evaluat. Evaluatorii aplică metode cantitative și/sau calitative pentru analiza diferențelor și pentru estimarea corecțiilor.

5.16 Dacă există informații de piață suficiente pentru fundamentarea evaluării, rezultă valoarea de piață. În alte situații, când nu există informații de piață suficiente sau când sunt date anumite instrucțiuni speciale, rezultatul va fi un tip de valoare diferit de valoarea de piață.

5.20 În orice analiză a informațiilor comparabile este esențial ca proprietățile, de la care au fost colectate informațiile comparabile, să aibă caracteristici similare cu celelalte proprietății evaluate. Acestea includ caracteristici legale, fizice, de localizare și utilizare, care sunt compatibile cu cele ale proprietății de evaluat și reflectă condițiile de pe piața pe care concurează proprietatea de evaluat. Diferențele ar trebui notate și analizate pentru a conduce la estimarea corecțiilor în toate cele trei abordări.

Cod Deontologic

1.0 Introducere

În aplicarea Standardelor Internaționale de Evaluare este esențial ca evaluările, realizate în conformitate cu acestea, să fie efectuate de evaluatori profesioniști, onești și competenți, fără prejudecăți și interese proprii, ale căror rapoarte sunt clare, nu induc în eroare și care prezintă toate aspectele esențiale pentru înțelegerea adecvată a evaluării.

2.0 Arie de aplicabilitate

2.1 Evaluatorii respectă aceste Standarde fie ca o opțiune a lor, fie din necesitatea de a aplica prevederile legii sau ale reglementărilor, fie ca urmare a instrucțiunilor clienților, utilizatorilor și/sau organizațiilor naționale. O evaluare elaborată pe baza Standardelor Internaționale de Evaluare îl obligă pe evaluator să respecte acest Cod Deontologic.

4.0 Etică

Evaluatorii vor menține în permanență un standard înalt de onestitate și integritate și își vor desfășura activitățile astfel încât să nu prejudicieze clienții, publicul, profesia sau organismul național profesional de evaluare din care fac parte.

4.1.1 Un evaluator nu trebuie să acționeze în mod înșelător sau fraudulos.

4.1.2 Un evaluator nu trebuie să redacteze și să comunice în mod conștient un raport care conține opinii și analize false, inexacte sau părtinitoare.

4.1.4 Un evaluator trebuie să acționeze legal și să respecte legile și reglementările țării în care își desfășoară activitatea sau în care îndeplinește o anumită misiune.

4.4 Imparțialitate

4.4.1 Un evaluator trebuie să efectueze o misiune cu strictă independență, obiectivitate și imparțialitate și fără a considera interesele personale.

4.4.5 Un evaluator nu trebuie să se bazeze pe informațiile esențiale, furnizate de un client sau de orice altă parte, fără o verificare adecvată a acestor informații sau fără o confirmare a veridicității informațiilor din partea unei surse independente, cu excepția cazului în care natura și importanța gradului de încredere în informațiile primite sunt specificate ca o condiție limitativă.

5.3 Eficiență și conștiinciozitate

5.3.4 Un evaluator va face verificări și investigații laborioase pentru a se asigura că datele analizei conținute în evaluare sunt corecte și credibile.

IVS 1 - Valoarea de piață - tip de valoare

3.1 Pentru scopul acestor Standarde valoarea de piață este definită astfel:

Valoarea de piață este suma estimată pentru care o proprietate va fi schimbată, la data evaluării, între un cumpărător decis și un vânzător hotărât, într-o tranzacție cu prețul determinat obiectiv, după o activitate de marketing corespunzătoare, în care părțile implicate au acționat în cunoștință de cauză, prudent și fără constrângere.

Expunerea detaliată a situației de fapt așa cum rezultă din probele administrate în cauză cu privire la infracțiunea de abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut un folos necuvenit pentru sine sau pentru altul

La data de 18.05.2005, T. a solicitat Primăriei Municipiului București emiterea unei dispoziții de retrocedare, în echivalent la nivelul sumei de 244.928.107.524 RON vechi sub formă de titluri de valoare nominală folosite în procesul de privatizare, a imobilului în suprafață de 97.516 mp teren și clădire având parter și două etaje, garaj și magazie, situat în București, strada x și strada x, identificat în planul anexat raportului de expertiză întocmit de expertul R., în cauza civilă nr. 7821/2001 a Tribunalului Municipiului București, secția a III-a civilă.

Cererea de emitere a acestei dispoziții de retrocedare, în echivalent a imobilului s-a întemeiat pe sentința civilă nr. 3060 din 04.06.2004 pronunțată de Judecătoria Sectorului 5 București în dosarul nr. x/2004, pe care solicitanta a anexat-o cererii sale, sentință prin care Judecătoria Sectorului 5 București a admis în parte acțiunea formulată de T. în contradictoriu cu Primăria Municipiului București, obligându-l pe primarul general să răspundă prin Decizie sau Dispoziție în conformitate cu prevederile art. 25 din Legea nr. 10/2001, la notificarea nr. x/21.03.2001 în urma căreia s-a constituit dosarul nr. x.

În sprijinul acestei solicitări T. a anexat și raportul de expertiză a imobilului, întocmit de expertul R. pentru dosarul nr. x aflat pe rolul Tribunalului Municipiului București, prin care s-a constatat că valoarea suprafeței de 97.509 mp este de 244.829.107.524 RON vechi, echivalentul a 6.192.710 USD.

La data de 12.03.2001, T., prin mandatarul U., a notificat Prefectura Municipiului București solicitând acordarea de despăgubiri în bani pentru suprafața de 108.756 mp teren ce a constituit "Q.", situat în București.

În această notificare s-a menționat că terenul în suprafață de 160.418 mp a fost dobândit de V. prin sentința civilă nr. 490 din 05.04.1937 a Tribunalului Ilfov și că la moartea lui V. și a soției sale, succesiunea a fost preluată de V., potrivit certificatului de moștenitor nr. x din 02.05.1996, acesta din urmă fiind moștenit de fiica sa, T.. În aceeași notificare T. a menționat că din suprafața totală de teren ce i-a aparținut lui V., în baza Legii nr. 18/1991, i s-a restituit lui V. suprafața de 51.662 mp, așa cum rezultă din Certificatul de atestare a dreptului de proprietate privată nr. 3521/28.08.1997. La data formulării acestei notificări, T. a precizat că estimează valoarea imobilului la 1.000.000 USD.

La data de 02.05.2001, T., prin mandatarul av. W., a notificat Primăria Municipiului București cu privire la aceleași aspecte, estimând de data aceasta imobilul în discuție la suma de 1.087.560 USD, notificarea fiind înregistrată sub nr. x din 14.05.2001 la B.E.J. X..

În perioada 2001 (data notificării Primăriei Municipiului București cu cererea de acordarea a despăgubirilor pentru restul suprafeței neretrocedate) - 2006 (data cesionării drepturilor către inculpatul H.) timp de 5 ani, T. nu a reușit să obțină de la autoritățile administrative despăgubirile solicitate, fapt pentru care la data de 03.04.2006 prin intermediul avocaților W. și Y. a vândut inculpatului H. drepturile prezente și viitoare pentru suprafața de 97.509 mp, teren situat în București, în zona cuprinsă între Șoseaua Virtuții și str. x, fosta "Q.", prețul dreptului litigios fiind de 1.500.000 de dolari.

Așa cum rezultă din conținutul contractului de cesiune autentificat sub numărul x la data de 03.04.2006, prețul de 1.500.000 de dolari SUA aferent dreptului litigios privind suprafața de 97.509 mp a fost achitat de inculpatul H. astfel: suma de 100.000 dolari SUA, în termen de cinci zile de la data semnări contractului, în contul avocatei W., iar suma de 1.400.000 dolari în tranșe lunare a câte 140.000 dolari SUA, scadente în prima zi a lunii, începând cu data de 01.10.2006 și până la 01.07.2007, în contul aceleiași persoane.

Prin același contract, părțile au stabilit că neplata ratelor contractuale la termenele convenite atrage o penalizare de 0,1 % pe zi de întârziere din suma neachitată în primele 30 de zile de la scadență, o întârziere mai mare de 30 de zile atrăgând rezilierea de plin drept a contractului, cumpărătorul pierzând sumele plătite cu titlu de avans, dreptul înstrăinat revenind în patrimoniul vânzătoarei.

Așa cum rezultă din declarația martorei W., după ce T. a obținut hotărârea judecătorească prin care Primăria Municipiului București era obligată să emită o decizie în legătură cu restituirea în echivalent a suprafeței de 97.509 mp, i-a transmis că intenționează să vândă drepturile câștigate și prin intermediul avocatului Y., l-a contactat pe inculpatul H., iar în urma discuțiilor și negocierilor avute cu acesta, s-a încheiat contractul de cesiune a drepturilor litigioase.

Martora a arătat că la una din discuțiile pe care le-a avut cu inculpatul H. acesta a afirmat că "riscă cei 100.000 de dolari plătiți ca avans… și va vedea dacă de pe urma acestei tranzacții poate valorifica drepturile în discuție".

Ulterior, susține martora, după aproximativ 9-10 luni (respectiv în perioada ianuarie- februarie 2007) în urma unei noi întâlniri cu inculpatul H. la care a participat și Y. - acesta i-a spus "fiind foarte sigur de cele menționate că va putea încasa despăgubirile, lăsându-mi personal impresia că va reuși, dar fără a menționa numele vreunei persoane din cadrul vreunei instituții sau autorități implicate în procedura de acordare a despăgubirilor".

Din declarația martorei W. rezultă, astfel, că inculpatul H. a inițiat și stabilit în cel mai mic amănunt condițiile în care urma să achiziționeze drepturile litigioase, chiar cu riscul de a pierde cei 100.000 de dolari plătiți cu titlu de avans, pentru ca ulterior să fie foarte sigur că va încasa despăgubirile, creându-i martorei convingerea că va beneficia de sprijinul unei persoane, nenominalizate, din cadrul unei instituții sau autorități implicate în procedura de acordarea a despăgubirilor.

Așa cum s-a precizat și mai sus, această ultimă discuție dintre inculpatul H. și avocata W., a avut loc cu câteva luni înainte ca Primarul General al Municipiului București să emită Dispoziția 8427/09.07.2007, prin care se propunea Autorității Naționale de Restituire a Proprietăților "acordarea de măsuri reparatorii pentru terenul în suprafață de 97.509 mp, așa cum propusese chiar expertul R.".

Deși la data de 03.04.2006 T. înstrăinase drepturile litigioase către inculpatul H., prin procura autentificată sub nr. x din 15.03.2007 T. a împuternicit-o pe Z. (în prezent Z.) - colaboratoare la acea dată a inculpatului H. - să înstrăineze orice "drepturi incluzând…, dar fără a se limita la dreptul de proprietate, drepturile litigioase, titluri de valoare ce vor fi emise în orice formă cu privire la terenul în suprafață de 97.509 mp …[…]…

Această înstrăinare a imobilului sus menționat și/sau a titlurilor de valoare emise pentru acesta de către autorități va fi realizată în condițiile stabilite prin contractul de vânzare-cumpărare a drepturilor litigioase autentificat sub nr. x/03.04.2006 de BNP AA. și prin Actul Adițional la acest contract autentificat sub nr. x din data de 15.03.2007 de același Birou Notarial".

La aceeași dată, 15.03.2007 între T. și H. s-a încheiat actul adițional autentificat sub nr. x prin care au fost introduse noi clauze conform cărora inculpatul era îndreptățit să redobândească în nume propriu imobilul în natură sau prin echivalent, iar în cazul în care autoritățile administrative vor considera că persoana îndreptățită la despăgubiri ar fi T. aceasta se obligă să-i vândă inculpatului imobilul, titlurile de valoare sau orice alte despăgubiri.

Din analiza conținutului acestui act adițional, încheiat cu 4 luni înainte de emiterea dispoziției Primarului General al Municipiului București, de propunere de acordare de măsuri reparatorii către inculpatul H., se desprinde concluzia că acesta a urmărit să-și consolideze garanțiile că va fi despăgubit el personal și, mai mult decât atât, că acceptă și alte forme de despăgubiri decât cea în natură, respectiv acordarea unor drepturi bănești așa cum s-a și întâmplat.

Pentru a-și spori garanțiile, inculpatul H. a interpus o persoană apropiată lui la acel moment, respectiv pe avocatul Z., care a devenit mandatara a numitei T..

În acest sens, cu privire la procura autentificată sub nr. x/15.03.2007, martora Z. a declarat că inițiativa emiterii procurii a aparținut inculpatului H., iar aceasta a fost depusă de același inculpat în dosarul de despăgubire, aceasta în condițiile în care nu s-a întâlnit vreodată cu T. al cărei mandatar a fost desemnată.

În continuare, prin intermediul avocatului Y., inculpatul l-a contactat pe expertul R., despre care avea cunoștință că în dosarele civile în care T. avusese calitatea de reclamant întocmise rapoartele de expertiză prin care identificase și evaluase terenul pentru care se solicita despăgubirea și i-a solicitat să-i întocmească un raport de expertiză judiciară pe care să-l depună la Primăria Municipiului București în vederea emiterii dispoziției de acordare a măsurilor repa