ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 79/2023
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 79/2023 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2023)
Ședința publică din data de 19 ianuarie 2023
Asupra recursului, din examinarea actelor și lucrărilor dosarului constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 1866/PI din 10 noiembrie 2021, pronunțată de Tribunalul Timiș – secția I civilă, în dosarul nr. x/2020, s-a respins acțiunea formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâtele B. S.R.L. și C. S.A., având ca obiect contestarea deciziei de încetare a contractului de asigurare medicală (anexă la contractul de muncă) și pretenții.
Împotriva acestei sentințe reclamantul A. a formulat apel, care prin decizia civilă nr. 659 din 15 aprilie 2022, pronunțată de Curtea de Apel Timișoara – secția litigii de muncă și asigurări sociale, a fost respins ca nefondat.
La 18 mai 2022 reclamantul A. a formulat cerere de revizuire a deciziei civile nr. 659 din 15 aprilie 2022, în temeiul dispozițiilor art. 509 alin. (1) C. proc. civ.
Cauza a fost înregistrată pe rolul Curții de Apel Timișoara – secția litigii de muncă și asigurări sociale, sub nr. x/2022, la data de 18 mai 2022.
La data de 2 iunie 2022, revizuentul A. a depus un înscris, prin care a solicitat ca d-na judecător D. să analizeze dacă nu se impune să formuleze o declarație de abținere, întrucât face parte și din completul de judecată învestit cu soluționarea dosarului nr. x/2022, care are același obiect cu dosarul nr. x/2022, iar în subsidiar, a formulat o cerere de recuzare a respectivului judecător.
Prin încheierea din 23 iunie 2022, pronunțată de Curtea de Apel Timișoara – secția litigii de muncă și asigurări sociale, în dosarul nr. x/2022, s-a admis excepția de netimbrare și s-a anulat ca netimbrată cererea de recuzare formulată de revizuentul A..
Împotriva acestei încheieri la data de 29 iunie 2022 recurentul A. a declarat recurs prin care solicită casarea hotărârii atacate.
Recurentul susține, în esență, că cererea de recuzare formulată într-un conflict de muncă este scutită de la plata taxei judiciare de timbru, conform art. 266, coroborat cu art. 270 din Codul muncii.
Totodată, recurentul a solicitat suspendarea cauzei pendinte până la soluționarea dosarului nr. x/2022, având ca obiect recursul împotriva încheierii nr. 7 din 20 iunie 2022, pronunțate de Curtea de Apel Timișoara – secția litigii de muncă și asigurări sociale, în dosarul nr. x/2022.
Dosarul a fost înregistrat pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție – secția a II-a civilă, sub nr. x/2022, la data de 6 iulie 2022.
La data de 29 iulie 2022 intimata B. S.R.L. a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat, precum și a cererii de suspendare a cauzei până la soluționarea dosarului nr. x/2022
La data de 12 septembrie 2022, recurentul a transmis la dosar o cerere prin care a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive a intimatei B. S.R.L. și a contestat aplicarea taxei judiciare de timbru în cuantum de 20 RON.
Prin încheierea din 2 noiembrie 2022, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – secția a II-a civilă, în dosarul nr. x/2022, s-a respins cererea formulată de petent privind reexaminarea taxei judiciare de timbru aferente cererii de recurs.
De asemenea, prin încheierea din 3 noiembrie 2022 s-a respins, ca nefondată, excepția lipsei calității procesuale pasive a intimatei B. S.R.L. și, pentru ca recurentul să ia cunoștință de soluția de respingere a cerererii de reexaminare a taxei judiciare de timbru, s-a acordat termen de judecată la 19 ianuarie 2023.
Prin cererea depusă la 13 decembrie 2022 recurentul contestă din nou obligația impusă în sarcina sa de a achita taxa judiciară în cuantum de 20 de RON.
La data de 29 decembrie 2022 intimata B. S.R.L. a depus note scrise, prin care a solicitat, în principal, anularea recursului și, în subsidiar, respingerea acestuia ca nefondat iar, la 15 ianuarie 2022, recurentul a depus răspuns la întâmpinarea intimatei B. S.R.L.
Înalta Curte a luat în examinare, cu prioritate, excepția netimbrării recursului, invocată din oficiu, asupra căreia, în conformitate cu prevederile art. 248 alin. (1) C. proc. civ., a reținut următoarele:
În cauză s-a stabilit în sarcina recurentului A. o taxă judiciară de timbru aferentă soluționării recursului pendinte, în cuantum de 20 RON, conform dispozițiilor art. 25 alin. (1) din O.U.G. nr. 80/2013, iar acesta a fost înștiințat cu privire la obligația de achitare a taxei, prin adresa comunicată în data de 28 iulie 2022, potrivit dovezii aflate la dosarul de recurs.
La data de 12 septembrie 2022, recurentul a formulat cerere de reexaminare împotriva modalității de stabilire a taxei judiciare de timbru, respinsă prin încheierea din 2 noiembrie 2022, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția a II-a civilă în dosarul asociat nr. x/2022
De asemenea, este de menționat faptul că prin încheierea din 3 noiembrie 2022, la solicitarea recurentului, au fost lămurite anumite aspecte care vizau taxa judiciară de timbru în sumă de 20 RON, reținându-se că aceasta este datorată pentru recursul declarat împotriva încheierii din 23 iunie 2022, pronunțate de Curtea de Apel Timișoara – secția litigii de muncă și asigurări sociale, în dosarul nr. x/2022. În acest sens, instanța a dispus citarea recurentului cu mențiunea achitării taxei judiciare de timbru în cuantum de 20 RON.
În cauză se constată că deși, pe de o parte, recurentul a folosit mijlocul procesual reglementat de art. 39 din O.U.G. nr. 80/2013, fiind respinsă cererea de reexaminare împotriva modalității de stabilire a taxei judiciare de timbru, iar pe de altă parte, prin încheierea din 3 noiembrie 2022 au fost lămurite aspectele privind taxa judiciară de timbru, reiterându-se obligația de a achita taxa judicară de timbru în cuantum de 20 de RON în sarcina recurentului, acesta nu s-a conformat până la închiderea dezbaterilor în cauză.
Prin art. 1 alin. (1) din O.U.G. nr. 80/2013 a fost statuat principiul potrivit căruia acțiunile și cererile introduse la instanțele judecătorești sunt supuse taxelor judiciare de timbru prevăzute de acest act normativ, taxe datorate atât de persoanele fizice, cât și de persoanele juridice, care se plătesc anticipat sau, în mod excepțional, până la termenul stabilit de instanță.
În conformitate cu prevederile art. 33 alin. (1) din O.U.G. nr. 80/2013, taxele judiciare de timbru se datorează și se plătesc anticipat, iar alin. (2) din O.U.G. nr. 80/2013 stabilește că, în măsura în care cererea de chemare în judecată este netimbrată sau insuficient timbrată, părții i se pune în vedere, în condițiile art. 200 alin. (2) teza I C. proc. civ., obligația de a timbra cererea în cuantumul stabilit de instanță și de a transmite la dosar dovada achitării taxei judiciare de timbru, în termen de cel mult 10 zile de la primirea comunicării.
Totodată, potrivit art. 486 alin. (2) C. proc. civ., la cererea de recurs se va atașa dovada achitării taxei de timbru, conform legii, iar potrivit alin. (3) al aceluiași articol, cerințele menționate la alin. (2) sunt prevăzute sub sancțiunea nulității.
Constatând că recursul nu a fost timbrat anticipat, iar până la termenul din 19 ianuarie 2023 recurentul nu s-a conformat obligației de timbrare în temeiul art. 177 alin. (3) C. proc. civ., potrivit mențiunilor din adresa comunicată 13 decembrie 2022, Înalta Curte de Casație și Justiție urmează a da eficiență dispozițiilor art. 486 alin. (3) și art. 496 alin. (1) din același cod și să anuleze ca netimbrat recursul declarat de recurentul A. împotriva încheierii din 23 iunie 2022, pronunțate de Curtea de Apel Timișoara – secția litigii de muncă și asigurări sociale.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Anulează ca netimbrat recursul declarat de recurentul A. împotriva încheierii din 23 iunie 2022, pronunțate de Curtea de Apel Timișoara – secția litigii de muncă și asigurări sociale.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 19 ianuarie 2023.