ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 712/2023

Ședința publică din data de 22 martie 2023

Deliberând asupra cererii de revizuire, din examinarea actelor și lucrărilor din dosar, constată următoarele:

În primul litigiu, prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Vâlcea, la 28 ianuarie 2019, sub număr de dosar x/2019, reclamanta A. a chemat în judecată pe pârâta Casa Județeană de Pensii Alba, solicitând să fie anulată decizia nr. 217785/17.10.2018 prin care i-a fost recunoscut doar un procent de 2% de majorare în loc de 8% cerut, conform art. 82 alin. (4) din Legea nr. 303/2004; să fie obligată pârâta să emită o nouă decizie prin care să recunoască procentul de 8% la cuantumul pensiei de serviciu, în temeiul prevederilor art. 82 alin. (4) din Legea 303/2004; să fie obligată pârâta să adauge procentul de 8% la pensia de serviciu și în cazul deciziilor emise ulterior celei atacate, respectiv Decizia nr. 217785/07 decembrie 2018, prin care s-a actualizat pensia de serviciu în cuantum de 19098 RON, precum și Decizia nr. 217785/27 decembrie 2018, prin care s-a diminuat pensia de serviciu.

Reclamanta a formulat cerere modificatoare, prin care a solicitat să se dispună: I. anularea Deciziei nr. 217785/17.10.2018, prin care i s-a stabilit o vechime în funcțiile prevăzute la art. 82 alin. (2) din Legea nr. 303/2004 de 27 ani și i s-a recunoscut doar un procent de 2% de majorare în loc de 8 % conform art. 82 alin. (4) din Legea nr. 303/2004; II. pe cale de consecință, obligarea pârâtei să emită o noua decizie prin care să îi recunoască o vechime în funcțiile prevăzute la art. 82 alin. (2) din Legea nr. 303/2004, de 33 de ani, precum și să îi recunoască procentul de 8% la cuantumul pensiei de serviciu în temeiul prevederilor art. 82 alin. (4) din Legea nr. 303/2004; III. obligarea Casei Județene de Pensii Alba să adauge vechimea de 33 ani realizată în funcțiile prevăzute de art. 82 alin. (2) din Legea nr. 303/2004 precum și procentul de 8% la pensia de serviciu și în cazul deciziilor emise ulterior celei atacate, respectiv Decizia nr. 217785/07.12.2018 prin care s-a actualizat pensia de serviciu în cuantum de 19098 RON, precum si Decizia nr. 217785/27.12.2018 prin care s-a diminuat pensia de serviciu; IV. obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.

Ca urmare a conflictului negativ de competență ivit între Tribunalul Vâlcea și Tribunalul Alba, pin decizia nr. 2166, pronunțată la data de 21.11.2019, în dosarul nr. x/2019, de către Înalta Curte de Casație și Justiție, s-a stabilit competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Vâlcea.

La data de 21.02.2020, cauza a fost înregistrată pe rolul Tribunalului Vâlcea, sub nr. x/2019*.

Prin sentința civilă nr. 283 din 6 martie 2020, pronunțată în dosarul nr. x/2019, Tribunalul Vâlcea a admis contestația formulată de contestatoare și a anulat decizia nr. 217785/17.10.2018, emisă de intimata CJP Alba.

În consecință, a obligat intimata CJP Alba să procedeze la recalcularea pensiei contestatoarei, prin luarea în calculul pensiei de serviciu a unei vechimi în funcțiile prevăzute de dispozițiile art. 82 alin. (2) din Legea 303/3004, de 33 de ani și a unui procent de 8 % la cuantumul pensiei de serviciu în temeiul prevederilor art. 82 alin. (4) din Legea nr. 303/2004.

Totodată a obligat intimata CJP Alba să emită decizie privind recalcularea pensiei contestatoarei prin luarea în calculul pensiei de serviciu a unei vechimi în funcțiile prevăzute de dispozițiile art. 82 alin. (2) din Legea nr. 303/3004, de 33 de ani și a unui procent de 8 % la cuantumul pensiei de serviciu în temeiul prevederilor art. 82 alin. (4) din Legea 303/2004 și să plătească suma de 2.150,24 RON, reprezentând cheltuieli de judecată.

Împotriva acestei sentințe a declarat apel intimata Casa Județeană de Pensii Alba, criticând-o pentru netemeinicie, deoarece este dată cu încălcarea dispozițiilor legale, respectiv Legea nr. 303/2004, cu modificările și completările ulterioare, prevăzute de Legea nr. 242/2018.

Prin decizia civilă nr. 2907/2020 din 20 octombrie 2020, pronunțată în dosarul nr. x/2019, Curtea de Apel Pitești – secția I civilă a admis apelul formulat de intimata Casa Județeană de Pensii Alba împotriva sentinței civile nr. 283 din 6 martie 2020, pronunțată de Tribunalul Vâlcea, a schimbat sentința, în sensul că a respins acțiunea, ca neîntemeiată.

În cel de-a doilea litigiu, prin acțiunea de asigurări sociale înregistrată la Tribunalul Hunedoara, la 21 octombrie 2021, sub nr. x/2021, ca urmare a strămutării acesteia de la Tribunalul Alba la Tribunalul Hunedoara, prin încheierea civilă nr. 40/30.09.2021 dată în dosarul nr. x/2021, acțiune precizată ulterior, reclamanta A. a chemat în judecată pe pârâta Casa Județeană de Pensii Alba, solicitând următoarele: să se dispună anularea deciziilor de revizuire nr. 217785/19.04.2021 cu plata drepturilor începând din 07.09.2020 și nr. 217785/19.04.2021 cu plata drepturilor începând din 01.10.2020, prin care au fost revizuite deciziile de pensionare nr. 217785/23.10.2020 cu plata drepturilor din 07.09.2020 și nr. 217785/23.04.2021 cu plata drepturilor începând din 01.10.2020, ca fiind nelegale și netemeinice; să fie obligată pârâta să restituie sumele reținute din pensie ca urmare a revizuirii, cu actualizarea lor la zi în raport cu rata inflației; în temeiul prevederilor art. 719, alin. (1), din C. proc. civ. să se dispună suspendarea punerii în executare a deciziilor nr. 217785/19.04.2021, emise de pârâtă, până la soluționarea irevocabilă a prezentei cereri.

Prin sentința civilă nr. 185/CC/F/2021 pronunțată de Tribunalul Alba a fost respinsă cererea de suspendare a punerii în executare a deciziilor de revizuire nr. 217785/19.04.2021, sentința rămânând definitivă prin respingerea apelului conform deciziei civile nr. 1200/8.09.2021 a Curții de Apel Alba Iulia.

Tribunalul Hunedoara prin sentința civilă nr. 8/10.01.2022 a respins acțiunea de asigurări sociale formulată de reclamanta A. împotriva pârâtei Casa Județeană de Pensii Alba și nu au fost acordate cheltuieli de judecată.

Împotriva acestei sentințe, la data de 24.03.2022, a declarat apel reclamanta A. solicitând schimbarea în tot a sentinței civile nr. 8/2022 și admiterea acțiunii astfel cum a fost formulată și completată.

Prin decizia civilă nr. 2507/2022 din 22 decembrie 2022 pronunțată în dosarul nr. x/2021, Curtea de Apel Alba Iulia – secția I Civilă a respins, ca nefondat, apelul declarat de reclamanta A. împotriva sentinței civile nr. 8/10.01.2022 pronunțată de Tribunalul Hunedoara, secția I civilă în dosar nr. x/2021.

La 20 ianuarie 2023 (plic dosar), A. a formulat cerere de revizuire, în temeiul art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., art. 510, art. 512 și art. 513 din același cod, prin care a solicitat admiterea cererii de revizuire și schimbarea în tot a hotărârii atacate, anularea celei din urmă hotărâri și trimiterea cauzei spre rejudecare, pentru încălcarea efectului pozitiv al autorității de lucru judecat a primei hotărâri.

A indicat cele două hotărâri definitive potrivnice ca fiind: decizia civilă nr. 2907/2020, pronunțată de Curtea de Apel Pitești în dosar nr. x/2019 (prima hotărâre) și decizia civilă nr. 2507/2022 pronunțată de Curtea de Apel Alba Iulia, în dosar nr. x/2021.

Totodată, a solicitat suspendarea executării deciziei civile nr. 2507/2022, pronunțată de Curtea de Apel Alba Iulia, în dosarul nr. x/2021 până la soluționarea irevocabilă a cererii de revizuire.

În motivarea cererii de revizuire a susținut următoarele:

Exista hotărâri potrivnice, date de instanțe de același grad, care încalcă autoritatea de lucru judecat a primei hotărâri, ceea ce atrage incidența prevederilor art. 509 aliniat (1) punctul 8 C. proc. civ.

Astfel, s-a arătat că cele 2 hotărâri au fost date în urma soluționării unor contestații împotriva unor decizii de pensionare din perioade diferite, iar aspectul perioadei este definitoriu în aprecierea puterii lucrului judecat a celor doua decizii. Important este, de asemenea, nu procentul de majorare solicitat, care rezultă din vechimea în muncă de peste 25 de ani, ci momentul cererii, în timpul desfășurării activității sau la pensionarea de după reîncadrare, neputând exista autoritate de lucru judecat a unei hotărâri ce privește o decizie din 2018, asupra unei decizii din 2020.

Hotărârea Curții de Apel Pitești nr. 2907/2020, dată în dosar nr. x/2019, are ca obiect judecata apelului în ce privește decizia nr. 217785/17.10.2018, care stabilește cu putere de lucru judecat că pe perioada reîncadrării nu se poate cere majorarea pensiei de serviciu cu procentul de 1%.

Revizuenta arată că a fost reîncadrată la 10.04.2014 și a funcționat ca judecător până la 07.09.2020 și că obiectul cauzei a fost adiționarea procentului de majorare a pensiei prin adăugarea a 1% pentru fiecare an ce depășește vechimea în magistratură de 25 de ani, în baza adeverinței de la Curtea de Apel Alba Iulia, care atestă 33 ani vechime în magistratură.

Aceasta decizie se întemeiază pe decizia HP nr. 70/2017 a I. C. civ..J., care statuează că procentul de 1% nu se cuvine magistratului pensionat care a exercitat exclusiv avocatura după pensionare. Statuând asupra modului în care se poate majora pensia de serviciu a magistratului, în concluzii, I. C. civ..J. arată la punctul 119 că: "Plata contribuțiilor pensionarului reîncadrat, va activa mecanismul de majorare, nu pentru fiecare an, ca în dreptul comun, ci va fi operat efectiv, la data pensionarii magistratului (celui care are calitatea cerută de lege).

Preluând din considerentele deciziei I. C. civ..J., Curtea de Apel Pitești arată că perioada contributivă ulterioară reîncadrării va avea relevanță în ce privește pensia de serviciu, dar nu pentru fiecare an lucrat, ci doar la momentul pensionării. Aceasta este interpretarea textului deciziei I. C. civ..J., logic, juridic și în echitate, cum a înțeles și Curtea de Apel Pitești, pentru că nu poate rămâne nevalorificată o vechime în muncă de 9 ani.

Astfel autoritatea de lucru judecat a deciziei Curții de Apel Pitești se oprește la momentul încheierii reîncadrării, ceea ce este în deplin acord cu considerentele deciziei I. C. civ..J. nr. 70/2017, punctul 119.

Hotărârea Curții de Apel Alba Iulia nr. 2507/2022, dată în dosar nr. x/2021 are ca obiect judecata apelului in ce privește deciziile de revizuire a celor două decizii emise după pensionarea prin decret președințial la data de 07.09.2020 (una care elimina diminuarea cu 85% a pensiei pe perioada cumulului, a doua care recunoaște vechimea integrală în muncă de 36 de ani și procentul total de 11% de majorare a pensiei, conform adeverinței, cu vechimea în magistratură).

Astfel, arată revizuenta, în acest proces se discută drepturile sale la data pensionării, moment în care era sub incidența Legii nr. 303/2004, care prevede mecanismul specific de majorare al pensiei diferit de dreptul comun (punctul 97, decizia I. C. civ..J.) doar la momentul pensionării (punctul 104, decizia I. C. civ..J.).

Admițând autoritatea de lucru judecat a primei decizii, a Curții de Apel Pitești, extinzând autoritatea de lucru judecat, peste perioada în care a desfășurat activitate, se produce o încălcare a acestei autorități, a susținut revizuenta.

Aceasta întrucât, prima decizie are aplicabilitate pentru perioada cât a fost judecător reîncadrat, când, conform deciziei I. C. civ..J., nu putea beneficia de o majorare conform art. 82 alin. (4) din Legea nr. 303/2004, majorare care poate fi operată efectiv la data pensionării (punctul 119), respectv la 07.09.2020 (așa cum, de altfel, în mod legal și temeinic a procedat inițial Casa de Pensii Alba).

Deși reține autoritatea de lucru judecat, prin care Curtea de Apel Pitești statuează că nu se poate cere majorarea cu 1% în timpul desfășurării activității de judecător, ci doar la pensionare, Curtea de Apel Alba Iulia, încalcă efectul pozitiv al autorității de lucru judecat, statuând că nu se poate cere valorificarea perioadei lucrate după reîncadrare, nici la pensionare.

În acest fel s-a ajuns la hotărâri potrivnice, a concluzionat revizuenta.

Deși în prima hotărâre nu se vorbește despre pensionare inițială, cum nu se folosește această noțiune nici în Decizia I. C. civ..J. amintită, prin reținerea autorității de lucru judecat Curtea de Apel Alba Iulia răstălmăcește noțiunea de pensionare din prima hotărâre, adăugând sintagma inițială. Fiind vorba de valorificarea vechimii în muncă și majorarea pensiei prin adăugarea procentului de 1%, perioada de la data emiterii deciziei din 2018 și data de 07.09.2020, nu este analizată, deși, susține revizuenta, a desfășurat activitate de judecător și este introdusă nejustificat sub autoritate de lucru judecat. De asemenea exclude noțiunea de pensionare de după reîncadrare, deși conform Deciziei I. C. civ..J. amintite, va fi operat efectiv mecanismul de majorare a pensiei în urma contribuțiilor pensionarului reîncadrat (punct 119) la pensionarea acestuia.

Decizia Curții de Apel Pitești, în raționamentul conform cu Decizia I. C. civ..J., statuează că perioada contributivă ulterioară reîncadrării va avea relevanță în ce privește pensia de serviciu, la pensionare după reîncadrare, când va fi activat mecanismul de majorare (punct 119), în timp ce Curta de Apel Alba Iulia, extinzând puterea de lucru judecat asupra unui alt moment din cariera de magistrat, aceea a pensionării de după reîncadrare, dă o hotărâre în contradicție cu statuarea din prima hotărâre, și în contradicție cu decizia I. C. civ..J., răstălmăcind considerentele, lăsând fără finalitate solicitarea sa de a se valorifica vechimea în muncă de 36 de ani, conform adeverinței.

Astfel, prima decizie lasă deschisă calea valorificării vechimii și a majorării pensiei, la eliberarea din funcție prin pensionare (nelimitand valorificarea la prima pensionare, aspect care ar încălca statuările I. C. civ..J.), în timp ce Curtea de Apel Alba Iulia, prin extinderea autorității de lucru judecat a primei hotărâri produce o încălcare a limitelor acesteia date de perioada cât a fost judecător reîncadrat și, automat, o încălcare a deciziei I. C. civ..J.

In timp ce prima decizie lasă deschisă calea valorificării vechimii și a procentului de majorare cu 1%, nu pentru fiecare an de activitate, ci doar la momentul pensionarii de după reîncadrare, Curtea de Apel Alba Iulia, deși reține autoritatea de lucru judecat, și, în virtutea efectului pozitiv al autorității de lucru judecat ar fi trebuit să aprecieze că revizuenta are dreptul la majorarea cu 1% pentru perioada ce depășește vechimea de 25 de ani, statuează că nu are dreptul la majorarea pensiei, în ciuda faptului că revizuenta a lucrat 36 de ani și că anii lucrați după prima pensionare din 2012 până în 2020, nu există, iar cu un raționament contradictoriu, cu toate că anii lucrați și majorarea nu se iau în considerare, totuși acceptă un efect al contribuțiilor, dar, prin denegare de dreptate, nu stabilește când și cum se produce acest efect.

Caracterul potrivnic al celor două hotărâri rezultă și din faptul că Decizia Curții de Apel Alba Iulia, răstălmăcește, inclusiv, aspectul relevanței asupra pensiei de serviciu, reținut de Curtea de Apel Pitești, pentru a justifica autoritatea de lucru judecat, introducând noțiunea de aspect dual și pensie contributivă, în cazul pensiei de serviciu, desi conform deciziei de pensionare punctul E: "Pensia de serviciu se suportă integral de la bugetul de stat".

În cauză nu a fost depusă întâmpinare.

În ceea ce privește cererea de suspendare a executării deciziei a cărei revizuire se solicită, Înalta Curte constată că, prin încheierea camerei de consiliu din 22 martie 2023 pronunțată de instanța supremă în dosarul nr. x/2023, aceasta a fost respinsă ca fiind lipsită de obiect, pentru motivele reținute în cuprinsul acelei încheieri.

Examinând cererea de revizuire dedusă judecății, prin raportare la dispozițiile art. 513 alin. (3) C. proc. civ., Înalta Curte reține următoarele:

În ceea ce privește revizuirea, cale extraordinară de atac, dispozițiile legale care o reglementează sunt de strictă interpretare, astfel că exercitarea ei nu poate avea loc decât în cazurile și în condițiile prevăzute în mod expres de lege.

Conform art. 513 alin. (3) C. proc. civ., se constată că dezbaterile în cadrul unei cereri de revizuire sunt limitate la admisibilitatea revizuirii și la faptele pe care se întemeiază. Prin urmare, în cadrul acestei căi de retractare se analizează prioritar condițiile de admisibilitate, cadru în care nu se repun în discuție și nu se cercetează chestiuni ce țin de fondul cauzei, ci se verifică aspecte procedurale vizând îndeplinirea condițiilor de admisibilitate.

Potrivit art. 509 pct. 8 C. proc. civ., "Revizuirea unei hotărâri pronunțate asupra fondului sau care evocă fondul poate fi cerută dacă: … există hotărâri definitive potrivnice, date de instanțe de același grad sau de grade diferite, care încalcă autoritatea de lucru judecat a primei hotărâri".

Astfel, invocarea normei de drept citate presupune îndeplinirea cumulativă a următoarelor condiții: existența unor hotărâri judecătorești definitive, care să fie contradictorii; hotărârile să fie date de instanțe de același grad sau de grade diferite; cea de-a doua hotărâre să fie pronunțată cu nesocotirea autorității de lucru judecat; hotărârile să fie date în dosare diferite; în al doilea proces să nu se fi invocat excepția autorității de lucru judecat sau, dacă a fost invocată, instanța să fi omis să se pronunțe asupra ei; să se ceară anularea celei de-a doua hotărâri, deoarece aceasta a fost pronunțată cu încălcarea autorității de lucru judecat.

Prin urmare, hotărârile pretins contradictorii trebuie să fi fost pronunțate în procese sau dosare diferite, iar în al doilea proces, să nu fi fost invocată autoritatea de lucru judecat, sau chiar dacă a fost invocată, să nu se fi discutat.

În ipoteza în care, însă, în litigiul în care a fost dată cea din urmă hotărâre, instanța s-a pronunțat asupra autorității de lucru judecat, acest aspect nu mai poate fi reanalizat de către instanța de revizuire.

Rațiunea acestei condiții este aceea ca instanța de revizuire învestită cu soluționarea unei cereri întemeiate pe art. art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., să nu încalce ea însăși autoritatea de lucru judecat a hotărârii a cărei anulare se solicită.

Autoritatea de lucru judecat, respectiv efectele lucrului judecat sunt reglementate în art. 430 C. proc. civ., respectiv art. 431 C. proc. civ., rațiunea acestei reglementări o constituie necesitatea de a se înlătura încălcarea autorității de lucru judecat atunci când instanțele au dat soluții contrare în dosare diferite, atât în ceea ce privește efectul negativ, cât și cel pozitiv.

În aplicarea dispozițiilor art. 513 alin. (3) din C. proc. civ., Înalta Curte constată că prezenta cerere de revizuire este inadmisibilă, întrucât nu sunt îndeplinite, în mod cumulativ, condițiile expres cerute de lege.

În situația de față, se constată că, prin sentința civilă nr. 8/10.01.2022, pronunțată de Tribunalul Hunedoara în dosarul nr. x/2021, s-a reținut astfel, "(...) la stabilirea procentului de majorare în temeiul art. 82 alin. (4) din Legea nr. 303/2004 nu poate fi luată în calcul perioada ulterioară pensionării și eliberării din funcție prin Decretul Președințial nr. 380/16.05.2021, acest fapt fiind statuat deja cu putere de lucru judecat prin decizia civilă nr. 2907/2020 pronunțată de Curtea de Apel Pitești în dosar nr. x/2019".

De asemenea, se observă că, prin cererea de apel formulată de contestatoarea A., soluționată prin decizia a cărei revizuire se solicită (decizia civilă nr. 2507/2022 din 22 decembrie 2022 pronunțată de Curtea de Apel Alba Iulia – secția I Civilă, în dosarul nr. x/2021), apelanta a susținut că decizia nr. 2907/20.10.2020 pronunțată de Curtea de Apel Pitești în dosar nr. x/2019 (în raport cu care se invocă contradictorialitatea) nu ar avea putere de lucru judecat în dosarul x/2021

Înalta Curte constată că, prin decizia civilă nr. 2507/2022 din 22 decembrie 2022 pronunțată de Curtea de Apel Alba Iulia – secția I Civilă, în dosarul nr. x/2021, a cărei revizuire se solicită, instanța de judecată a reținut următoarele: "(...) plecând de la cale statuate de ICCJ prin decizia nr. 70/2017, și contrar celor susținute de către reclamanta apelantă, Curtea de Apel Pitești prin decizia civilă nr. 2907/2020 a reținut cu putere de lucru judecat că aplicarea procentului de 1% în cazul stabilirii pensiei de serviciu vizează situația în care magistratul continuă să activeze în această funcție după împlinirea stagiului de 25 de ani în magistratură, caz în care i se adaugă un procent pentru fiecare an lucrat până la data solicitării de eliberare din funcție prin pensionare, cât și situația în care magistratul în funcție, solicită să i se emită decizie de pensionare, dar nu o pune în plată și continuă să activeze ca și magistrat, deci fără să aibă calitatea de pensionar. În această din urmă situație, deși magistratul are o decizie de pensie, dar nepusă în plată, la data eliberării efective din funcție prin pensionare i se va adăuga procentul cuvenit pentru anii lucrați după împlinirea vechimii de 25 de ani în magistratură.

Prin urmare, astfel cum a tranșat instanța supremă, acest mecanism de adăugare a unui procent suplimentar nu operează în situația în care magistratul a pus în aplicare decizia de pensie, respectiv a fost eliberat din funcție prin pensionare și ulterior pensionării, când are în plată decizia de pensie, respectiv primește drepturile de pensie de serviciu, continuă să presteze activitate de judecător/procuror ca urmare a unei reîncadrări".

Curtea de Apel Alba Iulia a reținut, totodată, că, prin decizia civilă nr. 2907/2020 a Curții de Apel Pitești, instanța nu s-a raportat doar la "perioada reîncadrării", aspect ce rezultă din conținutul respectivei decizii, în cadrul căreia se face referire la "activitatea desfășurată ca avocat și judecător, ulterior stabilirii drepturilor de pensie și ieșirii inițiale la pensie". Astfel, Curtea de Apel Pitești a analizat orice activitate și perioadă ulterior ieșirii inițiale la pensie, apreciind că decizia nr. 70/2017 este deplin aplicabilă, deci exact perioada a cărei valorificare a solicitat-o reclamanta pentru a fi avută în vedere la adăugarea procentului de 1%, Curtea reținând inclusiv că nu se poate valorifica ca și procent suplimentar "activitatea desfășurată de contestatoare ca urmare a reîncadrării în funcția de judecător".

În speță, în conținutul cererii de revizuire, autoarea prezentului demers judiciar susține că nu poate exista autoritate de lucru judecat a unei hotărâri ce privește o decizie din 2018, asupra unei decizii din 2020 și, totodată, invocă faptul că, deși în decizia a cărei revizuire se solicită se reține autoritatea de lucru judecat a deciziei civile nr. 2907/2020, prin care Curtea de Apel Pitești statuează că nu se poate cere majorarea cu 1% în timpul desfășurării activității de judecător, ci doar la pensionare, totuși, Curtea de Apel Alba Iulia încalcă efectul pozitiv al autorității de lucru judecat, statuând că nu se poate cere valorificarea perioadei lucrate după reîncadrare, nici la pensionare.

Înalta Curte constată că, în litigiul finalizat cu decizia a cărei revizuire se solicită, a fost analizată existența hotărârii în raport cu care se invocă contradictorialitatea și efectele acesteia, reținându-se că soluția pronunțată de instanța de apel prin decizia civilă nr. 2907/2020 a Curții de Apel Pitești, "se impune cu putere de lucru judecat în prezentul dosar, fiind anterior statuat că activitatea desfășurată în funcția de judecător după reîncadrare, ulterior datei pensionării inițiale, nu poate fi luată în considerare la majorarea pensiei de serviciu conform art. 82 alin. (4) din Legea nr. 303/2004".

În acest context, cum în considerentele deciziei a cărei revizuire se solicită a fost analizată autoritatea de lucru judecat a hotărârii invocate și, raportat la dispozițiile legale menționate, instanța de revizuire nu poate să efectueze un control judiciar asupra dezlegării date respectivei chestiuni a autorității de lucru judecat de către instanța în fața căreia s-a invocat acest aspect, așa cum tinde să solicite revizuenta.

Nu îi este permis instanței de revizuire să se transforme în instanță de recurs și să cenzureze modalitatea în care o altă instanță a dat efect sau nu autorității de lucru judecat în forma sa pozitivă. Din moment ce o instanță s-a pronunțat asupra acestui aspect, infirmarea unei astfel de soluții se poate face exclusiv într-o cale de atac de reformare, și nu pe calea unei revizuiri formulate în baza art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., în care instanța este chemată să statueze ea însăși asupra incidenței acestei instituții și nu să cenzureze o judecată anterioară.

Prin cererea de revizuire de față nu se urmărește retractarea unei decizii pronunțate cu nesocotirea autorității de lucru judecat, ci rediscutarea modului în care curtea de apel a rezolvat problema incidenței dispozițiilor art. 430 din C. proc. civ. și art. 431 alin. (2) din același cod, operațiune evident nepermisă.

Așa fiind, din cele menționate anterior, rezultă că în speță nu este îndeplinită condiția dedusă din dispozițiile art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., potrivit căreia în al doilea proces să nu se fi analizat autoritatea de lucru judecat.

Față de considerentele expuse, în temeiul art. 513 alin. (3) din C. proc. civ., Înalta Curte va respinge, ca inadmisibilă, cererea de revizuire formulată de revizuenta A. împotriva deciziei civile nr. 2507/2022 din 22 decembrie 2022 pronunțată de Curtea de Apel Alba Iulia – secția I Civilă, în dosarul nr. x/2021.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge ca inadmisibilă cererea de revizuire formulată de revizuenta A. împotriva deciziei civile nr. 2507/2022 din 22 decembrie 2022 pronunțată de Curtea de Apel Alba Iulia – secția I Civilă, în dosarul nr. x/2021.

Cu recurs în 30 de zile de la comunicare, care se depune la Înalta Curte de Casație și Justiție.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 22 martie 2023.