ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2166/2019

Ședința publică din data de 21 noiembrie 2019

Asupra conflictului negativ de competență de față, din examinarea actelor și lucrărilor din dosar constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Vâlcea, declinată în favoarea Tribunalului Alba, înregistrată la data de 12.06.2019 sub dosar nr. x/2019 formulată de reclamanta A., în contradictoriu cu pârâta CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII ALBA, s-a solicitat ca prin hotărâre judecătorească: să fie anulată decizia nr. 217785/17.10.2018 prin care i-a fost recunoscut doar un procent de 2% de majorare în loc de 8% cerut, conform art. 82 alin. (4) din Legea 303/2004; să fie obligată pârâta să emită o nouă decizie prin care să recunoască procentul de 8% la cuantumul pensiei de serviciu în temeiul prevederilor art. 82 alin. (4) din Legea 303/2004; să fie obligată pârâta să adauge procentul de 8% la pensia de serviciu și în cazul deciziilor emise ulterior celei atacate, respectiv Decizia nr. 217785/07 decembrie 2018 prin care s-a actualizat pensia de serviciu în cuantum de 19098 RON, precum și Decizia nr. 217785/27 decembrie 2018 prin care s-a diminuat pensia de serviciu la un cuantum brut de 2865 RON.

Pârâta a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea acțiuni ca fiind netemeinică si nelegală.

La termenul din 19.09.2019, instanța a invocat, din oficiu, excepția necompetenței teritoriale a Tribunalului Alba și a reținut următoarele:

Potrivit dispozițiilor art. 127 alin. (1) C. proc. civ. "dacă un judecător are calitatea de reclamant într-o cerere de competența instanței la care își desfășoară activitatea, va sesiza una dintre instanțele judecătorești de același grad aflate în circumscripția oricăreia dintre curțile de apel învecinate cu curtea de apel în a cărei circumscripție se află instanța la care își desfășoară activitatea".

Instanța a reținut că dispozițiile art. 127 alin. (1) C. proc. civ. introduc noțiunea de competență facultativă, care se referă la o categorie specială de cereri în care judecătorul are calitatea de parte reclamantă și circumscriu obligația reclamantului judecător de a introduce cererea la o instanță de același grad din raza unei curți de apel învecinate calității sale de a fi judecător la instanța competență să îi soluționeze pricina, nu și la instața de grad superior.

Mai mult, instanța a reținut că interesul ocrotit prin norma legală este unul general și anume apărarea prestigiului și a imparțialității justiției, garanție instituțională a dreptului la un proces echitabil, prin care sunt oferite părții adverse dintr-un litigiu pârghiile necesare pentru înlăturarea oricăror suspiciuni care ar plana asupra imparțialității instanței la care își desfășoară activitatea judecătorul.

Prin decizia nr. 290 din 26 aprilie 2018, publicată în Monitorul Oficial nr. 638 din 23 iulie 2018, Curtea Constituțională a admis excepția de neconstituțiunalitate a dispozițiilor art. 1 și 2 din C. proc. civ. și a stabilită că sintagma "de competența instanței la care își desfășoară activitatea" din cuprinsul art. 127 alin. (1) C. proc. civ. precum și sintagma "care își desfășoară activitatea la instanța competentă să judece cauza" din cuprinsul art. 127 alin. (2) C. proc. civ. sunt neconstituționale.

În mod corect, reclamanta a introdus cererea de chemare în judecată având ca obiect anulare decizie nr. 217785/17.10.2018 privind recalcularea pensiei de serviciu în baza art. 82 alin. (1)/2/5 din Legea nr. 303/2004 republicată pe rolul Tribnalului Vâlcea, față de calitatea acesteia de judecător reîncadrat în funcție, în cadrul Curții de Apel Alba Iulia, nefiind incidente în cauză dispozițiile art. 154 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, chiar dacă este vorba de contestație împotriva decizei de recalculare a pensiei de magistrat.

Având în vedere circumstanțele cauzei, Tribunalul Alba a apreciat că sunt incidente dispozițiile art. 127 C. proc. civ. raportat la Decizia nr. 290 din 26 aprilie 2018 a Curții Constituționale, întrucât reclamanta cumulează competența jurisdicțională cu calitatea de parte în proces, Curtea de Apel Alba Iulia ca instanță de control judiciar fiind competentă să soluționeze calea de atac în prezenta pricină.

Față de cele de mai sus, în temeiul art. 130 alin. (2) rap. la art. 132 alin. (3) C. proc. civ., instanța a admis excepția necompetenței teritoriale a Tribunalului Alba și a declinat competența de soluționare a prezentei cereri în favoarea Tribunalului Vâlcea, a constatat ivit conflictul negativ de competență și a dispus trimiterea cauzei la Înalta Curte de Casație și Justiție, secția Civilă în vederea soluționării conflictului negativ de competență. Totodată, a suspendat de drept judecata cauzei până la soluționarea conflictului negativ de competență.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Analizând actele și lucrările dosarului în vederea emiterii regulatorului de competență, Înalta Curte reține următoarele:

Potrivit dispozițiilor art. 133 pct. 2 teza I C. proc. civ., există conflict negativ de competență când două sau mai multe instanțe și-au declinat reciproc competența de a judeca același proces.

Verificând dacă sunt întrunite cerințele acestui text de lege în vederea emiterii regulatorului de competență, Înalta Curte constată că cele două instanțe -Tribunalul Vâlcea și Tribunalul Alba- s-au declarat deopotrivă necompetente să judece aceeași cauză, declinările de competență între instanțele sesizate sunt reciproce și cel puțin una dintre cele două instanțe este competentă să soluționeze cauza.

Fiind îndeplinite condițiile anterior evocate, Înalta Curte va proceda la soluționarea prezentului conflict negativ de competență prin emiterea regulatorului de competență.

Instanța reține că prin cererea de chemare în judecată ce face obiectul cauzei, reclamanta a învestit Tribunalul Vâlcea cu un litigiu de asigurări sociale - pretenții bănești.

Potrivit cererii de chemare în judecată, la data învestirii instanței, reclamanta avea calitatea de judecător reîncadrat în funcție, în cadrul Curții de Apel Alba Iulia, ca atare sunt incidente în cauză dispozițiile art. 127 alin. (1) C. proc. civ., în forma modificată prin Legea nr. 310/2018 și aplicabilă cauzei față de momentul introducerii acțiunii, respectiv 28.01.2019.

Conform acestui text de lege, dacă un judecător are calitatea de reclamant într-o cauză de competența instanței la care își desfășoară activitatea sau a unei instanțe inferioare acesteia, va sesiza una dintre instanțele judecătorești de același grad aflate în circumscripția oricăreia dintre curțile de apel învecinate cu curtea de apel în a cărei circumscripție se află instanța la care își desfășoară activitatea.

Astfel, în speță, calitatea reclamantei judecător reîncadrat în funcție, în cadrul Curții de Apel Alba Iulia, atrage aplicarea dispozițiilor art. 127 alin. (1) din C. proc. civ. în măsura în care aceasta aparține circumscripției curții de apel din a cărei rază teritorială face parte și instanța căreia i-ar reveni, în mod obișnuit, competența soluționării în fond a cererii, respectiv Tribunalul Alba.

Scopul edictării art. 127 C. proc. civ. este acela de a asigura imparțialitatea instanței. Prin acest text legal sunt nominalizați, fără nicio distincție, subiecții pe care legiuitorul a înțeles să îi plaseze în sfera de aplicare a acestei norme juridice, făcând referire la judecători, procurori, asistenți judiciari sau grefieri, indiferent de tipul instanțelor la care aceștia funcționează, instanțe judecătorești ori parchete, instanțe/parchete civile ori militare.

Cum dispozițiile art. 127 alin. (1) și (3) C. proc. civ. conțin o derogare de la normele de competență, reglementând o situație excepțională, și cum, în cauză, este îndeplinită condiția premisă, aceea ca judecătorul, procurorul, asistentul judiciar sau grefierul să funcționeze la instanța competentă să soluționeze cauza, Înalta Curte constată ca în cauză operează prorogarea de competență în favoarea Tribunalului Vâlcea, instanță judecătorească de același grad, aflată în circumscripția Curții de Apel Pitești, învecinată Curții de Apel Alba Iulia, unde reclamanta își desfășoară activitatea în calitate de judecător.

Așa fiind, în raport de considerentele expuse și de principiul asigurării accesului efectiv la justiție, văzând și dispozițiile art. 135 alin. (4) din noul C. proc. civ., Înalta Curte de Casație și Justiție urmează a stabili competența de soluționare a cererii, în favoarea Tribunalului Vâlcea, căruia i se va trimite dosarul pentru continuarea judecății.

PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Vâlcea.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 21 noiembrie 2019.