ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1007/2019

Asupra conflictului negativ de competență, reține următoarele:

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la data de 20 iulie 2018 pe rolul Judecătoriei Cluj-Napoca sub numărul x, reclamanta A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul B., ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună majorarea pensiei de întreținere stabilite prin convenția încheiată la data de 13.08.2012, autentificată prin încheierea nr. 2767/13.08.2012 de către BNP C., în sarcina pârâtului și în favoarea minorei D., la cota de 1/4 din veniturile nete pe care acesta le realizează, de la data introducerii cererii și până la majoratul minorei, precum și obligarea acestuia la plata cheltuielilor de judecată.

Prin Sentința civilă nr. 8191 din 29 noiembrie 2018, pronunțată de Judecătoria Cluj-Napoca, secția civilă, s-a admis excepția necompetenței teritoriale a instanței și s-a declinat competența de soluționare a cererii de chemare în judecată în favoarea Judecătoriei Alba Iulia.

În motivarea hotărârii s-a reținut faptul că obiectul dosarului îl reprezintă o cerere în materie de tutelă și familie, procedură reglementată de dispozițiile art. 114 alin. (1) C. proc. civ., care stabilește o competență obligatorie în favoarea instanței în raza căreia își are domiciliul persoana ocrotită.

În speță, rezultă fără echivoc împrejurarea că nu numai persoana ocrotită - minora - are domiciliul în Alba Iulia, ci și reclamanta și pârâtul.

Reclamanta a invocat dispozițiile art. 127 alin. (1), (2) și (3) C. proc. civ., apreciind că, față de aceste prevederi legale, competența instanței este alternativă, arătând că are calitatea de procuror la Parchetul de pe lângă Tribunalul Alba.

Referitor la solicitarea reclamantei, Judecătoria Cluj-Napoca a reținut că dispozițiile art. 127 C. proc. civ. stabilesc, este adevărat, un caz de competență legală alternativă, însă acest caz este dat exclusiv de calitatea persoanei, reclamant sau pârât, de a fi judecător, procuror, asistent judiciar sau grefier la instanța respectivă.

În speță, deși reclamanta a arătat că ar avea calitatea de procuror, nu a făcut nicio dovadă în acest sens, motiv pentru care Judecătoria Cluj-Napoca a admis excepția necompetenței sale teritoriale și a declinat soluționarea judecării cauzei în favoarea Judecătoriei Alba Iulia, instanță competentă în raport de dispozițiile art. 114 alin. (1) C. proc. civ.

În opinia instanței, soluția se impune cu atât mai mult cu cât prin Decizia nr. 7/16.05.2016, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție în recurs în interesul legii, decizie publicată în Monitorul Oficial nr. 461/22.06.2016, instanța supremă a statuat că sintagma "instanța la care își desfășoară activitatea", din cuprinsul art. 127 alin. (1) din C. proc. civ., trebuie interpretată restrictiv, în sensul că se referă la situația în care judecătorul își desfășoară efectiv activitatea în cadrul instanței competente să se pronunțe asupra cererii de chemare în judecată în primă instanță.

Prin Sentința civilă nr. 498 din 04 martie 2019, pronunțată de Judecătoria Alba Iulia, s-a admis excepția necompetenței teritoriale a instanței, invocată din oficiu, și s-a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Cluj-Napoca. Constatând ivit conflictul negativ de competență, s-a dispus înaintarea dosarului Înaltei Curți de Casație și Justiție, în vederea soluționării acestuia.

Pentru a pronunța această soluție, Judecătoria Alba Iulia a reținut că în prezenta cauză, raportat la obiectul cererii principale referitoare la majorarea pensiei de întreținere, competența instanței de judecată este cea stabilită de art. 94 lit. a) rap. la art. 113 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ., în sensul că în afară de instanțele prevăzute la art. 107 - 112 mai este competentă instanța domiciliului reclamantului, în cererile privitoare la stabilirea filiației.

În consecință, prin raportare la textele de lege menționate mai sus, instanța competentă să soluționeze cererea ar trebui să fie Judecătoria Alba Iulia, însă în temeiul art. 127 alin. (1) C. proc. civ., așa cum a fost modificat prin Legea nr. 310/2018, și a considerentelor Deciziei nr. 290/2018 a Curții Constituționale, decizie care a stat la baza modificărilor legislative menționate anterior, sesizarea Judecătoriei Alba Iulia cu o cerere având ca obiect majorarea pensiei de întreținere în care reclamantă este A., care deține calitatea de procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Alba, așa cum rezultă din actele depuse la dosarul cauzei, nu respectă dispozițiile legale imperative menționate mai sus, întrucât Judecătoria Alba Iulia este o instanță din circumscripție teritorială a aceeași curți de apel cu instituția în care reclamanta din prezentul dosar își desfășoară activitatea.

Având în vedere cele reținute mai sus, instanța a admis excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei Alba Iulia, invocată din oficiu și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Cluj-Napoca, judecătorie care se află în circumscripția unei curți de apel învecinate.

Cu privire la conflictul negativ de competență, cu a cărui judecată a fost legal sesizată în baza art. 133 pct. 2 raportat la art. 135 alin. (1) din C. proc. civ., Înalta Curte reține următoarele:

În cauză, instanța de judecată a fost sesizată cu o cerere de chemare în judecată având ca obiect majorarea pensiei de întreținere stabilite în sarcina pârâtului B., prin convenție autentificată la notariat,în favoarea minorei D., cerere în care reclamantă este A., care deține calitatea de procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Alba, așa cum rezultă din înscrisurile depuse la dosarul cauzei, și care are domiciliul în Alba Iulia.

Conform art. 113 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ.: "În afară de instanțele prevăzute la art. 107 - 112, mai sunt competente: (...) instanța în a cărei circumscripție domiciliază creditorul reclamant, în cererile referitoare la obligația de întreținere, inclusiv cele privind alocațiile de stat pentru copii".

Prin urmare, în litigiile având ca obiect pensie de întreținere - așa cum este cazul în speța de față - competența teritorială consacrată de legiuitor este una alternativă, fiind deopotrivă competente atât instanța de la domiciliul pârâtului debitor al obligației de întreținere, conform art. 107 C. proc. civ., cât și instanța de la domiciliul creditorului obligației de întreținere.

Așadar, în materia acțiunilor formulate de creditorii obligației de întreținere și care au ca obiect acordarea pensiei de întreținere ori majorarea acesteia, legiuitorul a înțeles să stabilească o competență teritorială alternativă, fiind deopotrivă competentă atât instanța în circumscripția căreia domiciliază sau își are sediul pârâtul, cât și instanța în circumscripția căreia domiciliază creditorul obligației de plată a întreținerii.

Având însă în vedere calitatea de procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Alba a reclamantei A., în cauză devin incidente dispozițiile art. 127 C. proc. civ.

Astfel, dispozițiile art. 127 alin. (1) din C. proc. civ. stipulează că: "Dacă un judecător are calitatea de reclamant într-o cerere de competența instanței în care își desfășoară activitatea, va sesiza una dintre instanțele judecătorești de același grad aflate în circumscripția oricăreia dintre curțile de apel învecinate cu curtea de apel în a cărei circumscripție se află instanța la care își desfășoară activitatea".

Dispozițiile alin. (3) al art. 127 alin. (1) din C. proc. civ. prevăd că dispozițiile alin. (1) se aplică în mod corespunzător și în cazul procurorilor, asistenților judiciari și grefierilor.

Or, norma legală în cauză reglementează un caz de competență facultativă pentru ipoteza în care judecătorul, procurorul, asistentul judiciar sau grefierul au calitatea de reclamant, interzicând sesizarea instanței competente dacă este aceea la care aceștia își desfășoară activitatea.

Reclamanta a sesizat Judecătoria Cluj-Napoca cu soluționarea cererii de chemare în judecată, ca una dintre instanțele judecătorești de același grad aflate în circumscripția unei curți de apel învecinate cu curtea de apel în a cărei circumscripție se află instanța competentă la care își desfășoară activitatea, având în vedere funcția sa de procuror al Parchetului de pe lângă Tribunalul Alba și respectând prevederile art. 127 alin. (1) și (3) din C. proc. civ.

Cum dispozițiile art. 127 alin. (1) și (3) din C. proc. civ. conțin o derogare de la normele de competență, reglementând o situație excepțională, și cum este îndeplinită condiția premisă, aceea ca judecătorul, procurorul, asistentul judiciar sau grefierul să funcționeze la instanța competentă să soluționeze cauza, Înalta Curte constată că operează prorogarea de competență în favoarea Judecătoriei Cluj-Napoca, instanță judecătorească de același grad, aflată în circumscripția Curții de Apel Cluj, învecinată Curții de Apel Alba Iulia.

În acest sens, trebuie amintită și Decizia nr. 290 din 26 aprilie 2018 a Curții Constituționale, publicată în Monitorul Oficial nr. 638/23.07.2018, referitoare la admiterea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 127 alin. (1) și (2) din C. proc. civ.

Astfel, Curtea Constituțională a reținut că: "legiuitorul a urmărit să scoată această categorie specială de cereri, în care un judecător este parte în proces, de sub incidența aplicării strămutării procesului civil pe motiv de bănuială legitimă cu privire la lipsa de imparțialitate a judecătorilor din cauza calității părților, eventualul disconfort al părții judecător creat prin ieșirea acestor cauze din circumscripția curții de apel trebuind a fi minimalizat în considerarea principiului imparțialității justiției și a intereselor legitime ale celeilalte părți. Astfel, indiferent dacă competența de soluționare a unor astfel de cauze revine judecătoriei, tribunalului sau chiar curții de apel, acestea vor fi soluționate de instanțe de același grad din circumscripția unei curți de apel învecinate, măsura fiind mult mai energică decât în cazul strămutării, unde o eventuală admitere a cererii ar conduce la învestirea doar a unei instanțe de același grad din circumscripția aceleiași curți de apel, putând da naștere în aplicarea normelor legale unor situații neprevăzute la edictarea acestora".

De asemenea, a arătat Curtea Constituțională: "Dispozițiile art. 127 din C. proc. civ. se încadrează în regulile instituite de legiuitor în vederea asigurării independenței obiective a instanței, fiind capabile să înlăture orice suspiciune de soluționare cu părtinire a cauzei din pricina calității părților, stabilind de la debutul procesului civil reperele după care acesta se va desfășura.

Din acest punct de vedere, Curtea Constituțională a constatat că, de principiu, "competența facultativă este o expresie a dispozițiilor constituționale ale art. 126 alin. (2) și ale art. 124, însă, prin limitarea sferei sale de aplicare la instanța la care își desfășoară efectiv activitatea reclamantul judecător, nu este aptă să acopere, într-un mod complet, toate situațiile care pot, în mod rezonabil, apărea în cursul unei judecăți. De aceea, dispoziția legală criticată nu își atinge scopul pentru care a fost edictată, justițiabilii fiind nevoiți să recurgă, în diferite momente ale parcursului cauzei lor, la mijloace procedurale alternative în vederea asigurării egalității armelor în soluționarea cauzei lor în mod echitabil".

Având în vedere cele de mai sus, Curtea Constituțională a reținut că dispozițiile art. 127 alin. (1) din C. proc. civ. sunt neconstituționale, încălcând principiul imparțialității justiției cuprins în art. 124 alin. (2) și, implicit, dreptul la un proces echitabil prevăzut de art. 21 alin. (3) din Constituție, prin limitarea pe care o operează prin sintagma "instanței la care își desfășoară activitatea" din cuprinsul lor.

Pentru toate considerentele expuse, în baza art. 135 alin. (4) din C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Cluj-Napoca.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența de soluționare a cererii de chemare în judecată formulată de reclamanta A., în contradictoriu cu pârâtul B., în favoarea Judecătoriei Cluj-Napoca.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 22 mai 2019.

Procesat de GGC - GV