ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 433/2023

Ședința publică din data de 1 martie 2023

Deliberând asupra conflictului negativ de competență, din examinarea actelor și lucrărilor dosarului, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată la 28 octombrie 2021 pe rolul Tribunalului București – secția a III-a Civilă, sub număr de dosar x/2021, reclamanta UCMR-ADA ASOCIAȚIA PENTRU DREPTURI DE AUTOR A COMPOZITORILOR, în contradictoriu cu pârâta A. S.R.L. a solicitat instanței, ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună obligarea pârâtei:

1.1 Unitatea de cazare B., din Vatra Dornei, Strada x 1 A, în perioadele octombrie 2018 - martie 2020 și septembrie 2020 - octombrie 2021;

1.2 Restaurantul B., din Vatra Dornei, Strada x 1 A in perioadele octombrie 2018 - martie 2020 si septembrie 2020 - octombrie 2021;

În subsidiar capătului 1 al prezentei cereri de chemare în judecată a solicitat obligarea pârâtei la plata:

a) sumei de 3.052,88 RON, la care se adaugă TVA, reprezentând valoarea remunerațiilor restante corespunzătoare comunicării publice a operelor muzicale în spațiile, perioadele și modalitățile menționate la capătul 1, corespunzător unei comunicări publice autorizate a operelor muzicale;

b) sumei de 8.293,32 RON reprezentând penalități de întârziere calculate până la data de 07.10.2021 pentru întârzierea plății remunerațiilor specificate la lit. a) a capătului subsidiar capătului 1 al prezentei cereri de chemare în judecată;

c) la plata penalităților de 0.5%/zi de întârziere începând cu data de 08.10.2021 și până la data plății efective a sumei de 3.052,88 RON.

Prin sentința civilă nr. 489 din 6 aprilie 2022 pronunțată în dosarul nr. x/2021, Tribunalul București – secția a III-a Civilă a admis excepția necompetenței teritoriale și a declinat competenta de soluționare a cauzei privind pe reclamanta UCMR-ADA ASOCIAȚIA PENTRU DREPTURI DE AUTOR A COMPOZITORILOR, în contradictoriu cu pârâta A. S.R.L., în favoarea Tribunalului Suceava.

În motivare, Tribunalul București a apreciat ca fiind întemeiată excepția necompetenței sale teritoriale în considerarea RIL-ului nr. 21/2021 pronunțat de către Înalta Curte de Casație și Justiție prin care s-a statuat faptul că în interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 107, art. 113 alin. (1) pct. 9 și art. 116 C. proc. civ., sintagma "loc al producerii prejudiciului" în acțiunile în pretenții formulate de organismele de gestiune colectivă a drepturilor de autor având ca obiect obligarea utilizatorilor de a achita remunerațiile cuvenite pentru comunicarea publică/radiodifuzarea neautorizată a fonogramelor de comerț sau publicate în scop comercial ori a reproducerilor acestora și/sau prestațiilor artistice din domeniul audiovizual, corespunde locului săvârșirii faptei ilicite, iar nu celui al efectuării plății prejudiciului.

S-a arătat că, în speță, competența teritorială a Tribunalului București ar fi putut fi atrasă exclusiv în raport de art. 113 alin. (1) pct. 9 C. proc. civ., întrucât potrivit dispozițiilor art. 107 C. proc. civ. instanța în a cărei circumscripție se află sediul pârâtei nu este Tribunalul București.

În atare condiții, ținând cont de cele stabilite de către Înalta Curte de Casație și Justiție în interpretarea textului legal amintit, dat fiind faptul că locul producerii prejudiciului se află pe raza județului Suceava, s-a reținut că Tribunalul Suceava este competent să soluționeze cauza.

Cauza a fost înregistrată la 31 august 2022 pe rolul Tribunalului Suceava – secția a II-a Civilă, sub același număr de dosar.

La termenul de judecată din 8 noiembrie 2022, Tribunalul Suceava, din oficiu, a invocat excepția necompetenței sale teritoriale în soluționarea cauzei.

Prin sentința nr. 223 din 8 noiembrie 2022, pronunțată de Tribunalul Suceava – secția a II-a Civilă, a fost admisă excepția necompetenței teritoriale a acestei instanțe și a fost declinată competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului București. Constatându-se ivit conflictul negativ de competență, dosarul a fost înaintat Înaltei Curți de Casație și Justiție pentru pronunțarea regulatorului de competență. S-a dispus suspendarea judecății cauzei civile până la soluționarea regulatorului de competență.

În motivare, s-a reținut, în esență, aplicabilitatea dispozițiilor art. 130 alin. (3) C. proc. civ., potrivit cărora necompetența de ordine privată poate fi invocată doar de către pârât prin întâmpinare sau, dacă întâmpinarea nu e obligatorie, cel mai târziu la primul termen de judecată la care părțile sunt legal citate în fața primei instanțe.

Astfel, în condițiile în care pârâta nu a invocat prin întâmpinare în fața Tribunalului București excepția necompetenței teritoriale, s-a apreciat că instanța nu era îndrituită să invoce această excepție din oficiu.

Înalta Curte de Casație și Justiție, constatând existența unui conflict negativ de competență între cele două instanțe, care se declară deopotrivă necompetente de a judeca aceeași pricină, în temeiul dispozițiilor art. 135 alin. (1) C. proc. civ., va pronunța regulatorul de competență, stabilind în favoarea Tribunalului București competența teritorială de soluționare a cauzei, pentru următoarele considerente:

Prin cererea de chemare în judecată reclamanta UCMR-ADA ASOCIAȚIA PENTRU DREPTURI DE AUTOR A COMPOZITORILOR a invocat nerespectarea de către pârâta A. S.R.L. a mai multor obligații în materia dreptului de autor, arătând că pârâta nu a achitat remunerațiile comunicării publice a operelor muzicale în spațiile, perioadele și modalitățile menționate în cuprinsul cererii.

Conform art. 107 C. proc. civ.: "cererea de chemare în judecată se introduce la instanța în a cărei circumscripție domiciliază sau își are sediul pârâtul, dacă legea nu prevede altfel."

Art. 113 alin. (1) pct. 9 C. proc. civ. consacră o competență teritorială alternativă, prevăzând că: "în afară de instanțele prevăzute la art. 107 - 112 C. proc. civ., mai sunt competente: (..) instanța în a cărei circumscripție s-a săvârșit fapta ilicită sau s-a produs prejudiciul, pentru cererile privind obligațiile izvorâte dintr-o asemenea faptă".

Astfel, normele de competență teritorială sunt norme juridice de ordine privată, dacă este vorba de cauze privitoare la bunuri și la alte drepturi de care părțile pot să dispună, cu excepția cazurilor prevăzute de art. 117-121 C. proc. civ.

Este de reținut că potrivit art. 130 alin. (3) C. proc. civ.: "Necompetența de ordine privată poate fi invocată doar de către pârât prin întâmpinare sau, dacă întâmpinarea nu este obligatorie, cel mai târziu la primul termen de judecată la care părțile sunt legal citate în fața primei instanțe".

Așadar, potrivit textului legal evocat, instanța judecătorească nu este îndreptățită să își decline din oficiu competența, ci numai dacă o atare excepție a fost invocată de către pârât prin întâmpinare sau, dacă întâmpinarea nu este obligatorie, cel mai târziu la primul termen de judecată la care părțile sunt legal citate în fața primei instanțe.

Or, în speță, excepția de necompetență teritorială a fost invocată din oficiu chiar de către Tribunalul București (instanța inițial învestită), fără a fi invocată de către pârâtă printr-o eventuală întâmpinare, prin urmare, a fost invocată cu nerespectarea normei imperative prevăzute de textul art. 130 alin. (3) C. proc. civ.

Excepția de necompetență teritorială fiind una de ordine privată și cum o atare excepție nu a fost invocată de către pârâtă prin întâmpinare, ci chiar de către instanță din oficiu, se constată că Tribunalul București în mod nelegal a invocat și s-a considerat necompetent.

Prin înregistrarea acțiunii pe rolul Tribunalului București coroborată cu neinvocarea excepției de necompetență teritorială de către pârâtă în conformitate cu dispozițiile art. 130 alin. (3) C. proc. civ., această instanță a devenit în mod exclusiv competentă să judece prezentul litigiu.

În consecință, în raport de considerentele expuse, Înalta Curte constată că, în speță, competența de soluționare a cauzei revine Tribunalului București, așa încât, cu aplicarea prevederilor art. 130 alin. (3) C. proc. civ., văzând și prevederile art. 135 alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte de Casație și Justiție urmează a stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea acestei instanțe.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului București – secția a III-a Civilă.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 1 martie 2023.